Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 34/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.34
Ședința publică din data de 09 martie 2009 PREȘEDINTE: Ștefan Fieraru
JUDECĂTOR 2: Vasile Mărăcineanu
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea apelurilor declarate MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL PRAHOVA și de inculpatul fiul lui și, născut la data de 30 iunie 1975, CNP -, în prezent deținut în Penitenciarul Mărgineni, județul D, împotriva sentinței penale nr.29 din 16 ianuarie 2009 pronunțată de TRIBUNALUL PRAHOVA, prin care în temeiul art.174 Cod penal, rap.la art.175 lit.c Cod penal, infracțiunea de omor calificat, faptă din data de 25 octombrie 2008, fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 15 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art.64 lit.a și b Cod penal, cu excepția dreptului de a alege.
S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a degradării militare, în temeiul art.67 alin.2 Cod penal.
În temeiul art.71 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prev.de art.64 lit.a,b Cod penal, cu excepția dreptului de a alege.
În baza art.350 alin.1 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului, iar în temeiul art.88 Cod penal,s-a dedus din pedeapsa aplicată, perioada reținerii și arestării preventive cu începere de la 30 octombrie 2008 și până la zi.
S-a luat act că Spitalul Județean de Urgență P nu a exercitat acțiunea civilă în procesul penal.
Conform art.118 lit.b Cod penal, s-a dispus confiscarea de la inculpat a barei metalice (spiț) folosită de acesta la comiterea faptei de omor calificat.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 600 lei cheltuieli judiciare către stat, din care, suma de 400 lei reprezintă onorariu apărător desemnat din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns inculpatul, aflat în stare de arest, personal și asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu Baroul Prahova, conform delegației nr.2706/02.03.2009, aflată la fila 15 dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, din oficiu procedează la reaudierea inculpatului pe situația de fapt, răspunsurile acestuia fiind consemnate în declarația aflată la fila 16 dosar.
- 2 -
Avocat luând legătura cu inculpatul arestat, arată că acesta nu mai are cereri de formulat și solicită cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul parchetului arată că nu mai are cereri de formulat și solicită cuvântul în dezbateri.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri de formulat, excepții de invocat și față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, critică sentința ca fiind nelegală și netemeinică, susținând că nu au fost introduși în cauză moștenitorii victimei pentru a fi citați în vederea constituirii de părți civile și s-a aplicat o pedeapsă greșit individualizată în raport cu prevederile art.72 Cod penal.
A menționat că în urma decesului lui au rămas ca moștenitori, (în calitate de fii ai victimei) (fiica victimei) și soția supraviețuitoare care nu au fost introduși în cauză pentru a fi citați în vederea constituirii de parte civilă și potrivit disp.art.76 Cod procedură penală, "organul de urmărire penală sau instanța de judecată are obligația să cheme spre a fi ascultate, persoana care a suferit o vătămare prin infracțiune precum și persoana civilmente responsabilă".
A mai susținut că în jurisprudență s-a arătat că așa cum art.6 reprezintă o garanție a respectării dreptului la apărare al inculpaților, art.76 și art.320 Cod procedură penală, constituie garanții ce protejează dreptul părților vătămate și ambele sunt obligatorii, nerespectarea lor ducând la anularea actului în condițiile art.197 alin.1 și 4 Cod procedură penală.
Totodată, a mai arătat că la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale ale Codului penal, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală (art.72 Cod penal).
Din acest punct de vedere, consideră că nu au fost respectate dispozițiile mai sus menționate în ceea ce privește gradul de pericol social, de persoana infractorului și împrejurările care agravează răspunderea penală, motiv pentru care pedeapsa aplicată orientată spre minim este netemeinică.
Apreciază că din probele administrate în cauză a rezultat că inculpatul este o fire amatoare de băuturi alcoolice, de altfel, chiar în ziua comiterii faptei, inculpatul a consumat băuturi alcoolice atât înainte cât și după comiterea faptei. Deși starea de beție voluntară, ocazională, nu poate fi reținută ca circumstanță agravantă, totuși aceasta relevă periculozitatea sporită a inculpatului și dovedește perseverența infracțională și fermitatea deciziei sale antisociale.
De asemenea, învederează instanței că inculpatul este o fire violentă, motiv pentru care relațiile dintre el și victimă au fost tensionate de mai multă vreme, în acest sens, în luna iulie 2008 acesta l-a bătut pe tatăl său, partea vătămată fiind nevoită să părăsească domiciliul pentru o perioadă mare de timp, iar organele de poliție au efectuat cercetări în legătură cu dispariția acestuia.
A mai precizat că firea violentă a inculpatului s-a manifestat totodată și prin numărul și intensitatea loviturilor aplicate victimei, persoană în vârstă (lovituri cu pumnii, picioarele și cu un obiect dur - instrument de a produce moartea), iar
- 3 -
leziunile grave externe și interne constatate prin raportul de expertiză medico-legală, s-au regăsit pe aproape întreaga suprafață a corpului.
În ceea ce privește conduita victimei care a avut o atitudine pasivă la reproșurile fie și justificate ale inculpatului, consideră că nu a fost de natură să provoace din partea inculpatului aplicarea unei corecții, cu atât mai mult cu cât nu victima avea obligație față de inculpat, ci dimpotrivă inculpatul trebuia să aibă o conduită respectuoasă față de victimă deoarece era tatăl său.
Apreciază că omorul săvârșit asupra unei rude apropiate este o faptă care relevă un pericol extrem, deoarece victima mizând pe afecțiunea presupusă a autorului nu este avizată de intențiile acestuia și nu ia măsuri de apărare, ceea ce poate să înlesnească comiterea infracțiunii, sens în care aplicarea unei pedepse orientate spre minim este netemeinică.
Față de motivele mai sus enunțate, solicită instanței admiterea apelului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Avocat având cuvântul pentru apelantul-inculpat, a susținut că sentința instanței de fond este nelegală și netemeinică, deoarece nu s-au reținut în favoarea acestuia circumstanțele reale atenuante ale faptei, dintre cele prev.de art.73 sau art.74 Cod penal, față de poziția sinceră pe care avut-o, nu are antecedente penale, este la prima încălcare a legii penale, iar infracțiunea a fost comisă datorită unei tulburări psihice, fiind nemulțumit de faptul că tatăl său obișnuia să vândă bunurile din casă pentru a-și cumpăra alcool.
Solicită instanței admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și redozarea pedepsei sub minimul prevăzut de lege.
În ceea ce privește apelul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL PRAHOVA, a arătat că în mod corect nu au fost introduși și citați în cauză moștenitorii defunctului, respectiv frații inculpatului, întrucât pe parcursul cercetării penale aceștia au precizat că nu se constituie părți civile în procesul penal, iar pedeapsa aplicată acestuia este prea mare față de circumstanțele mai sus arătate, motive pentru care solicită respingerea apelului declarat de parchet ca fiind nefondat.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, solicită instanței admiterea primului motiv de apel formulat de apelant prin apărătorul desemnat din oficiu, (în ceea ce privește introducerea în cauză a moștenitorilor defunctului) ca fiind admisibil, desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Apelantul inculpat având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu concluziile apărătorului său și lasă la aprecierea instanței cu privire la soluția ce o va pronunța și în ceea ce privește apelul declarat de parchet.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față;
Verificând lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.29 din 16 ianuarie 2009, TRIBUNALUL PRAHOVA, în temeiul art.174 Cod penal, rap.la art.175 lit.c Cod penal, infracțiunea de omor calificat, faptă din data de 25 octombrie 2008, condamnat pe inculpatul fiul lui și, născut la data de 30 iunie 1975, CNP -, în prezent deținut în Penitenciarul Mărgineni, județul D, la
- 4 -
pedeapsa de 15 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art.64 lit.a și b Cod penal, cu excepția dreptului de a alege.
S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a degradării militare, în temeiul art.67 alin.2 Cod penal.
În temeiul art.71 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prev.de art.64 lit.a,b Cod penal, cu excepția dreptului de a alege.
În baza art.350 alin.1 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului, iar în temeiul art.88 Cod penal,s-a dedus din pedeapsa aplicată, perioada reținerii și arestării preventive cu începere de la 30 octombrie 2008 și până la zi.
S-a luat act că Spitalul Județean de Urgență P nu a exercitat acțiunea civilă în procesul penal.
Conform art.118 lit.b Cod penal, s-a dispus confiscarea de la inculpat a barei metalice (spiț) folosită de acesta la comiterea faptei de omor calificat.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 600 lei cheltuieli judiciare către stat, din care, suma de 400 lei reprezintă onorariu apărător desemnat din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului
Pentru a hotărî astfel, TRIBUNALUL PRAHOVAa reținut din probele administrate în cauză și anume: procesul verbal de cercetare la fața locului, planșele fotografice vizând locul comiterii faptei, raportul medico-legal al victimei, declarațiile de învinuit și inculpat ale numitului, declarațiile martorilor, fișa de cazier judiciar a inculpatului, precum și cel administrat în cursul cercetării judecătorești; declarația inculpatului și a martorului, următoarea situație de fapt:
Inculpatul este necăsătorit și a locuit în același imobil situat în comuna, sat, nr.868, județul P, împreună cu tatăl său.
Nici unul din aceștia nu aveau vreo ocupație, însă avea obiceiul să consume frecvent băuturi alcoolice.
Pentru a-și procura banii necesari pentru a cumpăra băutură, obișnuia să vândă bunuri pe care acesta și fiul său le avea în imobilul mai sus menționat.
n imobilul respectiv, în camera în care locuia, inculpatul depozitase doi saci de ciment.
În ziua de 22 octombrie 2008, în jurul orelor 15,00 inculpatul s-a întors la domiciliu împreună cu vărul său pe care îl rugase să-l ajute la turnarea unui beton pentru fundația unor stâlpi de susținere a unui gard.
La această oră tatăl său nu era la domiciliu și în momentul în care s-a dus în camera în care ase aflau sacii de ciment, a constatat că lipsește unul din cei doi saci.
În acest moment, a presupus că tatăl său a luat sacul și l-a vândut în scopul precizat.
În jurul orelor 16,00 în domiciliul comun a apărut și tatăl său căruia i-a cerut explicații, numai că acesta din urmă nu a recunoscut că a luat sacul din gospodărie. În acest moment, inculpatul s-a enervat, a luat din curte o bară metalică și l-a lovit cu ea de mai multe ori în zona spatelui, a abdomenului, a membrelor inferioare și superioare.
- 5 -
După încetarea agresiunii din propria inițiativă a inculpatului, victima s-a ridicat de jos și a părăsit imobilul,deplasându-se pe stradă, fără a fi urmărit de către inculpat, însă acesta a cunoscut că martorul i-a cerut să nu-l mai lovească pe tatăl său.
După acest incident martorul a plecat din locuința vărului său, iar inculpatul a aflat că tatăl său este pe stradă și că doarme în stația de autobuz aflată la intrarea în satul.
În ziua de 23 octombrie 2008, după ce a plecat de acasă pentru a se deplasa la serviciu, l-a observat pe tatăl său în timp ce intra în Dispensarul din satul. De la medicul acestui dispensar a aflat că tatăl său se simțea rău, astfel că a anunțat salvarea și l-a transportat la Spitalul Județean
În ziua de 25 octombrie 2008, a decedat în această unitate spitalicească.
Din declarația pe care a dat-o la data de 21 iulie 2008, în timp ce era internat la Spitalul de Psihiatrie, în prezența organelor de poliție cu privire la dispariția acestuia de la domiciliu din ziua de 18 iulie 2008, rezultă că se afla în relații bune cu fiul său, dar câteodată se mai și cercau, dar și că, a mai fost internat în această unitate de mai multe ori, fiind diagnosticat cu o boală psihică, precum și faptul că obișnuiește să consume băuturi alcoolice la un local din satul.
Împrejurările în care a fapta a fost comisă și plecarea victimei în ziua de 22 octombrie 2008 de la domiciliul său, dezinteresul manifestat de inculpat față de faptul că tatăl său a plecat din domiciliu și doarme pe stradă fără a-l căuta pentru a-l aduce acasă sau pentru a-l transporta la spital în vederea acordării îngrijirilor medicale necesare, relevă faptul că între cele două persoane nu existau relații de afecțiune specifice calității de rude apropiate, respectiv tată - fiu.
Lipsa acestor relații de afecțiune a favorizat acțiunea inculpatului de a-și lovi cu brutalitate tatăl în ziua de 22 octombrie 2008, deși acesta era în vârstă și nu avea posibilitatea să se apere.
Din raportul medico-legal a rezultat că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat peritonitei fecaloide consecutive unui traumatism abdominal cu ruptură de intestin subțire, iar între aceste leziuni și deces există o legătură indirectă de cauzalitate.
De asemenea, s-a precizat că leziunile s-au putut produce prin lovire cu corp dur.
În ceea ce privește forma de vinovăție, ținând seama de intensitatea loviturilor aplicate, obiectul contondent folosit, de a produce moartea, zona abdominală în care victima a fost lovită și în care s-a produs complicația respectivă ce a favorizat decesul, multitudinea loviturilor aplicate, tribunalul a apreciat că fapta a fost comisă cu intenție indirectă, întrucât inculpatul a prevăzut rezultatul acțiunii sale, nu l-a urmărit, dar a acceptat producerea acestuia, respectiv moartea victimei.
Reținând vinovăția sub această formă, în baza textului de lege arătat, tribunalul a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii, la individualizarea căreia a ținut seama de disp.art.72 Cod penal.
Astfel, tribunalul a avut în vedere limitele speciale de pedeapsă prevăzute în Codul penal, cu care se sancționează fapta de omor calificat, împrejurările și modalitatea în care fapta a fost comisă, scopul urmărit, respectiv
- 6 -
aplicarea unei corecții victimei ca urmare a obiceiului pe care îl avea de a lua bunuri din locuință,obicei ce l-a determinat pe inculpat să-l lovească pe tatăl său, dar și de forma calificată a infracțiunii, precum și circumstanțele personale ale inculpatului.
Cu privire la acest aspect, tribunalul a constatat că inculpatul este cunoscut fără antecedente penale, a avut o conduită bună înainte de comiterea faptei, dar și opoziție sinceră în cursul procesului penal, recunoscând și regretând fapta comisă.
Instanța as aplicat inculpatului și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art.64 lit.a,b Cod penal, cu excepția dreptului de a alege potrivit art.65 alin.2 Cod penal.
Totodată, conform disp.art.67 alin.2 Cod penal, a aplicat pedeapsa complementară a degradării militare ce are caracter obligatoriu, întrucât pedeapsa aplicată este mai mare de 10 ani închisoare.
În favoarea inculpatului nu au putut fi reținute circumstanțe atenuante dintre cele prev.de art.73 sau art.74 Cod penal, având în vedere natura și gravitatea faptei comise, chiar dacă acesta nu are antecedente penale și a recunoscut comiterea faptei.
Instanța a aplicat disp.art.71 și art.64 lit.a și b Cod penal, cu excepția dreptului de a alege,apreciind că exercitarea acestui drept de natură politică nu este incompatibilă cu natura și gravitatea faptei comise, atât ca pedeapsă complementară cât și ca pedeapsă accesorie.
Menținându-se temeiurile ce au determinat arestarea preventivă a inculpatului prev.de art.143 și art.148 lit.f Cod procedură penală,în temeiul art.350 alin.1 Cod procedură penală, s-a menținut arestarea inculpatului și în temeiul art.88 Cod penal, s-a dedus prevenția începând cu 30 octombrie 2008 la zi.
S-a constatat că Spitalul Județean de Urgență P, deși a fost legal citat în proces, nu a exercitat acțiunea civilă privind plata cheltuielilor de spitalizare ocazionate de internarea victimei în această unitate, urmând a fi recuperată pe calea unei acțiuni civile separate.
Instanța a făcut aplicarea disp.art.118 lit.b Cod penal, confiscând de la inculpat metalică folosită de acesta la comiterea faptei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Ministerul Public - Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL PRAHOVA și inculpatul.
Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL PRAHOVAa susținut în esență, că hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală, întrucât nu a introdus în cauză moștenitorii victimei pentru a fi citați în vederea constituirii de părți civile și că pedeapsa aplicată a fost greșit individualizată în raport cu prevederile art.72 Cod penal.
Se solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Inculpatul susține că sentința instanței de fond este nelegală și netemeinică, întrucât nu a reținut în favoarea sa circumstanțele reale atenuante ale faptei, că a fost sincer pe parcursul procesului penal, nu este cunoscut cu antecedente penale, că infracțiunea a fost comisă pe fondul unor tulburări psihice, fiind nemulțumit că tată său (victima) obișnuia să vândă bunuri din casă pentru a-și cumpăra alcool.
- 7 -
Se solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate, redozarea pedepsei și respingerea apelului declarat de parchet ca nefondat.
Reprezentantul Ministerului Publi că solicită admiterea apelului inculpatului, numai în ceea ce privește latura civilă a cauzei și anume, introducerea în cauză a moștenitorilor victimei.
Verificând hotărârea atacată pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, în raport de motivele invocate, precum și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, astfel cum cer dispozițiile art.371 alin.2 și art.372 alin.1 Cod procedură penală, rezultă că fapta reținută în sarcina inculpatului, împrejurările săvârșirii acesteia și vinovăția apelantului s-a stabilit corect de prima instanță, găsindu-și corespondent în probele administrate.
Cu privire la apelul declarat de parchet, se constată că motivele invocate sub aspectul individualizării pedepsei sunt întemeiate, așa cum se va arăta în continuare:
Din probele administrate în cauză a rezultat că inculpatul este o fire amatoare de băuturi alcoolice. De altfel, chiar în ziua comiterii faptei, inculpatul a consumat băuturi alcoolice atât înainte cât și după comiterea faptei. Deși starea de beție voluntară, ocazională, nu poate fi reținută ca circumstanță agravantă, totuși aceasta relevă periculozitatea sporită a inculpatului și dovedește perseverența infracțională și fermitatea deciziei sale antisociale.
Inculpatul este o fire violentă, motiv pentru care relațiile dintre el și victimă au fost tensionate de mai multă vreme. În acest sens în luna iulie 2008 inculpatul l-a bătut pe tatăl său, acesta fiind nevoit să părăsească domiciliul pentru o perioadă mare de timp, iar organele de poliție au efectuat cercetări în legătură cu dispariția acestuia.
Firea violentă a inculpatului s-a manifestat totodată și prin numărul și intensitatea loviturilor aplicate victimei, persoană în vârstă (lovituri cu pumnii, picioarele, și cu un obiect dur - instrument de a produce moartea). Leziunile grave externe și interne constatate prin raportul de expertiză medico-legală, s-au regăsit pe aproape întreaga suprafață a corpului.
Inculpatul a avut o atitudine indiferentă față de rezultatul socialmente periculos al faptei sale precum și față de victimă. Astfel, după ce a lovit-o în ziua de 22 octombrie 2008, inculpatul a fost înștiințat că tatăl său a dormit într-o metalică în noaptea de 22/23 octombrie 2008 dar nu s-a deplasat cu acesta la dispensar pentru a-i acorda îngrijiri medicale. Victima a fost internată în Spitalul Județean de urgență P la data de 23 octombrie 2008 la ora 14,00 ca urmare a solicitării medicului de familie. Nici după internarea în spital a victimei inculpatul nu s-a interesat de starea de sănătate a acestuia până pe data de 25 octombrie 2008 la orele 04,30 când victima a decedat.
Conduita victimei, care a avut o atitudine pasivă la reproșurile fie și justificate ale inculpatului, nu a fost de natură să provoace din partea inculpatului aplicarea unei corecții, cu atât mai mult cu cât victima avea obligație față de inculpat ci dimpotrivă inculpatul trebuia să aibă o conduită respectuoasă față de victimă deoarece era tatăl său.
săvârșit asupra unei rude apropiate este o faptă care relevă un pericol extrem, deoarece victima mizând pe afecțiunea presupusă a autorului nu este
- 8 -
avizată de intențiile acestuia și nu ia măsuri de apărare, ceea ce poate să înlesnească comiterea infracțiunii. Autorul încalcă prin comiterea acestei fapte nu numai îndatorirea de a respecta viața celorlalte persoane, dar și pe aceea de a respecta viața membrilor familiei.
Fapta săvârșită de inculpat prezintă pericol concret pentru ordinea publică materializat prin modalitatea de comitere a acesteia, iar gradul ridicat de pericol social deosebit de grav rezultă și din valoarea socială ocrotită și lezată prin săvârșirea infracțiunii, respectiv dreptul la viață, cât și de rezonanța și impactul negativ pe care îl are o asemenea faptă în plan social și care denotă o periculozitate deosebită a persoanelor care comit astfel de fapte.
Din aceste considerente, se apreciază, că 15 ani închisoare, cuantum situat la limita minimă specială înscrisă sub art.175 alin.1 lit.c Cod penal, stabilit pentru o infracțiune foarte gravă nu s-a apreciat corect la primul grad de jurisdicție, impunându-se o pedeapsă mai mare, în scopul supunerii inculpatului la programe de resocializare în cadrul instituționalizat penitenciar.
În ceea ce privește critica parchetului că nu au fost introduși în cauză moștenitorii victimei, se constată că aceștia nu s-au prezentat pentru a se constitui părți civile.
Cu privire la apelul declarat de inculpat, se constată că acesta este nefondat.
Așa cum s-a arătat mai sus, instanța de control judiciar a apreciat că față de împrejurările concrete în care s-a săvârșit fapta, comportamentul inculpatului înainte și după comiterea infracțiunii, pericolul social ridicat al acesteia, pedeapsa aplicată de prima instanță nu corespunde cu natura și gravitatea faptei.
Concluzionând, motivele de reformare invocate prin calea de atac exercitată nu se justifică.
Față de considerentele expuse mai sus, Curtea, în temeiul art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, urmează să admită apelul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL PRAHOVA, va desființat în parte sentința penală nr.29 din 16 ianuarie 2009 pronunțată de TRIBUNALUL PRAHOVA și va majora pedeapsa aplicată inculpatului, de la 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit. și b Cod penal, la pedeapsa de 17 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a și b Cod penal, cu excepția dreptului de a alege.
Restul dispozițiilor hotărârii atacate urmează a se menține.
În temeiul art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, se va respinge apelul declarat de inculpatul, ca nefondat.
În prezenta cauză inculpatul a fost cercetat și judecat în stare de arest preventiv, măsură dispusă prin încheierea nr.36 din 31 octombrie 2008 Tribunalului Prahova.
Având în vedere că la exercitarea controlului jurisdicționale s-a apreciat că există probe concludente ce confirmă vinovăția inculpatului privind fapta dedusă judecății, iar pedeapsa stabilită este mai mare de 4 ani, modalitatea comiterii faptei, formează convingerea că temeiurile ce au determinat arestarea nu au încetat.
Astfel, conform art.381 rap.la art.160/b alin.1 și 3 Cod procedură penală, constatându-se legalitatea și temeinicia măsurii se va dispune menținerea în continuare, computându-se durata executată în temeiul mandatului de arestare
- 9 -
preventivă nr.137/U/2008 emis de TRIBUNALUL PRAHOVA, începând cu data de 30 octombrie 2008 la zi.
Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL PRAHOVA împotriva sentinței penale nr.29 din 16 ianuarie 2009 pronunțată de TRIBUNALUL PRAHOVA, pe care o desființează în parte și majorează pedeapsa aplicată inculpatului fiul lui și, născut la data de 30 iunie 1975 în municipiul P, deținut în Penitenciarul Mărgineni, județul D și de la 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a și b Cod penal, la pedeapsa de 17 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a și b Cod penal, cu excepția dreptului de a alege.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva aceleiași sentințe.
Conform art.350 Cod procedură penală, menține starea de arest a inculpatului, iar în baza art.88 Cod penal, compută detenția preventivă a acestuia de la 30 octombrie 2008, la zi.
Obligă inculpatul la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare către stat, din care, suma de 200 lei onorariu pentru apărătorul din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare, iar pentru inculpat de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 09 martie 2009.
Președinte Judecător
Grefier
Red.ȘF
Tehnored.EV
5 ex./16.03.2009
dos.f- TRIBUNALUL PRAHOVA
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3113/2006
Președinte:Ștefan FieraruJudecători:Ștefan Fieraru, Vasile Mărăcineanu
