Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 3/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 3
Ședința publică din data de 26 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Ioana Nonea
JUDECĂTOR 2: Elena Zăinescu
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de inculpatul fiul lui și, născut la data de 23 iunie 1976, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, împotriva sentinței penale nr. 537 din 21.11.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care în baza disp. art. 174 Cod penal raportat la disp. art.176 litera a cod penal, infracțiunea de omor deosebit de grav, comisă prin cruzimi, faptă din data de 21.02.2008, victimă, acesta a fost condamnat la pedeapsa de 20(douăzeci) ani închisoare și 6 (șase) ani interzicerea drepturilor prevăzute de disp. art. 64 literele a, b și e cod penal, ca pedeapsă complementară.
Prin aceeași sentință s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev.de art. 64 litera a, b și e cod penal precum și pedeapsa complementară a degradării militare, conform art.67 alin.2 Cod penal.
Executarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de disp. art. 64 literele a,b și e cod penal, pe o durată de 6 (șase) ani se va efectua în condițiile art.66 Cod penal.
În baza disp. art. 350 alin. 1 cod proc. penală s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în temeiul disp. art. 88 Cod penal a fost scăzută din pedeapsa aplicată acestuia perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 25.02.2008 la zi.
Pe latură civilă s-a luat act că părțile civile și nu au exercitat acțiune civilă în cadrul procesului penal împotriva inculpatului, nesolicitând daune materiale sau morale de la acesta.
În baza disp. art. 118 litera b cod penal s-a confiscat de la inculpat toporul folosit de acesta la comiterea infracțiunii.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns inculpatul, asistat de apărătorul desemnat din oficiu - din Baroul Prahova, conform delegației nr. 2590 aflată la fila 9 dosar.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul desemnat din oficiu, cu acordul instanței a luat legătura cu inculpatul, arătând că acesta nu are cereri prealabile de formulat.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul precizează că nu are cereri de formulat.
Curtea aduce la cunoștința inculpatului că în conformitate cu disp. art. 378 al. 11.poate C.P.P. fi ascultat de către instanța de apel sau poate refuza să dea declarație, fără vreo consecința juridică negativă.
Recurentul inculpat având cuvântul arată că este de acord să dea declarație. S-a procedat la ascultarea acestuia, declarația dată fiind consemnată în scris și atașată la dosarul cauzei.
Curtea, luând act că nu sunt cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbaterea apelului.
Avocat - având cuvântul pentru inculpat arată că acesta critică sentința penală nr. 537 din 21.11.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care a fost condamnat la pedeapsa de 20 ani închisoare și 6 ani interzicerea drepturilor pentru comiterea infracțiunii de omor.
Din declarația inculpatului dată astăzi în instanță rezultă că acesta nu a dorit să omoare victima, a recunoscut fapta comisă și o regretă, a colaborat cu organele de anchetă.
Conflictul a intervenit între inculpat și concubina sa pe fondul consumului de alcool și a faptului că aceasta trăia cu un alt și nu se ocupa de treburile gospodărești. În ziua comiterii faptei inculpatul, care lucra la pădure, la întoarcerea acasă nu a găsit-o pe concubina sa, aceasta fiind la cârciumă, întorcându-se la ora 2.00 noaptea. Pe fondul geloziei, a consumului de alcool și a conflictelor verbale intervenite, inculpatul a lovit victima, care ulterior a decedat. Inculpatul nu a conștientizat urmările faptei sale.
Se solicită să se aibă în vedere de instanță că fiica și sora victimei nu s-au constituit părți civile în procesul penal.
Pedeapsa aplicată de instanța de fond este prea mare. Se solicită admiterea apelului, desființarea sentinței și aplicarea circumstanțelor atenuante în sensul reducerii pedepsei aplicate sub minimul special prevăzut de lege.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul arată că inculpatul a fost condamnat de instanța de fond la pedeapsa de 20 de ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de omor deosebit de grav.
Din raportul de expertiză medico-legală rezultă gravitatea faptei, victima fiind lovită cu bestialitate cu toporul. Pedeapsa aplicată de instanța de fond este prea blândă în raport de fapta comisă. Concluzii de respingere a apelului declarat de inculpat ca nefondat, menținere a sentinței pronunțată de instanța de fond ca legală și temeinică. Cu computarea reținerii și arestării preventive de la 25.02.2008, la zi și menținerea stării de arest preventiv.
Apărătorul desemnat din oficiu având cuvântul pentru inculpat solicită să se rețină în favoarea inculpatului scuza provocării, la momentul producerii conflictului concubina acestuia recunoscând că trăiește cu un alt.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul în replică arată că scuza provocării nu justifică violența cu care a fost comisă infracțiunea de către inculpat.
Recurentul inculpat având ultimul cuvântul solicită admiterea apelului, reducerea pedepsei, menționând că regretă fapta comisă.
CURTEA
Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 537 din 21.11.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în baza disp. art. 174 Cod penal raportat la disp. art.176 litera a cod penal, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 23.06.1976 în comuna, jud.P, CNP -, cetățean român, studii 4 clase, necăsătorit, muncitor necalificat, stagiu militar nesatisfăcut, domiciliat în comuna, sat, nr.11, județul P, cu antecedente penale, la pedeapsa de 20(douăzeci) ani închisoare și 6 (șase) ani interzicerea drepturilor prevăzute de disp. art. 64 literele a, b și e cod penal, ca pedeapsă complementară, pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, comisă prin cruzimi, faptă din data de 21.02.2008, victimă
Prin aceeași sentință s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 litera a, b și e cod penal iar în baza art. 67 alin. 2 Cod penal, pedeapsa complementară a degradării militare.
S-a dispus ca executarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de disp. art. 64 literele a,b și e cod penal, pe o durată de 6 (șase) ani să se efectueze în condițiile disp.art.66 Cod penal.
În baza disp. art. 350 alin. 1 cod proc. penală s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în temeiul disp. art. 88 Cod penal a fost scăzută din pedeapsa aplicată acestuia perioada reținerii și arestării preventive, începând cu data de 25.02.2008, la zi.
În latură civilă, s-a luat act că părțile civile și nu au exercitat acțiune civilă în cadrul procesului penal împotriva inculpatului, nesolicitând daune materiale sau morale de la acesta.
În baza disp. art. 118 litera b cod penal s-a confiscat de la inculpat toporul folosit de acesta la comiterea infracțiunii.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut pe baza probatoriilor administrate în cauză, următoarele:
Prin Rechizitoriul nr.141/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 23.06.1976 în localitatea, cetățean român, cu antecedente penale, aflat la acel moment în stare de arest preventiv la Penitenciarul Ploiești, pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prev. de art. 174 rap. la art.176 al 1 lit a Cod penal, constând în aceea că la data de 21 februarie 2008, în timp ce se afla la locuința comună din localitatea, a lovit de mai multe ori cu pumnii, picioarele și un topor pe concubina sa, victima, provocându-i grave leziuni traumatice care i-au determinat moartea.
S-a reținut că în faza de urmărire penală au fost administrate următoarele probatorii: procesul verbal de sesizare din data de 21.02.2008, proces verbal de cercetare la fața locului faptei din 21.02.2008, planșe fotografice; raport medico legal de autopsie a victimei; fișa de cazier judiciar a inculpatului; proces verbal de căutare; declarația inculpatului, declarațiile martorilor, declarația părții vătămate; raportul medico-legal de expertiză psihiatrică, raportul medico-legal de necropsie nr. 96/B/22.02.2008, prin care s-a stabilit că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat socului traumatic și hemoragic, urmare fracturilor costale și de membre precum și rupturilor de organe interne, respectiv rinichi, plămâni și mezenter.
În cadrul cercetării judecătorești, instanța de fond, cu respectarea principiile fundamentale ale procesului penal precum aflarea adevărului, al nemijlocirii și al contradictorialității, a dispus readministrarea probelor din faza de urmărire penală, procedând la audierea inculpatului care a recunoscut și a regretat săvârșirea infracțiunii reținută în sarcina sa prin actul de sesizare ( fila 30-32), a părții civile, unica fiică a victimei care a precizat că nu a făcut cheltuieli cu înmormântarea acesteia, acestea fiind suportate de către sa, arătând că nu solicită daune materiale sau morale în cauza ci numai pedepsirea exemplară a inculpatului, a părții civile care deși a suportat cheltuielile cu înmormântarea și parastasele ulterioare în privința acesteia din urmă, nu a solicitat daune materiale sau morale de la inculpat, precum și a martorilor: (fila 60,61), ( fila 78,79) ( 80) ( fila 81,82), ( filele 92,93) ( filele 94,95) ( filele 96,97), iar în circumstanțierea inculpatului s-a avut în vedere declarația extrajudiciară a martorului
Pe baza întregului material probator aflat la dosarul cauzei, tribunalul a reținut următoarea situație de fapt:
În ziua de 20.02.2008 inculpatul, împreună cu martorul, fratele victimei, au efectuat diferite lucrări în gospodăria unui consătean până în jurul orei 13,00, după care au mers la un magazin pentru a bea o bere. La magazin a întâlnit-o pe concubina sa, care bea bere cu sora sa, căreia i-a solicitat să meargă acasă, însă aceasta a refuzat pretextând că trebuie să treacă pe la mama sa.
Inculpatul a plecat acasă, după ce a trecut pe la un alt magazin de unde a cumpărat alimente și vin iar după amiaza și-a petrecut-o la un prieten, unde a consumat vin și s-au uitat la televizor.
Ajungând la domiciliu comun, în jurul orei 20,00 și constatând că victima nu a sosit încă, a plecat după ea la magazinul unde o lăsase și a găsit-o împreună cu fratele ei, consumând băuturi alcoolice. A rugat-o să vină acasă dar aceasta a refuzat, ceea ce l-a supărat foarte tare, după care a plecat acasă unde a continuat să consume vin.
Victima a sosit la locuință pe la ora două noaptea ( 21 febr.2008), oră la care l-a deranjat pe inculpat și au început reproșurile. -și aminte că și-a găsit, cu un an în urmă, concubina cu un alt, pe fondul unui exces de gelozie, a început să o lovească pe întuneric cu pumnii și picioarele și apoi cu toporul. Cum aceasta
continua cu reproșurile, cu același topor a spart un dulap și a continuat să o lovească peste tot corpul, peste față, cap și alte zone vitale.
Potrivit raportului medico-legal de necropsie nr. 96/M/22.02.2008 s-a constatat că victima prezenta multiple zone escoriate, plagi contuze, echimoze și fracturi ale membrelor inferioare și superioare, ale toracelui ( multiple fracturi costale stângi și fractura claviculei drepte), contuzii și rupturi ale organelor interne ( rinichi, plămâni, mezenter), multiple zone excoriate faciale și un traumatism al piramidei nazale precum și multiple echimoze violacee a dorsului ambelor mâini.
Totodată, planșele fotografice întocmite cu ocazia necropsiei au evidențiat intensitatea, caracterul repetat și multitudinea loviturilor aplicate de inculpat peste tot corpul și fața victimei.
Același raport medico-legal a concluzionat că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat șocului traumatic și hemoragic urmare fracturilor costale și de membre precum și rupturilor de organe interne-rinichi, plămâni, mezenter.
De asemenea, din același raport medico-legal a rezultat că leziunile constatate pe corpul victimei s-au putut produce prin lovire cu corpuri dure și prin corp tăietor despicător, respectiv topor.
S-a reținut, în drept, că fapta inculpatului de a lovi cu un topor, cu pumnii și picioarele pe victima, constituie infracțiunea de omor deosebit de grav, prev. și ped. de disp. art. 174 rap. la disp.art. 176 lit.a cod penal.
Din examinarea probelor dosarului, instanța de fond a reținut că inculpatul a aplicat în mod repetat multiple lovituri victimei cu un topor, în condițiile unei acțiuni de apărare a acestuia atestată de leziunile constatate pe partea dorsală a ambelor mâini, lovituri ce au vizat întreg corpul și care s-au produs pe o perioadă de timp îndelungat, aproximativ o ora, așa cum însuși inculpatul a arătat ( fila 31), dovedind o violență excesivă, care se circumscrie noțiunii de "cruzimi" și constituie infracțiunea de omor deosebit de grav prev.de art. 174 rap.la disp.art. 176 lit. ccod penal.
A mai reținut tribunalul că această modalitatea de săvârșire a infracțiunii este descrisă de inculpat în declarația sa, care arată că deși victima i-a spus să o lase în, a început să o lovească pe întuneric, cu pumnii și cu picioarele, precum și cu un topor pe care îl avea în cameră, bătând-o pe aceasta circa o oră, după care, nu s-a preocupat de starea în care se găsea victima și sub imperiul aceleiași nervozități și agresivități a spart o masa și un dulap din aceiași cameră.
A apreciat prima instanță că așa cum s-a arătat și în practica judiciară a instanței supreme ( deciziile 3765/17 oct.1999 si 88/11 ian.2007 ), în toate situațiile în care violența exercitată depășește limita celei inerente oricărei acțiuni de ucidere, iar prin lovirea victimei în mod repetat cu pumnii, picioarele și un topor pe o perioadă mai mare de timp, cauzându-i victimei groază și chinuri prelungite, așa cum a procedat inculpatul în cauză, este evident că omorul săvârșit de acesta se încadrează în textul de lege prev. de art. 176 lit. cod penal și anume " prin cruzimi".
În ceea ce privește reținerea circumstanței atenuante a provocării în favoarea inculpatului, tribunalul a apreciat că aceasta nu se justifică întrucât așa cum rezultă din întregul material probator al cauzei, inclusiv din declarația dată de inculpat in faza instanței de judecată, acesta a așteptat-o acasă pe victima, fiind "gelos", urmând să o lovească pe aceasta cu scopul de a-i da o corecție pe viitor, așa încât s-a apreciat
că nu se poate reține la încadrarea juridică a faptei comise de inculpat disp. art. 73 lit.
Totodată, s-a reținut că potrivit expertizei psihiatrice obligatorie efectuată conform disp. art. 117 al.2. p, în raport cu fapta pentru care a fost cercetat inculpatul avea discernământul păstrat.
La individualizarea judiciară a pedepsei, instanța de fond a avut în vedere disp.art. 52 si 72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social deosebit al infracțiunii comisă de către inculpat, acesta săvârșind fapta prin cruzimi, care justifică aplicarea unei pedepse exemplare acestuia pentru ca pe viitor să nu mai comită același gen de infracțiuni.
In ceea ce privește circumstanțele personale ale inculpatului, s-a constatat că într-adevăr acesta a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, de recunoaștere si de regretare a comiterii infracțiunii, ceea ce justifică reducerea pedepsei aplicate acestuia, dar în același timp s-a constatat ca inculpatul are antecedente penale, fiind anterior condamnat pentru infracțiuni de violare de domiciliu și de lipsire de libertate, așa cum rezulta din fișa de cazier ( fila 48), față de care însă s-a împlinit termenul de reabilitare, neputându-se reține starea de recidivă.
Astfel, tribunalul a apreciat că scopul preventiv educativ cât și cel sancționator al pedepsei aplicată inculpatului se poate realiza prin aplicarea unei pedepse cu închisoare orientată către mediul special prevăzut de lege, cu executarea acesteia în regim privativ de libertate.
S-a considerat că față de gravitatea deosebita a faptei comisă și anume suprimarea vieții unei persoane, în modalitățile descrise mai sus, este respectat principiul proporționalității invocat în practica CEDO în materie, și preluat și de instanța supremă intr-o decizie de speță, în sensul că se justifică și interzicerea dreptului de a alege a inculpatului față de pericolul social deosebit al faptei penale comise de acesta, fiind evident că o persoana care a suprimat viata alteia, nu este in măsură să aprecieze asupra cetățenilor ce urmează a fi aleși în organele legislative ale statului.
Aplicarea pedepsei complementare prin interzicerea acelorași drepturi care au fost interzise și cu titlul de pedeapsa accesorie interzise pe o perioada de 6 ani în condițiile art. 66, s-a apreciat că se justifică pentru argumentele arătate și chiar este obligatorie întrucât legea obligă la aplicarea unei pedepse complementare in cazul săvârșirii unei infracțiuni de omor deosebit de grav.
Avându-se în vedere ca inculpatul a îndeplinit serviciul militar, deținând gradul de caporal, în temeiul art. 67 al.2., față de pedeapsa principala aplicata în cauză, închisoarea mai mare de 10 ani, s-a aplicat acestuia și pedeapsa complementară a degradării militare, potrivit art. 67 al.2.
În privința stării de arest preventiv a inculpatului, instanța de fond a apreciat că se justifică menținerea în continuare a acesteia, întrucât a săvârșit o infracțiune cu un grad ridicat de pericol social, iar prin lăsarea in libertate a acestuia s-ar cauza un pericol social concret generat de reacția negativă a societății civile, rezultată de faptul că în cazul săvârșirii unor infracțiuni deosebit de grave, organele judiciare nu ar acționa în mod eficient pentru protecția cetățenilor săi.
În privința laturii civile s-a constatat ca atât fiica victimei, cât și sora acesteia, nu au avut pretenții civile în cauza,
instanța, în baza disp.art. 346 C.P.P. rap.la art. 14-15 C.P.P. luând act că acestea nu au exercitat acțiuni civile in cadrul procesului penal împotriva inculpatului.
Întrucât inculpatul a săvârșit infracțiunea folosindu-se de un topor cu care a lovit-o pe victima și care îi aparținea, în temeiul art. 118 lit. s-a confiscat de la acesta acest topor folosit la săvârșirea infracțiunii.
Împotriva sentinței a declarat apel, în termen legal, inculpatul, care a criticat hotărârea pronunțată de nelegalitate și netemeinicie, arătând, în memoriul scris, că a săvârșit infracțiunea pe fondul geloziei și al consumului excesiv de alcool, că o regretă foarte mult, solicitând aplicarea unei pedepse mai blânde.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat a criticat sentința primei instanțe de netemeinicie, susținând că pedeapsa aplicată este prea aspră, față de atitudinea procesuală corespunzătoare a inculpatului și circumstanțele reale în care fapta a fost săvârșită.
Totodată, a susținut că inculpatul a fost provocat să comită fapta imputată, motive pentru care solicită reținerea circumstanței atenuante a provocării și reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.
Curtea, examinând sentința apelată, în raport de criticile invocate, pe baza materialului probator administrat în cauză și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, astfel cum cer disp. art. 371 alin.2 și art.378 C.P.P. apreciază că apelul declarat de inculpat este nefondat, pentru considerentele ce urmează:
Pe baza probelor și mijloacelor de probă administrate în timpul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, respectiv: procesul-verbal de cercetare a locului faptei din 21.02.2008, însoțit de planșele fotografice, raportul medico-legal de autopsie a victimei, declarațiile martorilor, raportul medico-legal de expertiză psihiatrică și declarațiile inculpatului, prima instanță a reținut în mod corect și complet situația de fapt, astfel cum a fost expusă pe larg anterior, necontestată de inculpat, din care rezultă că la data de 21 februarie 2008, la locuința comună din localitatea, acesta a lovit de mai multe ori cu pumnii, picioarele și un topor pe concubina sa, victima, provocându-i grave leziuni traumatice care i-au determinat moartea.
Mijoacele de probă la care s-a făcut referire anterior, au fost complet analizate și just interpretate de prima instanță, care, reținând vinovăția inculpatului, în forma prevăzută de lege, respectiv intenție indirectă, în mod temeinic și legal a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav prev. și ped. de art.174-176 lit.a Cod penal, încadrarea juridică stabilită fiind corespunzătoare situației de fapt și vinovăției inculpatului.
Pe baza acestora, în mod corect s-a stabilit de tribunal, că nu se justifică reținerea în favoarea inculpatului a circumstanței atenuante legale prev. de art. 73 lit. b Cod penal, întrucât împrejurările învederate de acesta, respectiv presupusa infidelitate a victimei unită cu gelozia sa, chiar reale dacă ar fi, nu justifică în nici un mod fapta inculpatului, care, așa cum s-a reținut de prima instanță și rezultă din probe, a lovit victima, în mod repetat, cu pumnii, picioarele și un topor pe tot corpul, pe o durată de timp îndelungată, astfel încât nu se poate reține că a fost provocat de victimă, critica invocată de inculpat, sub acest aspect, fiind neîntemeiată.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei, Curtea apreciază că instanța de fond a făcut o corectă evaluare a criteriilor cuprinse în art.72 Cod penal, atât în privința pedepsei principale cât și a celei accesorii, respectiv complementare.
În raport de gradul de pericol social deosebit de ridicat al faptei, ce a adus atingere celei mai importante valori sociale ocrotite de lege și anume viața persoanei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru această infracțiune, detențiunea pe viață sau închisoarea de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi, împrejurările concrete în care a fost săvârșită, mijloacele folosite și persoana inculpatului, aplicarea unei pedepse de 20 de ani închisoare, în regim privativ de libertate este o pedeapsă justă, aptă să răspundă exigențelor prev. de art.52 Cod penal și nu se justifică reducerea acesteia.
La aplicarea acestui cuantum, prima instanță a avut în vedere atitudinea procesuală corespunzătoare a inculpatului manifestată prin recunoașterea și regretul faptei comise, însă aceasta nu poate conduce la aplicarea unei sancțiuni mai blânde, așa cum acesta a solicitat, căci altfel, scopul preventiv-educativ și sancționator al pedepsei nu ar mai putea fi atins.
Și aplicarea pedepsei accesorii, respectiv complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a, b și e din Codul penal este pe deplin justificată, față de gravitatea deosebită a faptei și periculozitatea sporită a inculpatului, care nu a fost în măsură să respecte dreptul la viață al persoanei cu care acesta întreținea relații de natura celor specifice căsătoriei, astfel că și sub acest aspect, hotărârea primei instanțe este temeinică și legală.
Pentru toate considerentele expuse anterior, Curtea apreciind că hotărârea pronunțată de tribunal este legală și temeinică iar criticile inculpatului sunt neîntemeiate, în baza disp. art.379 pct.1 lit.b vaC.P.P. respinge apelul ca nefondat,
Întrucât inculpatul a fost arestat preventiv în cauza dedusă judecății, în baza disp.art.383 alin.2 coroborat C.P.P. cu art.88 Cod penal se va deduce din pedeapsa aplicată acestuia durata reținerii și arestării preventive, de la 25.02.2008, la zi iar în temeiul disp. art. 350 alin.1 se C.P.P. va menține starea de arest preventiv a inculpatului, constatând că temeiurile care au impus arestarea se mențin, acesta prezentând pericol concret pentru ordinea publică dacă ar fi lăsat în libertate, având în vedere infracțiunea comisă.
Conform disp.art.192 alin.2 p Cod Penal, inculpatul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat, inclusiv cu privire la onorariul apărătorului desemnat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 23 iunie 1976, deținut în Penitenciarul Mărgineni, împotriva sentinței penale nr. 537 din 21.11.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, ca nefondat.
Menține starea de arest a inculpatului și deduce perioada reținerii și arestării preventive de la 25.02.2008, la zi.
Obligă inculpatul la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 ianuarie 2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Red. NI
Tehnored NI.
4 ex./13.02.2009
Dosar fond nr- Tribunalul Prahova
Judec. fond
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
Președinte:Ioana NoneaJudecători:Ioana Nonea, Elena Zăinescu
