Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 52/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 52
Ședința publică de la 16 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Anton
JUDECĂTOR 2: Elena Scriminți
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
La ordine fiind pronunțarea asupra apelurilor formulate de inculpatul și Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, împotriva sentinței penale nr. 94 din data de 03 februarie 2009 Tribunalului Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților cât și cu privire la faptul că dezbaterile asupra fondului au avut loc la data de 09 aprilie 2009, în ședință publică, concluziile și susținerile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru azi când,
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra apelurilor penale de față;
Prin sentința penală nr. 94/3 februarie 2009 s-a dispus:
"Condamnă inculpatul G, fiul lui și, născut la data de 15.01.1953, în Miroslovești, jud. I, domiciliat în P,-, jud. I, recidivist, cetățean român, CNP - în prezent aflat în Penitenciarul Iași, la pedeapsa de 12 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ˝omor˝, prevăzut și pedepsit de art. 174 Cod penal, cu aplicarea disp. art. 37 lit. a Cod penal, și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a 2-a, b Cod penal, ca pedeapsă complementară.
În baza art. 83 Cod penal dispune revocarea suspendării condiționate a pedepsei de 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 406/28.05.2007 a Judecătoriei Pașcani, urmând ca inculpatul să execute această pedeapsă alături de cea stabilită prin prezenta hotărâre, pedeapsa totală de executat fiind de 12 ani și 8 luni închisoare.
Interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a-2-a, b Cod penal pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal.
În baza art. 350 Cod procedură penală menține starea de arest a inculpatului.
În baza art. 88 Cod penal deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive, de la 14.10.2008, la zi.
Constată că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
În baza art. 191 Cod procedură penală obligă inculpatul să achite suma de 650 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat, sumă în care va fi inclus onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 200 lei, sumă ce va fi suportată din fondurile Ministerului d e Justiție".
Tribunalul Iași, în motivarea soluției pronunțate, a reținut:
"Inculpatul a fost interogat atât în cursul urmăririi penale cât și în fața instanței și a recunoscut săvârșirea faptei susținând, însă că evenimentele nu s-au derulat așa cum s-a reținut în actul de inculpare. Inculpatul a arătat că victima și martorul au aruncat cu o masă în el și atunci s-a enervat și a scos cuțitul, deși nici unul dintre cei doi nu avea nimic în mână.
În cauză au fost audiați, în calitate de martori:, martori care au confirmat situația de fapt, așa cum a fost reținută prin rechizitoriu.
Astfel, declarațiile martorilor oculari - și se coroborează cu declarațiile părții vătămate, aceștia fiind de față la momentul când a avut loc conflictul. Aceștia doi martori au arătat că inculpatul a fost cel care a inițiat conflictul, victima și având doar reacții de apărare.
Ceilalți martori audiați în cauză au observat moment ulterioare comiterii faptei. Astfel, martorii și Ciată au văzut victima după ce fusese lovită, iar martorul a confirmat faptul că a găsit cuțitul cu care fusese lovită victima în grădina sa.
Declarațiile martorilor se coroborează cu celelalte probe administrate în cursul urmării penale: procese-verbale de cercetare, certificatul medico-legal, raportul de necropsie, planșele foto.
Analizând toate aceste probatorii, instanța de fond va reține ca temeinic dovedită situația de fapt reținută prin actul de inculpare.
În drept, fapta inculpatului de a lovit victima cu un cuțit, în zona cervicală anterioară, provocând acesteia o plagă cu secțiunea de arteră carotidă dreaptă, vene jugulare și trahee, urmată de insuficiență cardio-circulatorie și de decesul victimei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "omor" prev. de art. 174 Cod penal.
Săvârșirea faptei și vinovăția inculpatului fiind dovedite cu mijloacele de probă arătate, instanța va condamna inculpatul G la o pedeapsă cu închisoarea în limitele prevăzute de lege pentru această infracțiune.
La individualizarea judiciară a pedepsei, instanța va avea în vedere atât circumstanțele reale prev. de art. 72 Cod penal cât și cele personale ale inculpatului, modalitatea concretă de săvârșire a faptei, antecedența penală a inculpatului, dar și atitudinea acestuia de recunoaștere și regret a faptei.
Va aplica inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor.
Va face aplicarea disp. art. 64 lit. a teza a II a și lit. b Cod penal și art. 71 Cod penal, reținându-se că nu pot fi interzise, în mod global drepturile prev. de art. 64 Cod penal, în conformitate cu dispozițiile CEDO.
În conformitate cu disp. art. 350 Cod procedură penală va menține starea de arest a inculpatului și va deduce conform art. 88 Cod penal, din pedeapsa aplicată, perioada reținerii și arestării preventive".
În termen legal sentința penală a fost apelată de inculpatul G care a solicitat redozarea pedepsei aplicate invocând circumstanțele personale, precum și o stare de provocare din partea victimei, care nu a fost reținută de prima instanță - procuror care a criticat sentința penală pentru netemeinicie și nelegalitate, respectiv cuantumul redus al pedepsei aplicate în condițiile în care inculpatul este recidivist, împrejurările săvârșirii infracțiunii, cât și neaplicarea dispozițiilor art. 118 lit. b Cod procedură penală vizând confiscarea cuțitului folosit la săvârșirea infracțiunii.
Instanța de apel a invocat dispozițiile art. 70 alin. 2 Cod procedură penală - inculpatul arată că nu dorește să dea declarații în fața instanței de apel; constatând că alte cereri și excepții nu au fost formulate astfel încât a verificat în fapt și drept hotărârea apelată prin prisma motivelor invocate de fiecare apelant în parte.
Inculpatul Gaf ost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de omor prevăzute de art. 174 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, reținându-se în sarcina acestuia că la data de 14.10.2008, aflându-se în vizită la domiciliul victimei - fosta soție care a refuzat să se împace cu el, inculpatul a plecat, apoi a revenit, scos un cuțit din buzunar, a lovit victima în zona gâtului, care ulterior a decedat.
Instanța de fond a realizat o administrare probatorie nemijlocită și contradictorie și o apreciere temeinică a probelor administrate în cele 2 faze procesuale (declarații martori, procesul verbal de cercetare la fața locului, certificatul medico-legal, raportul de necropsie, planșe foto, declarații inculpat).
Astfel, a reținut în fapt că inculpatul a lovit cu un cuțit în zona cervicală anterioară, provocând acesteia o plagă cu secțiunea de arteră carotidă dreaptă, vene jugulare și trahee, urmată de insuficiență cardio-circulatorie și de decesul victimei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "omor" prev. de art. 174 Cod penal.
Susținerile inculpatului privind împrejurările în care a săvârșit fapta, anume că victima și martorul ocular - bănuit de inculpat că ar avea o relație de concubinaj cu aceasta și că atunci când au aruncat cu o masă în el - ar fi fost enervat și provocat a scoate cuțitul și a lovi - nu au fost confirmate de declarațiile martorilor audiați (mama victimei, ).
Instanța de apel a reanalizat întreg probatoriul - acte, declarațiile martorilor, declarațiile inculpatului - administrate la instanța de fond în cele 2 faze procesuale, acte sau probe noi nu au fost administrate în fața instanței de apel, astfel încât din aprecierea temeinică a acestora în conformitate cu dispozițiile art. 62 și 63 Cod procedură penală și art. 64 Cod procedură penală a reținut următoarele:
Inculpatul a fost căsătorit cu victima, ulterior au divorțat, aceasta locuind cu mama sa și cu o bunică, iar din vara anului 2008, periodic venea la domiciliul acesteia, având o relație de concubinaj cu victima. Aceste aspecte au rezultat din declarațiile martorilor, nefiind contestate de alte probe administrate.
În ziua de 14 octombrie 2008 inculpatul a mers la domiciliul victimei, unde se afla mama acesteia (martora ) și concubinul victimei ( ) i- solicitat să se împace, i-a reproșat că nu și-a schimbat numele, discuții purtate în prezența martorilor.
Ulterior inculpatul a plecat, însă a revenit în jurul orei 16,00 fiind sub influența alcoolului, a reluat discuțiile cu victima, era enervat (aspecte relatate și de inculpat, motivat de atitudinea martorului, care stătea foarte apropiat de victimă) și a scos un cuțit din buzunar încercând să o lovească.
a aruncat în el cu o măsuță, inculpatul l-a lovit cu cuțitul de 2 ori, apoi s-a îndreptat spre victimă și i-a aplicat o lovitură în zona gâtului - aceasta sângerând abundent și imediat a decedat.
Inculpatul a fugit imediat din locuința victimei, a aruncat cuțitul în grădina martorului - de unde a fost ridicat ulterior.
Inculpatul a recunoscut parțial săvârșirea faptei, invocând împrejurări diferite în care a acționat: inițial a declarat că s-a creat o învălmășeală în momentul în care el ar fi fost atacat cu un cuțit al lor (victima și concubinul ei) iar cuțitul ar fi ajuns în victimă, apoi declară că a fost provocat de aceștia să aibă această atitudine și a avut cuțitul pentru a se apăra, iar victima a fost împinsă spre el și atunci s-a lovit în cuțit.
Împrejurările invocate nu a fost confirmate de nici o altă probă administrată, iar "starea de provocare" invocată nu a rezultat nici un moment.
Victima - fosta soție a inculpatului - nu l-a provocat pe acesta, inculpatul fiind cel care a venit la domiciliul său, nu l-a agresat, nu i-a adus atingere demnității astfel încât să provoace inculpatului vreo tulburare sau emoție și să poată fi reținută ca circumstanță atenuantă în sensul dispozițiilor art. 73 lit.
Criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 52, 72 Cod penal, apreciate de instanța de fond prin raportare la circumstanțele reale ale săvârșirii faptei și cele personale ale inculpatului dându-se acestora eficiența corespunzătoare (probator rezultată) cuantumul pedepsei aplicate fiind orientat spre limita minimă prevăzută de dispozițiile art. 174 Cod penal.
Reținerea ca circumstanțe atenuante a celorlalte aspecte personale (atitudinea procesuală a inculpatului, vârsta) invocate de inculpat nu s-a justificat probator, raportat și la stare de recidivă a inculpatului, în sensul efectelor prevăzute de art. 76 Cod penal.
Sub toate argumentele expuse anterior, reținute de instanța de apel, motivul invocat de apelantul - inculpat prin care solicită reindividualizarea pedepsei, în sensul reducerii cuantumului acesteia nu este întemeiat.
Pedeapsa totală de executat pentru inculpat rezultat (fiind recidivist) prin revocarea suspendării condiționate a pedepsei de 8 luni închisoare aplicate prin sentința penală 406/2007 a Judecătoriei Pașcani.
Astfel, apelul formulat de inculpat nu este fondat și în baza dispozițiilor art. 379 pct. 1 lit. a Cod procedură penală va fi respins.
În ceea ce privește apelul promovat de procuror, sentința fiind criticată sub 2 aspecte: netemeinicie și nelegalitate.
Primul motiv al netemeiniciei a fost analizat de instanța de apel prin argumentele expuse anterior, rezultate din justa coroborare și evaluare a circumstanțelor reale ale săvârșirii faptei și cele personale ale inculpatului.
cuantumului pedepsei aplicate inculpatului, solicitată de procuror, se impune tocmai prin prisma circumstanțelor reținute, gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite nu a fost just apreciat de instanța de fond atât sub aspectul cuantumului, cât și al scopului urmărit prin aplicarea și executarea acesteia - cel al reeducării inculpatului, al prevenției de a săvârși noi infracțiuni, cât și al reinserției sociale (inculpatul a mai săvârșit infracțiuni - fiind recidivist postcondamnatoriu - deci nu a fost la primul contact cu legea penală, intenția sa a rezultat din modalitatea în care a acționat, valorile sociale lezate - viața soției).
Și al doilea motiv al apelului procurorului ce a vizat nelegalitatea sentinței penale este întemeiat, constatându-se omisiunea instanței de fond de a aplica dispozițiile art. 118 alin. 1 lit. b Cod penal în sensul confiscării speciale a bunurilor ce au fost folosite la săvârșirea infracțiunii (în speță, cuțitul) dacă sunt ale infractorului (aspect dovedit probator prin declarațiile martorilor și prin declarația ulterioară a inculpatului).
Existența cuțitului și ridicarea de la locul faptei a fost consemnată în actul de sesizare a instanței (rechizitoriu) o regăsită între mijloacele de probă administrate și aflate la dosarul de urmărire penală.
În baza dispozițiilor art. 379 pct. 1 lit. c cod procedură penală va fi admis apelul procurorului, desființată sentința penală apelată și se va dispune majorarea cuantumului pedepsei aplicate de la 12 ani la 14 ani, cu menținerea revocării suspendării condiționate a pedepsei de 8 luni închisoare dispuse prin sentința apelată.
Se va dispune confiscarea specială de la inculpat a cuțitului în baza dispozițiilor art. 118 alin. 1 lit. b Cod penal. Vor fi aplicate dispozițiile art. 350 Cod procedură penală și 88 Cod procedură penală, referitor la menținerea stării de arest preventiv inculpatului și computarea din pedeapsa aplicată a duratei arestării preventive.
În baza dispozițiilor art. 192 alin. 2 Cod procedură penală va fi obligat inculpatul apelant la plata cheltuielilor judiciare către stat, iar cheltuielile judiciare efectuate în apelul procurorului vor rămâne în sarcina statului în conformitate cu dispozițiile art. 192 alin. 3 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
1. Respinge ca nefondat apelul formulat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 94 din 03.02.2009 a Tribunalului Iași.
2. Admite apelul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași împotriva sentinței penale nr. 94 din 03.02.2009 a Tribunalului Iași, pe care o desființează în parte, în latură penală, în sensul majorării cuantumului pedepsei aplicate inculpatului și în sensul confiscării corpului delict.
Rejudecând:
Majorează de la 12 ani închisoare la 14 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului, prin sentința apelată.
Menține revocarea suspendării condiționate și în urma majorării pedepsei, total pedeapsă de executat va fi de 14 ani și 8 luni închisoare.
În baza art. 118 al.2 lit. b din Codul penal confiscă de la inculpatul un cuțit cu lamă de metal și mânerul din lemn.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Menține starea de arest preventiv a inculpatului și deduce din pedeapsa aplicată, perioada preventivă de după data de 03 februarie 2009, la zi.
Obligă inculpatul să plătească statului suma de 50 lei cheltuieli judiciare.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului parchetului rămân în sarcina statului.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 16.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - -
Red.
Tehnored.
02 ex.
03.04.2009
Tribunalul Iași
Jud.
Președinte:Dan AntonJudecători:Dan Anton, Elena Scriminți
