Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 200/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
18882/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.200
Ședința publică din data de 05 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Carmen Veronica Găină
JUDECĂTOR 2: Niculae Stan
GREFIER - - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea apelurilor formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de către inculpatul împotriva Sentinței penale nr. 654 din data de 17.06.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția I penală, în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 28 septembrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la data respectivă, care face parte integrantă din această decizie penală, când Curtea, în temeiul art. 306 Cod procedură penală, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 05 octombrie 2009 când în aceeași compunere,
CURTEA
Asupra cauzei penale de față reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 654/F/17.06.2009 Tribunalul București - Secția I-a Penală în baza art.20 alin.1 Cp. raportat la art. 174 alin.1 Cp. și art. 175 alin.1 lit.i Cp. cu aplicarea art.74 alin.1 lit.c Cp. și art.76 alin.1 lit.a Cp.a fost condamnat inculpatul (la pedeapsa de 5 ani închisoare.
În baza art.65 alin.1 i Cod Penal-a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II a și lit.b pe Cod Penal o perioadă de 3 ani, potrivit art.53 pct.2 lit.a
Cod PenalÎn baza art.71 i Cod Penal-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin. 1 lit. a teza a II a și Cod Penal lit.b
Cod PenalÎn baza art.88 s Cod Penal-a deduce reținerea și arestarea preventivă de la 18.08.2008 la zi.
In baza art.350 alin.1 C.P.P. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
În baza art.346 și C.P.P. art. 14.C.P.P. coroborat cu art.998 civ. și art.999 civ. au fost admise acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic de Urgență "S " și obligă pe inculpatul la plata sumei de 2867,50 lei, sumă actualizată în raport de rata inflației la data plății efective, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de spitalizare ale părții vătămate.
În baza art.346 și C.P.P. art. 14.C.P.P. coroborat cu art.998 civ. și art.999 civ. luat act că partea vătămată G nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
În baza art. 191 alin.1 a C.P.P. fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către de stat în sumă de 1.200 lei.
Pentru a pronunța această sentință, din examinarea mijloacelor de probă administrate în cauză prima instanță a reținut sub aspectul împrejurărilor faptice ale cauzei că la data de 24.05.2008 inculpatul, partea vătămată G, zis, și martorii zis, zis, și au participat - împreună cu alte persoane - la "campania electorală" prilejuită de alegerile locale din luna iunie 2008, deplasându-se în acest scop - cu autoturismele - pe raza comunei Găneasa, în satele Găneasa și Moara Domnească.
La finalizarea acestor activități, aceste persoane s-au întors spre satul, unde domiciliază, trecând astfel prin satul Cozieni.
Ajungând în satul Cozieni în după-amiaza zilei de 24.05.2008, aceste persoane s-au oprit pe terasa barului La, situat pe strada - (cunoscută și sub denumirea de strada -) nr.26, pentru a consuma băuturi alcoolice. Acest bar este deținut de către martorul, zis și de soția sa, martora.
Pe terasa acestui bar s-au oprit astfel inculpatul, zis, partea vătămată G, zis, martorii, zis, zis a u, zis lu, zis al (persoană care conducea autoturismul martorului, zis ), zis, zis, zis, și, zis.
Cât timp au rămas pe terasa acestui bar, aceste persoane au consumat o cantitate apreciabilă de băuturi alcoolice.
Anterior declanșării conflictului în cadrul căruia inculpatul l-a înjunghiat pe partea vătămată G, martorii, zis, și, zis (cei doi frați ai inculpatului ) au părăsit această terasă, plecând către satul.
Pe fondul consumului exagerat de băuturi alcoolice, s-a declanșat un conflict la care au participat inculpatul, partea vătămată G și martorii, zis, zis a lu și, zis lu.
Conflictul a fost generat de faptul că martorul, zis, a afirmat că el se mândrește cu "nepotul" său partea vătămată G (în realitate, cei doi sunt veri primari), ceea ce a atras nemulțumirea inculpatului, care i-a spus martorului, zis, că el se mândrește cu nepotul său - martorul, zis a lu.
În acest context a izbucnit un conflict fizic între inculpatul și martorul, zis conflict în care au intervenit și martorul, zis a, precum și partea vătămată G, zis.
După consumarea acestui incident, inculpatul a scos un cuțit cu lama de mari dimensiuni și - acționând cu scopul de a "demonstra" martorului zis, că nu are motive să se mândrească cu partea vătămată G ("nepotul său) - i-a aplicat acestuia din urmă o primă lovitură cu acest cuțit în coapsa dreaptă, lovitură în urma căreia partea vătămată a căzut în genunchi.
În acest moment, partea vătămată G fiind căzută în genunchi, inculpatul a aplicat acesteia două lovituri de cuțit în zona lateral stânga a toracelui părții vătămate și care, dat fiind traiectul descendent, lovitura (inculpatul, aflat în picioare, a lovit de sus în jos victima căzută în genunchi) a traversat diafragma și pătruns în cavitatea abdominală, lezând - splina, rinichiul stâng și colonul.
În același context conflictual, inculpatul a înțepat în piciorul stâng, cu cuțitul, pe martorul, zis, a lu (unchiul părții vătămate G și al martorului, zis ).
Partea vătămată a fost transportată imediat la Spitalul Clinic de Urgență "Sf. " B, cu autoturismul martorului, zis, autoturism care a fost condus de către martorul, zis - tel a lu.
Martorul, zis a lu, după ce a fost lovit cu cuțitul în picior de către inculpat, a fugit la postul de poliție din satul Cozieni, unde a cerut polițiștilor să cheme o ambulanță pentru a-l transporta la o unitate, afirmând polițiștilor că s-ar fi tăiat în mod accidental, la domiciliul său.
Acesta a fost transportat tot la Spitalul Clinic de Urgență "Sf. " B, unde i s-au acordat îngrijiri medicale, însă a refuzat să rămână internat.
După săvârșirea infracțiunii, inculpatul s-a sustras urmăririi penale, părăsindu-și locuința până în luna august 2008, când a fost reținut și apoi arestat preventiv în cauză.
În același timp, inculpatul și frații săi, martorii, zis, și, zis, au făcut presiuni asupra părții vătămate și asupra martorilor pentru ca aceștia să nu dea declarații care să ducă la stabilirea situației de fapt și - pe cale de consecință - la tragerea la răspundere penală a inculpatului; consecința acestor presiuni (materializate, inclusiv, în plata de către inculpat a sumei de 1.500 de lei către partea vătămată, în amenințări și acte de violență fizică comise de către martorul, zis, asupra pârtii vătămate și în agresarea de către inculpatul a părinților părții vătămate) au fost declarațiile neconforme cu realitatea și contradictorii date de către partea vătămată și de către martori pe parcursul urmăririi penale și în timpul cercetării judecătorești.
În aceeași perioadă de timp (cât inculpatul s-a sustras urmăririi penale), martorii, zis, și, zis (frații inculpatului) au luat legătura cu martorul G, zis, și cu numitul (avocat, primul apărător ales al inculpatului) cărora le-a cerut să intervină pe lângă persoane din cadrul organelor de poliție sau din cadrul organelor judiciare, pentru ca - în schimbul unei sume de bani - inculpatul să nu fie tras la răspundere penală.
În declarația dată în fața instanței, inculpatul a recunoscut că la data de 24.05.2008 l-a înjunghiat pe partea vătămată G însă a motivat că a fost determinat de faptul că partea vătămată 1-a agresat fizic cu cuțitul pe martorul, ceea ce l-a determinat să intervină între ei și să aplaneze conflictul. în această împrejurare a dezarmat de cuțit pe partea vătămată însă a fost lovit cu pumnul în zona feței de către aceasta, a căzut la pământ iar când s-a ridicat a lovit partea vătămată cu cuțitul într-unui dintre picioare, a fost lovit iarăși cu pumnul, situație în care i-a aplicat părții vătămate oad oua lovitură cu cuțitul în partea a corpului.
Depoziția inculpatului din cursul judecății este susținută și de martorii audiați în cauză, și anume;, și, persoane care au fost de față de la începutul desfășurării evenimentelor.
Aceeași situație o descriu și martorii, și G care, deși nu au fost martori oculari, au aflat de la diferite persoane din localitate despre incidentul în care a căzut victimă partea vătămată G.
Însă, depozițiile martorilor din cursul cercetării judecătorești au fost apreciate de Tribunal ca fiind subiective având în vedere relațiile apropiate dintre aceștia și inculpat, cele mai multe dintre ele fiind rude sau afini.
Totodată, Tribunalul a avut în vedere transcrierile interceptărilor și înregistrărilor telefonice, precum și concluziile raportului medico-legal nr.A1/J/295/2008 al Serviciului de Medicină Legală al județului
Astfel, din transcrierile interceptărilor și înregistrărilor telefonice rezultă presiunile pe care inculpatul și frații săi (martorii și ) le-au exercitat asupra părții vătămate și a martorilor, precum și cu privire la încercările acestora de a interveni pe lângă organele judiciare în scopul de a-l scăpa pe inculpat de răspunderea penală (filele 194-200, precum și declarațiile martorului G, zis (filele 179-184), persoană pe care inculpatul și frații săi au contactat-o în scopul arătat mai sus.
Din concluziile raportului medico-legal nr.A1/J/295/2008 al Serviciului de Medicină Legală al Județului I (filele 44-45) rezultată faptul că partea vătămată Gap rezentat la data de 24.05.2008 două leziuni traumatice - plagă coapsă dreaptă și plagă înjunghiată penetrantă hemitorace stâng, lateral, spațiul IX intercostal, cu pneumotorax, plagă transfixiantă de diafragm și splină și plagă înjunghiată de rinichi stâng cu hemoperitoneu, hematom retroperitoneal/oluminos și eviscerație colon; s-a stabilit medico-legal că leziunile, traumatice au putut fi produse prin lovire cu corp tăietor-înțepăt (posibil cuțit sau similar) și necesită 35-40 de zile de îngrijiri medicali pentru vindecare, precum și faptul că aceste leziuni au pus în primejdie viața părții vătămate; totodată, s-a stabilit faptul că ablația chirurgicală a splinei și a rinichiului stâng constituie infirmitate fizică posttraumatică reprezintă pierdere de organe și sunt o consecință directă a traumatismului suferit de partea vătămată la data de 24.05.2008.
Prin urmare, plaga înjunghiată toraco-abdominală suferită de partea vătămată are un traiect descendent, ceea ce demonstrează că în momentul aplicării loviturii de cuțit inculpatul se afla în picioare în fața pârtii vătămate care era căzută în genunchi, iar inculpatul a aplicat lovitura de cuțit cu mâna dreaptă, în acest sens se observă că leziunea toraco-abdominală pătrunde în corp în partea lateral stânga a toracelui în spațiul IX intercostal, pe linia axilară, apoi străbate diafragmul, după care trece prin splină, rinichiul stâng și colon.
Atitudinea oscilantă a inculpatului rezultă și din raportul de constatare tehnico-științifică criminalistică privind detecția psihologică a comportamentului simulat (filele 89-101), în care se reține faptul că inculpatul a prezentat comportament simulat la întrebările relevante cauzei, acesta prezentând totodată tentative de eludare a examinării poligraf.
Tribunalul a aplicat inculpatului o pedeapsă cu închisoarea care să răspundă scopului acesteia definit prin art.52 Cp. In aplicarea pedepsei, se va ține seama de criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 Cp. și anume: limitele de pedeapsă fixate în partea specială a Codului Penal pentru infracțiunea de tentativă de omor calificat, gradul ridicat de pericol social al faptei, persoana inculpatului (care este cunoscut cu antecedente penale, în trecut fiind condamnat pentru o infracțiune săvârșită cu violență, respectiv tâlhărie), atingerea adusă valorii sociale ocrotite având în vedere că prin fapta sa inculpatul a atentat la viața părții vătămate și de împrejurările care atenuează răspunderea penală.
Sub acest aspect, s-a reținut în baza art.74 Cp. ca circumstanță atenuantă judiciară comportarea sinceră în cursul procesului penal, constând în recunoașterea și regretul sincer al faptei comise.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul individualizării pedepsei.
În apelul parchetului se critică sentința pentru reținerea în mod nejustificat în favoarea inculpatului a circumstanței atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit. c Cod penal cu consecința aplicării unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege.
Se susține că inculpatul nu a dovedit sinceritate în declarații și chiar a încercat prin exercitarea de presiuni asupra părții vătămate și a martorilor să împiedice aflarea adevărului.
Mai mult inculpatul s-a sustras urmăririi penale. Se solicită majorarea cuantumului pedepsei care să corespundă scopului reglementat de art. 52 Cod penal.
În apelul inculpatului se critică sentința pentru faptul că, deși s-a reținut în favoarea sa circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit. c Cod penal, era justificat să se rețină circumstanța atenuantă prev. de art. 73 lit. b Cod penal și să se stabilească o pedeapsă în cuantum și mai redus. Inculpatul susține că a fost provocat de partea vătămată, care, fiind sub influența băuturilor alcoolice l-a lovit cu pumnii și picioarele.
Curtea, examinând potrivit art. 371 și art. 378 Cod procedură penală apelurile declarate în cauză, constată că cel declarat de parchet este întemeiat, în schimb apelul inculpatului este nefondat.
La termenul din 28.09.2009 instanța de apel a audiat pe inculpat în temeiul art. 378 alin.11Cod procedură penală, acesta recunoscând comiterea faptei în sensul că a lovit pe partea vătămată cu cuțitul, dar fără intenție și ca urmare a provocării din partea victimei. Mai susține că nu s-a sustras urmăririi penale și că a ajutat financiar victima.
Examinând sentința apelată și mijloacele de probă administrate în cauză, Curtea reține că instanța de fond a făcut o temeinică apreciere a probelor și a reținut justificat vinovăția inculpatului, situația de fapt reținută fiind în concordanță cu dovezile produse.
Pe fondul consumului de alcool și al unor discuții contradictorii ivite între membrii grupului în care se afla inculpatul și partea vătămată (cei mai mulți dintre membrii grupului fiind rude și afini), inculpatul a lovit victima cu cuțitul în coapsa dreaptă, ceea ce a determinat ca victima să cadă în genunchi. În această poziție fiind, victima a mai fost lovită de inculpat de două ori cu cuțitul în zona lateral a toracelui, lovitură care, având în vedere traiectul descendent, a traversat diafragma și a pătruns în cavitatea abdominală, lezând splina, rinichiul stâng și colonul.
Tot în aceste împrejurări inculpatul a mai lovit cu cuțitul pe numitul în piciorul stâng.
Din probele administrate nu rezultă că inculpatul a fost provocat de victimă, ori că a fost lovit de aceasta cu vreun obiect, iar în urma acestor acțiuni inculpatul a aplicat loviturile cu cuțitul.
Circumstanța atenuantă prev. de art. 73 lit. b Cod penal presupune ca acțiunea victimei să fie îndreptată împotriva inculpatului, produsă prin violență printr-o atingere gravă a demnității persoanei ori prin altă acțiune gravă ilicită, iar în urma acestora inculpatul să ajungă într-o asemenea stare de tulburare întrucât nu mai este stăpân pe acțiunile sale și lovește victima producând urmările infracțiunii.
În cauză, faptul că membrii grupului au avut discuții contradictorii și au consumat împreună băuturi alcoolice în exces, nu poate conduce la concluzia existenței unei tulburări însemnate a inculpatului prin acțiuni violente ale victimei.
Este greu de acceptat că în aceste împrejurări, inculpatul care era rudă cu partea vătămată, a avut un motiv serios să acționeze astfel, dar din ansamblul probelor reiese că inculpatul era perceput ca un "lider familial" și care era "îndreptățit" să aplice chiar corecții cu primejduirea vieții celorlalți membri ai familiei.
Elocventă în acest sens este mobilizarea membrilor familiei pentru a exercita presiuni victimei și martorilor, ori de a interveni la organele judiciare (aspecte reieșite din înregistrarea convorbirilor telefonice, ulterior comiterii faptei) având un singur scop, respectiv lipsa oricărei răspunderi penale a inculpatului.
Tot în acest context este și poziția victimei, care, și în fața instanței de apel, deși a suferit vătămări grave prin fapta comisă (pierderea de organe) a susținut ca inculpatului să-i fie aplicată pedeapsă în cuantum mai redus.
Toate aceste considerente conduc la constatarea că nu poate fi reținută circumstanța atenuantă prev. de art. 73 lit. b în favoarea inculpatului.
Sentința este criticabilă însă pentru reținerea nejustificată a circumstanței atenuate prev. de art. 74 lit. c Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub minimul special.
Chiar dacă inculpatul susține că recunoaște fapte, prezintă, inclusiv la instanța de apel, împrejurări faptice contrazise de dovezi, ceea ce nu pot fi apreciate ca sincere, aceste apărări fiind peste limita specifică exercitării unui drept la apărare. Inculpatul, prin intermediari (membrii familiei) a încercat împiedicarea aflării adevărului, influențarea martorilor și a victimei de a face declarații în favoarea sa și neconforme cu realitatea. Aceste încercări sau materializat prin declarațiile mai multor martori din fața instanței de fond, în opoziție cu cele declarate la urmărirea penală, dar care au fost cenzurate justificat de instanță.
Tot în acest context sunt și înregistrările telefonice care confirmă încercările inculpatului și ai fraților săi de a zădărnici aflarea adevărului.
Acțiunea inculpatului de a lovi victima a fost exercitată cu intenție directă, urmărind și prevăzând rezultatul faptei, desprinzându-se și un alt scop legat de "conservarea autorității în familie", ceea ce nu poate fi permis în afara cadrului legal.
De asemenea, instanța de fond la aprecierea reținerii circumstanței atenuante a ignorat sustragerea inculpatului de la urmărirea penală (prăsindu-și locuința până în luna august 2008), dar și a faptului că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale (pentru fapte de tâlhărie).
Astfel se constată că în mod nejustificat s-a reținut circumstanța atenuantă favorabilă inculpatului care va fi înlăturată și se va aplica acestuia o pedeapsă la nivelul minimului special prevăzut de lege. Instanța s-a orientat la acest cuantum având în vedere sprijinul financiar acordat victimei, această pedeapsă - în circumstanțele cauzei - fiind de natură să asigure cerințele art. 52 Cod penal.
Pentru toate aceste considerente urmează ca potrivit art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală să fie respins apelul inculpatului ca nefondat și potrivit art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală să fie admis apelul Parchetului, cu desființarea sentinței doar în limitele ce preced.
Potrivit art. 3831Cod procedură penală va fi menținută starea de arest preventiv a inculpatului, fiind regăsite cerințele art. 143 și art. 148 lit. f Cod procedură penală.
Potrivit art. 383 alin. 2 Cod procedură penală se va deduce prevenția inculpatului de la 18.08.2008 la zi.
Urmează a face aplicarea art. 192 alin. 2 și 3 Cod procedură penală și a art. 69 din Legea nr. 51/1995 (pentru onorariul parțial al avocatului din oficiu).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art.379 pct.2 lit.a din Codul d e procedură penală, admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împotriva Sentinței penale nr.654/F din data de 17 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția l-a Penală în Dosarul nr-.
Desființează, în parte, sentința penală apelată și, în fond, rejudecând:
Înlătură aplicarea art.74 alin. 1 lit.c și art.76 alin. 1 lit.a din Codul penal.
În temeiul art.20 alin. 1 rap. la art.174 alin. 1 și art.175 alin. 1 lit.i din Codul penal, condamnă pe inculpatul la pedeapsa principală de 7 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În temeiul art.383 alin. 11rap. la art.350 alin. 1 din Codul d e procedură penală, menține măsura arestării preventive a inculpatului.
În temeiul art.383 alin.2 din Codul d e procedură penală rap. la art.88 alin. 1 din Codul penal, deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive, începând cu data de 18 august 2008 și până la zi.
În temeiul art.192 alin.3 din Codul d e procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
II.În temeiul art.379 pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală, respinge, ca
nefondat, apelul declarat de inculpatul împotriva aceleiași sentințe penale.
În temeiul art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală, obligă pe apelantul inculpat la plata sumei de 200 lei, cheltuielile judiciare către stat.
Onorariul parțial al avocatului din oficiu, în sumă de 50 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru procuror și partea vătămată G și de la comunicare pentru apelantul inculpat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 05 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - -
GREFIER
- -
Red.
Dact./15.10.2009
2 ex.
Red. - Tribunalul București - Secția I-a Penală
Președinte:Carmen Veronica GăinăJudecători:Carmen Veronica Găină, Niculae Stan
