Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 36/2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 174 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA NR. 36
Ședința publică din 16 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Andronic Tatiana Luisa
JUDECĂTOR 2: Samoilă Viorica
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea apelului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 21 februarie 1973, în prezent deținut în Penitenciarul Botoșani, împotriva sentinței penale nr. 79 din 11 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosar nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul-apelant, asistat de avocat din oficiu C, lipsă fiind partea vătămată și partea civilă Spitalul Județean de urgență
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Întrebat fiind, inculpatul G arată că își menține declarațiile date la instanța de fond și că nu dorește să mai dea o altă declarație în fața instanței de apel.
Avocat din oficiu C arată că inculpatul este de acord să plătească daunele civile la care a fost obligat, criticând doar latura penală a cauzei.
Nemaifiind cereri de probe și excepții de invocat, instanța constată probatoriul epuizat, cauza în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri, urmând a fi puse concluzii și sub aspectul legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpatului.
Avocat din oficiu C pentru inculpat lasă la aprecierea instanței menținerea stării de arest a inculpatului. Pe fond arată că inculpatul critică doar latura penală a cauzei, apreciind că pedeapsa aplicată este prea mare, motiv pentru care solicită admiterea apelului, redozarea pedepsei în sensul reducerii, ca urmare a reținerii circumstanței atenuante a provocării. Precizează că inculpatul are părinții bătrâni care au nevoie de sprijin și o pedeapsă mai mică ar facilita întoarcerea acasă și ajutorarea acestora.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat. Apreciază pedeapsa aplicată ca fiind legală și temeinică, având în vedere gravitatea infracțiunii pentru care a fost condamnat inculpatul. În ce privește măsura preventivă, pune concluzii de menținere a stării de arest preventiv a inculpatului.
Inculpatul G, având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile formulate de apărătorul din oficiu.
Declarând dezbaterile închise, dezbateri ce au fost înregistrate în sistem audio, potrivit disp. art. 304 Cod procedură penală.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față, constată următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani din 18 septembrie 2007, fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul G pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor prevăzută de art.20 raportat la art.174 Cod penal, reținându-se în sarcina sa că în după amiaza zilei de 27 iunie 2007 intrat în locuința părții vătămate și i-a aplicat acesteia mai multe lovituri cu o greblă și un topor, cauzându-i leziuni care au necesitat 90-95 zile îngrijiri medicale.
Din examinarea probelor administrate în cauză, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Partea vătămată, împreună cu soția sa, martora, sunt vecini cu fratele inculpatului, martorul. În ziua de 27 iunie 2007, inculpatul a mers în vizită la fratele său și a consumat băuturi alcoolice cu acesta.
În jurul orei 18, martora se întorcea acasă și, văzându-l pe inculpat în curtea fratelui său, l-a întrebat dacă a venit să-și vadă copilul. De menționat că de mai multe ori martora i-a reproșat inculpatului că întreține relații sexuale cu concubina fratelui său și că urmare a acestor relații a fost conceput unul din copiii rezultați din concubinaj.
Inculpatul, enervat de cele afirmate de martoră a mers în urma acesteia, a ajuns-o și i-a aplicat câteva lovituri cu pumnii. Martora a intrat în curtea locuinței sale, de unde a început să-l înjure pe inculpat și pe fratele acestuia. Inculpatul a luat o greblă, a mers în curtea părții vătămate și a intrat în casă, unde a găsit-o pe aceasta din urmă și a lovit-o cu grebla. Partea vătămată a căzut, iar inculpatul a ieșit în curte, a luat un topor și a intrat apoi în casă, aplicându-i o lovitură în regiunea capului și apoi, una mai puternică, la picioare. În acest moment a intrat în casă fratele inculpatului care l-a luat pe acesta din urmă și l-a dus la locuința lui. La scurt timp, partea vătămată a fost dusă la Spitalul Județean B cu salvarea.
În cursul judecății s-a efectuat o expertiză medico-legală care a avut drept obiective stabilirea numărului exact de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecarea leziunilor produse părții vătămate, dacă leziunile i-au pus în primejdie viața acestuia și dacă în prezent capacitatea de muncă a părții vătămate este păstrată în întregime.
Din raportul de expertiză medico-legală efectuat de Serviciul de Medicină Legală B rezultă că leziunile produse părții vătămate nu i-au pus în primejdie viața acestuia și au necesitat 90-95 zile îngrijiri medicale, precum și o reducere cu 50% a capacității de muncă, corespunzător gradului III de invaliditate, pentru o perioadă de un an.
În speță, inculpatul a folosit mai întâi o greblă cu care a lovit victima, cauzându-i leziuni superficiale, apoi a luat toporul, obiect de a produce leziuni letale, dar i-a aplicat părții vătămate o lovitură de mică intensitate în zona capului, după care i-a aplicat o lovitură mai puternică în zona picioarelor, producându-i fractura femurului drept care constituie de fapt leziunea cea mai gravă. Din actele medico-legale rezultă că leziunile produse părții vătămate nu i-au pus în primejdie viața acesteia. Din nici o probă nu rezultă intenția vădită a inculpatului de a ucide victima, ci doar aceea de a-i aplica o corecție.
În raport de toate aceste considerente, prima instanță a constatat întemeiată cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea de tentativă de omor în aceea de vătămare corporală gravă prevăzută de art.182 alin.1 Cod penal.
Inculpatul a solicitat să se rețină în favoarea sa circumstanța atenuantă a provocării, având în vedere comportamentul soției părții vătămate din ziua respectivă. Reține prima instanță că din probele administrate a rezultat că nu era prima dată când martora îi imputa inculpatului că ar fi tatăl unuia dintre copiii fratelui lui, că aceste discuții se purtau frecvent între martoră și inculpat, astfel încât nu erau de natură a-i produce în ziua critică o puternică tulburare sub stăpânirea căreia să fi săvârșit fapta.
În consecință, reținând vinovăția inculpatului, l-a condamnat pe acesta în temeiul art.182 alin.1 Cod penal.
La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere gradul concret de pericol social al faptei, împrejurările în care aceasta a fost săvârșită și consecințele cauzate, precum și persoana inculpatului care nu are antecedente penale, a recunoscut în parte săvârșirea faptei, pe care o regretă.
În temeiul art. 350 alin.1 Cod procedură penală, s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului, iar potrivit art.88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive a inculpatului, cu începere de la 28 iunie 2007, la zi.
În cursul judecății partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 10.000 lei din care 5.000 lei daune materiale constând în lipsa câștigului pe perioada incapacității de muncă, cheltuielile efectuate în timpul spitalizării și contravaloarea medicamentelor, iar 5.000 lei reprezentând daune morale.
Din declarațiile martorilor și rezultă că după săvârșirea faptei, partea vătămată nu a mai putut lucra până în prezent, că în mod obișnuit el lucra ca ziler la diferite persoane din comună și putea realiza în jur de 15 lei pe zi. Mai mult, martorul a arătat că, imediat după săvârșirea faptei i-a împrumutat părții civile suma de 3.000 lei, sumă pe care aceasta a cheltuit-o în timpul spitalizării, cu ocazia deplasărilor la unități spitalicești pentru controale medicale și pe medicamente.
Având în vedere că partea vătămată a fost în incapacitate de muncă timp de 95 de zile,prima instanță a reținut că aceasta a fost lipsită de un câștig de aproximativ 1.425 lei. După expirarea perioadei de 95 zile, potrivit raportului de expertiză medico-legală, partea civilă are capacitatea de muncă redusă cu 50 % pe o perioadă de un an. În raport de depozițiile martorilor menționați în precedent potrivit cărora la nivelul comunei se pot câștiga zilnic cel puțin 15 lei, s-a constatat că partea civilă a fost lipsită până la data pronunțării de un câștig de 1.222 lei. câștigul nerealizat în perioada celor 95 de zile și J din câștigul nerealizat după expirarea acestor zile cu suma cheltuită pe timpul spitalizării și a controalelor medicale, prima instanță a reținut ca dovedită suma totală de 5.647 lei. Întrucât partea civilă a solicitat suma de 5.000 lei daune materiale, prima instanță l-a obligat pe inculpat la plata acestei sume.
Din actele medico-legale rezultă că și în prezent partea civilă merge numai cu sprijin și prezintă o scurtare importantă a membrului inferior drept ca urmare a leziunii produse de inculpat, iar martorii audiați au declarat că timp de peste 95 de zile, inculpatul nici nu a putut să meargă deloc. În raport de aceste suferințe, s-a apreciat de instanța de fond ca fiind justificată și cererea părții civile privind obligarea inculpatului la 5.000 lei daune morale.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului, inculpatul arată că nu are antecedente penale și față de toate împrejurările săvârșirii faptei se impunea a fi reținută scuza provocării. Din certificatul medico-legal reiese că nu i-a pus victimei viața în primejdie, astfel încât pedeapsa aplicată este prea mare, solicitând redozarea acesteia, în sensul aplicării unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege.
Examinând apelul prin prisma motivelor invocate, precum și cauza în conformitate cu disp. art. 371, 378 Cod procedură penală, Curtea constată că apelul este neîntemeiat pentru următoarele considerente:
Prima instanță a reținut în mod corect situația de fapt, dând o justă interpretare probatoriului administrat în cauză.
Vinovăția inculpatului față de săvârșirea faptei a fost dovedită având în vedere actele medicale, depozițiile martorilor, coroborate cu declarațiile inculpatului.
Cât privește reținerea în favoarea inculpatului a circumstanței atenuante legale a provocării, aceasta nu se impune, cum just a reținut și prima instanță.
Potrivit art. 73 lit. b Cod penal, se află în stare de provocare cel care săvârșește infracțiunea sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de persoana vătămată, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau printr-o altă acțiune ilicită gravă.
Din probele administrate în cauză reiese că soția părții vătămate i-a imputat inculpatului în nenumărate rânduri faptul că ar fi tatăl unuia dintre copiii fratelui lui, astfel încât nu se poate reține că aceste discuții ar fi de natură a-i produce apelantului la data critică o puternică tulburare în sensul articolului mai sus menționat.
Cât privește pedeapsa aplicată inculpatului, la individualizarea judiciară a acesteia, prima instanță a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal, apreciind că reeducarea lui s-ar putea realiza prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea, cu executarea acesteia în regim de penitenciar.
A solicitat inculpatul redozarea pedepsei, având în vedere că nu are antecedente penale, iar viața părții vătămate nu a fost pusă în primejdie.
Este adevărat că inculpatul nu are antecedente penale, însă fapta săvârșită prezintă o gravitate deosebită, având în vedere modul de săvârșire a acesteia și urmările produse.
De altfel, prima instanță nu a făcut o analiză temeinică a împrejurărilor în care părții vătămate i-au fost aplicate lovituri într-o zonă vitală, respectiv cea a capului, instrumentul vulnerant folosit și care ar fi determinat menținerea încadrării juridice dată faptei prin actul de sesizare al instanței, dacă s-ar fi dovedit existența unei intenții indirecte de a ucide, iar în apelul inculpatului o astfel de analiză nu mai poate fi făcută.
Or, toate împrejurările săvârșirii faptei pun în evidență o periculozitate socială sporită a inculpatului, lipsa antecedentelor penale neputând fi reținută ca circumstanță atenuantă judiciară.
Așa fiind, Curtea, constatând că hotărârea atacată este legală și temeinică, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpat.
În conformitate cu disp. art. 381 alin. 1 Cod procedură penală rap. la art. 88 Cod penal, va deduce în continuare din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la 11.03.2008 la zi, avându-se în vedere că inculpatul a fost judecat în stare de arest preventiv.
Constatând că temeiurile ce au stat la baza luării și ulterior menținerii ei subzistă și în prezent, în conformitate cu disp. art. 383 alin. 11rap. la art. 350 alin. 1 Cod procedură penală, Curtea va menține starea de arest preventiv a inculpatului.
Având în vedere că inculpatul a declarat apel în termen legal, greșit s-au emis formele de executare în baza sentinței penale atacate, astfel încât în conformitate cu disp. art. 381 alin. 2 Cod procedură penală, va dispune anularea lor.
Văzând disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge apelul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 21 februarie 1973 în loc., comuna, domiciliat în sat Deal, comuna, județul B, CNP - -, deținut în Penitenciarul Botoșani, împotriva sentinței penale nr.79 din data de 11.03.2008 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosar nr-, ca nefondat.
Deduce în continuare din pedeapsa aplicata inculpatului durata arestării preventive de la 11.03.2008 la zi.
Menține starea de arest preventiv a inculpatului.
Anulează formele de executare emise de Tribunalul Botoșani în baza sentinței apelate.
Obligă inculpatul să plătească statului suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din apel, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat oficiu inculpat se va avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 16.04.2008.
Președinte, Judecător, Grefier,
Red.
Dact.
Ex. 3/21.04.2008
Jud. fond -
Președinte:Andronic Tatiana LuisaJudecători:Andronic Tatiana Luisa, Samoilă Viorica
