Omorul deosebit de grav (art. 176 cod penal). Decizia 11/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 11
Ședința publică din data de 17 februarie 2010
PREȘEDINTE: Nonea Ioana
JUDECĂTOR 2: Zăinescu Elena
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de inculpatul fiul lui și, născut la 15 ianuarie 1974, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, împotriva sentinței penale nr. 535 din 04 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița prin care în baza art. 174-176 lit. a Cod penal cu aplic. art.37 lit.b Cod penal, a fost condamnat inculpatul, la pedeapsa principală de 25 ani închisoare.
Totodată, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art.71 rap. la art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal precum și pedeapsa complementară conform art. 65 Cod penal constând în interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a II a și b Cod penal pe o perioadă de 5 ani, ce s-a dispus a fi executată după executarea pedepsei principale.
Prin aceeași sentință, în temeiul disp. art.88 Cod penal s-a dedus din pedeapsă perioada reținerii și arestării preventive, începând cu data de 03.09.2009 la zi, iar în baza disp. art.350 Cod proc. pen. s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.
În baza art.118 lit. b Cod penal a fost confiscat cuțitul cu mânerul din aluminiu folosit la comiterea faptei.
Conform art. 169 Cod proc. pen. s-a dispus restituirea lucrurile ridicate de la fața locului, respectiv obiecte de îmbrăcăminte, trei căni din care două tip halbă și una din plastic și un cuțit cu din lemn.
În temeiul disp. art. 17 și 346 Cod proc. pen. din oficiu, a fost obligat inculpatul la plata sumei de câte 10.000 lei daune morale către minorii, fiul lui G și, născut la data de 29.07.1997 și, fiul lui G și, născut la data de 24.03.1995, domiciliați în M, str. -, - și nr. 81, județul D și la plata prestației periodice în cuantum de câte 120 lei lunar către aceleași părți civile.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelantul inculpat, aflat în stare de arest preventiv, personal și asistat de apărător desemnat din oficiu din Baroul Prahova, conform delegației nr. 307/2010 și intimatul parte civilă, prin reprezentant legal, lipsă fiind intimatul parte civilă pentru care a răspuns reprezentantul legal și intimatul parte vătămată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Cu acordul instanței și în temeiul disp. art. 172 alin. 7 Cod proc. penală apărătorul desemnat din oficiu a luat legătura cu apelantul inculpat aflat în stare de arest preventiv.
Curtea aduce la cunoștința apelantului inculpat că potrivit disp. art. 378 alin. 11Cod proc. penală are dreptul să dea o declarație în fața instanței de apel.
Apelantul inculpat având cuvântul declară că nu are completări de făcut față de declarația dată la instanța de fond și totodată că își menține toate declarațiile date până în prezent.
Avocat având cuvântul pentru apelantul inculpat precizează că nu are cereri prealabile de formulat, solicitând să se constate cauza în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul arată că nu are cereri de formulat, solicitând să se constate cauza în stare de judecată.
având cuvântul în calitate de reprezentant legal al intimaților părți civile și arată că nu are cereri prealabile de formulat.
Curtea, ia act de declarațiile părților, constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru apelantul inculpat arată că prin apelul declarat împotriva sentinței penale nr.535 din 04 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, inculpatul critică hotărârea pentru nelegalitate sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate de 25 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de omor deosebit de grav.
Se arată că prin aceeași sentință, apelantul inculpat a fost obligat din oficiu la plata sumei de câte 10.000 lei daune morale către minorii și .
Critică sentința apelată sub aspectul cuantumului foarte mare al pedepsei aplicate, față de împrejurările în care fapta a fost comisă și de persoana inculpatului.
Apelantul inculpat recunoaște și regretă fapta săvârșită. Solicită să se țină seama de faptul că la momentul comiterii infracțiunii atât apelantul inculpat cât și victima erau în stare de ebrietate.
Totodată, la individualizarea pedepsei, să se dea o mai mare eficiență circumstanțelor atenuante prev. de disp. art. 74, 76 Cod penal și să fie avut în vedere raportul de primă expertiză medico-legală psihiatrică aflat la fila 77 dosar urmărire penală, din care rezultă că inculpatul prezintă diagnosticul "tulburare organică de personalitate pe fond toxietilic".
Solicită admiterea apelului, desființarea sentinței pronunțată de Tribunalul Dâmbovița și pe fond redozarea pedepsei aplicate inculpatului, în sensul reducerii, cu coborârea acesteia spre minimul special prevăzut de textul încriminator.
având cuvântul în calitate de reprezentant legal al intimaților părți civile și arată că soțul său lucra la schelă și în urma decesului acestuia a rămas cu doi copii minori în întreținere.
Solicită respingerea apelului declarat de inculpat.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul precizează că față de împrejurările comiterii faptei, cruzimea manifestată de apelantul inculpat, multitudinea leziunilor produse victimei ce au provocat decesul acesteia precum și mutilarea sa, faptul că după comiterea infracțiunii victima a fost abandonată de inculpat, fiind descoperită pe data de 03.09.2009, în mod corect instanța de fond a aplicat pedeapsa de 25 ani închisoare.
Apelantul inculpat are antecedente penale fiind anterior condamnat pentru comiterea infracțiunilor de tâlhărie și viol.
Față de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă de inculpat de la 15 la 25 ani închisoare sau detenția pe viață, se apreciază ca fiind legală sentința pronunțată de instanța de fond.
Concluzii de respingere a apelului declarat de inculpat, ca nefondat și menținerea stării de arest preventiv a acestuia, cu computarea reținerii și a arestării de la 03 septembrie 2009, la zi.
Avocat având cuvântul pentru apelantul inculpat în ce privește menținerea măsurii arestării preventive luată față de acesta, lasă la aprecierea instanței.
Apelantul inculpat având ultimul cuvânt precizează că regretă fapta comisă și arată că victima nu mai locuia cu soția sa, aceștia fiind despărțiți temporar.
Solicită admiterea apelului și reducerea pedepsei aplicate.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată:
Prin sentința penală nr.535 din 4 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția Penală, în baza disp.art.174-176 lit.a Cod penal cu aplic.art.37 lit.b cod penal a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 15.01.1974 în M, județul D, cu același domiciliu,- Bloc 22,.A,.4, județul D, CNP - la pedeapsa de 25 ani închisoare.
S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prev.de art.71 rap.la art.64 lit.a teza a II-a și b Cod penal precum și pedeapsa complementară prev.de art.65 rap. la art.64 lit.a teza a II ași b Cod penal pe o perioadă de 5 ani ce s-a dispus a se executa după executarea pedepsei principale.
A fost dedusă din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive, de la 03.09.2009 la zi și s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.
În latură civilă, din oficiu, s-a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de câte 10.000 lei daune morale către minorii, fiul lui G și, născut la data de 29.07.1997 și, fiul lui G și, născut la data de 24.03.1995, domiciliați în M, str.-, - și, nr.9. județul D și la plata prestației periodice în cuantum de câte 120 lei lunar către aceleași părți civile.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, pe baza actelor și lucrărilor cauzei, următoarele:
Prin Rechizitoriul nr.345/P/2009 din 27.10.2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmbovițaa fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul, fiul lui și, născut la data de 15.01.1974 în M, județul D, cu același domiciliu,- Bloc 22,.A,.4, județul D, CNP - pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav prev. și ped. de art.174 rap.la art.176 lit.a Cod penal.
S-a reținut în actul de sesizare că la data de 28.08.2009, în condițiile în care consumaseră băuturi alcoolice la barul "" din localitatea M, în jurul orelor 16,30 inculpatul și victima au plecat împreună de la acel bar cu un taxi condus de o persoană identificată ca fiind din orașul
Cei doi au mers la locuința deținută de inculpatul, situată în cartierul "" din orașul M, pe-, în fapt, un imobil în care se află mai multe apartamente, inculpatul ocupând un apartament de la etajul I, compus din bucătărie, dormitor și, în fața căruia au consumat băuturi alcoolice.
După un timp, părțile au urcat la apartamentul de la etajul I al inculpatului, de unde martora, vecină de apartament, i-a auzit vorbind.
După orele 19,00 între inculpat și victimă s-a iscat un conflict spontan, pornit de la faptul că inculpatul a întrebat-o pe aceasta din urmă dacă a întreținut relații sexuale cu fosta sa concubină.
Întrucât victima G nu a negat acest lucru și chiar l-a lovit cu palma în zona feței, inculpatul, la rândul său, care în acest timp curăța cartofi cu un cuțit confecționat din aluminiu, i-a aplicat victimei o lovitură peste față cu pumnul stâng în care ținea un cartof, după care cu mâna dreaptă, în care avea cuțitul, i-a aplicat succesiv mai multe lovituri în zona toracelui, în partea a spatelui și a mandibulei.
În urma loviturilor primite, victima Gac ăzut pe recamierul aflat în bucătărie, în poziția șezând și de aici în patul respectiv, pe de o parte.
În continuare, inculpatul i-a dat jos pantalonii precum și lenjeria intimă și cu ajutorul aceluiași cuțit i-a secționat organul genital pe care l-a aruncat pe geam și totodată i-a aplicat șase lovituri de cuțit în zona feselor, dintre care patru profunde, cu secționarea masivă a masei musculare.
Loviturile primite au determinat victima să țipe, fiind auzită de martorul.
Inculpatul a stat o vreme lângă victima, observând că-i curge sânge abundent și, potrivit propriei declarații "am văzut că s-a scurs sânge din pat și se făcuse o lângă canapea", după care a șters cuțitul pe pantalonii cu care era îmbrăcat și l-a așezat într-o de plastic de culoare roșie, aflată în, unde a fost găsit și ridicat de organele de poliție cu ocazia cercetării la fața locului efectuată la data de 04.09.2009.
După săvârșirea faptei, inculpatul a acoperit victima cu o pătură și a abandonat-o în casă, nu înainte de a încuia ușa cu lacăt.
În seara zilei de 03.09.2009, locatarii au sesizat că din locuința inculpatului emană un miros pătrunzător, motiv pentru care au spart ușa de acces, au pătruns în interior și l-au găsit pe G pe recamierul din bucătărie în poziția în care îl lăsase inculpatul.
Din raportul de autopsie medico-legală nr.200/A/07.09.2009 întocmit de D rezultă că victima prezenta multiple leziuni de violență, concluzionându-se că moartea numitului Gaf ost violentă și s-a datorat hemoragiei externe masive( șoc hemoragic) consecința unor multiple plăgi tăiate, dintre care unele profunde.
S-a reținut că leziunile de violență s-au putut produce prin lovituri repetate cu un corp tăietor înțepător( plăgile tăiate) și prin lovire cu sau de un corp dur(plaga contuză craniană). Decesul a putut surveni cu 4-6 zile anterior datei la care a fost găsit cadavrul, că între leziunile suferite de victimă și deces există legătură de cauzalitate directă.
Situația de fapt expusă în actul de acuzare a fost reținută pe baza procesului verbal de cercetare la fața locului din 03.09.2009, procesul verbal de reconstituire din 04.09.2009, planșele foto nr.1627/3.09.2009,nr.1632/4.09.2009, nr.283 /10 /13/ 04.09.2009 efectuate de Serviciul Criminalistic din cadrul D, raportul de autopsie medico-legală nr.200/A/7.09.2009 emis de D, raport de primă expertiză psihiatrică nr.A1/10309/2009 emis de Minovici, raport de constatare tehnico-științifică nr.-A din 22.10.2009, declarațiile martorilor, fișa de cazier și declarațiile inculpatului.
S-a reținut că moștenitorii victimei nu s-au constituit părți civile împotriva inculpatului, însă au fost depuse la dosarul cauzei copii de pe certificatele de naștere ale fiilor minori ai victimei.
Cu ocazia cercetării judecătorești instanța a dispus ascultarea inculpatului care a declarat că își menține declarațiile date în timpul urmăririi penale, manifestând regret față de faptă, pe care a săvârșit-o în stare de ebrietate, bănuind că victima întreținea relații amoroase cu fosta sa concubină.
De asemenea, a procedat la audierea martorilor din acte și.
Pe baza examinării tuturor actelor și lucrărilor cauzei, instanța de fond a reținut că data de 28.08.2009, după orele 19.00, în timp ce se afla împreună cu victima în apartamentul său situat în cartierul din orașul M, inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri cu un cuțit în zona toracelui, a spatelui, mandibulei și a feselor, secționând, totodată, în totalitate organul genital, după care a abandonat-o în locuința sa, a cărei ușă a încuiat-o cu un lacăt, unde a fost găsită în data de 03.09.2009, leziunile cauzate determinând decesul acestuia.
În drept, s-a apreciat că fapta, astfel cum a fost descrisă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor deosebit de grav prev.de art.174 rap.la art.176 lit.a Cod penal, text de lege în baza căruia a dispus condamnarea inculpatului.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei, instanța de fond a avut în vedere criteriile prev. de art.72 Cod penal, îndeosebi gradul de pericol social rezultând din valoarea lezată, fapta aducând atingere valorii supreme apărată prin Constituție și art.2 din, respectiv vieții ființei umane, modalitatea în care inculpatul a acționat, aplicând lovituri repetate cu cuțitul în mai multe zone ale corpului, secționând, totodată complet organul genital al victimei, ceea ce înseamnă că aceasta din urmă a îndurat mari suferințe, care nu pot fi confundate cu cele inerente oricărui omor, dar și persoana făptuitorului, care deși și-a recunoscut fapta, a mai fost condamnat anterior, inclusiv pentru infracțiuni de violență, apreciind că pedeapsa închisorii, în cuantum maxim, corespunde funcțiilor de constrângere, reeducare și exemplaritate ale acesteia.
De asemenea, prima instanță, apreciind că inculpatul este o persoană nedemnă, a interzis acestuia exercitarea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II și b din Codul penal pe durata executării pedepsei principale și totodată, conform art.65 cod penal i-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii acelorași drepturi pe o perioadă de 5 ani, după executarea pedepsei principale.
În latură civilă, tribunalul a apreciat că prin fapta ilicită săvârșită de inculpat s-a cauzat minorilor al căror tată a fost victima un prejudiciu moral constând în suferințele în plan afectiv și emoțional generate de faptul că au rămas orfani dar și împrejurarea că vor fi privați de întreținerea pe care acesta le-o acorda, considerente în raport de care a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de câte 10.000 lei cu titlu de daune morale pentru minorii, născut la 29.07.1997 și, născut la 24.03.1995 precum și la prestație periodică lunară stabilită prin raportare la venitul minim pe economie.
Împotriva sentinței a declarat apel, în termen legal, inculpatul, care a criticat hotărârea de nelegalitate și netemeinicie, fără a motiva calea de atac formulată.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat a criticat hotărârea instanței de fond de netemeinicie susținând că pedeapsa de 25 de ani închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii de omor deosebit de grav este prea aspră în raport de împrejurările în care a fost comisă și persoana inculpatului.
Solicită a se avea în vedere că apelantul recunoaște și regretă fapta comisă iar la momentul săvârșii infracțiunii, atât inculpatul cât și victima erau în stare de ebrietate.
Totodată, solicită să se dea o mai mare eficiență circumstanțelor atenuante prev. de art.74-76 Cod penal, urmând a se avea în vedere raportul de primă expertiză medico-legală psihiatrică din care rezultă că inculpatul prezintă diagnosticul "tulburare organică de personalitate pe fond toxietilic".
Curtea, examinând sentința apelată, în raport de criticile invocate, pe baza materialului probator administrat în cauză și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, astfel cum cer disp. art. 371 alin.2 și 378 Cod procedură penală, apreciază că apelul declarat de inculpat este nefondat,pentru considerentele ce urmează:
Pe baza probelor și mijloacelor de probă administrate în timpul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, respectiv procesul-verbal de cercetare la fața locului din 03.09.2009, cel de reconstituire din 04.09.2009 și planșele foto, raportul de autopsie medico-legală nr.200/A/07.09.2009, raport de primă expertiză medico-legală psihiatrică A1/10309/2009/09.10.2009 efectuat de Minovici, declarațiile martorilor, -, raport de constatare tehnico-științifică și declarațiile inculpatului, prima instanță a reținut în mod corect și complet situația de fapt, astfel cum a fost expusă pe larg anterior, din care rezultă că la data de 28.08.2009, în timp ce se afla cu victima G în apartamentul său situat în cartierul din orașul M, județul D, inculpatul a aplicat acesteia mai multe lovituri cu un cuțit în zona toracelui, a spatelui, a mandibulei și a feselor și i-a secționat în totalitate organul genital, după care a abandonat-o în locuința sa, încuind ușa cu un lacăt, unde a fost găsită în data 03.09.2009, leziunile cauzate determinând decesul acesteia.
Probele și mijloacele de probă la care s-a făcut referire anterior au fost complet analizate și just apreciate de tribunal, care, reținând vinovăția inculpatului, în forma prevăzută de lege, respectiv intenție directă, în mod temeinic și legal a dispus condamnarea acestuia pentru comiterea infracțiunii de omor deosebit de grav, încadrarea juridică stabilită în art.174-176 lit.a Cod penal fiind corespunzătoare faptei și vinovăției inculpatului.
Sub aspectul laturii subiective, așa cum rezultă din raportul de primă expertiză medico-legală psihiatrică A1/10309/2009/09.10.2009 efectuat de Minovici, filele77-78, raport obligatoriu conform art.117 alin.1 teza I Cod proc.penală, inculpatul prezintă diagnosticul "Tulburare organică de personalitate pe fond toxietilic"dar acesta a avut capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și consecințelor faptelor sale, având discernământul păstrat în raport de fapta pentru care a fost cercetat.
Față de circumstanțele concrete în care a avut loc uciderea victimei, constând în aceea că după ce a aplicat acesteia lovituri în zona a toracelui, producând patru plăgi tăiate și una liniară în zona toraco-lombară penetrantă și o alta în zona lombară dreapta, a dezbrăcat-o de pantaloni și de lenjeria intimă și i-a aplicat alte șase lovituri de cuțit în zona fesieră, dintre care patru profunde cu secționarea masivă a mesei musculare și i-a secționat complet organul genital, după care a abandonat victima în propria locuință a cărei ușă a încuiat-o cu lacătul, se concluzionează corect de prima instanță că acestea au produs victimei suferințe prelungite și suplimentare, astfel că încadrarea juridică a faptei în art.174-176 alin.1 lit. Cod penal este corectă.
Și reținerea stării de recidivă postexecutorie prev. de art. 37 alin.1 lit.b Cod penal este temeinică și legală având în vedere pedepsele de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.177/07.06.2001 și de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.1160/17.09.2001, conform fișei de cazier judiciar, fila 108, executate până la data comiterii infracțiunii deduse judecății.
În raport de cele ce preced, Curtea apreciază că instanța de fond a reținut corect situația de fapt, împrejurările comiterii acesteia și vinovăția inculpatului, acesta necontestând vreunul din aspectele la care s-a făcut referire.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei, Curtea apreciază critica referitoare la cuantumul acesteia ca fiind neîntemeiată.
Sub un prim aspect trebuie remarcat că gradul de pericol social deosebit de ridicat al infracțiunii de omor deosebit de grav prev. de art.174-176 cod penal a determinat legiuitorul să sancționeze o astfel de faptă cu detențiunea pe viață sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi, comparativ cu infracțiunea de omor calificat prev. de art.174-175 cod penal sancționată numai cu închisoarea între aceleași limite, astfel că față de încadrarea juridică reținută, sancțiunea stabilită este corectă.
De asemenea, deosebit de important în evaluarea corectă a criteriilor cuprinse în art.72 Cod penal este persoana inculpatului care deși a recunoscut și regretat fapta comisă, a comis infracțiunea în stare de recidivă postexecutorie, fiind condamnat anterior în mai multe rânduri la pedepse privative de libertate pentru comiterea unor infracțiuni foarte grave, cum sunt violul prev.de art.197 cod penal și tâlhăria prev. de art.211 din același cod, așa încât, și sub acest aspect pedeapsa aplicată este corect individualizată, nefiind justificată aplicarea unei pedepse mai blânde.
Spre aceeași concluzie conduce și atitudinea inculpatului ulterioară comiterii infracțiunii constând în aceea că a încuiat ușa de acces în locuința sa cu un lacăt montat în exterior fapt ce a determinat lipsirea victimei de orice ajutor și descoperirea întâmplătoare a acesteia, ceea ce denotă o atitudine sfidătoare a inculpatului față de viața unei persoane, motive pentru care nu pot fi reținute în favoarea sa circumstanțe atenuante judiciare facultative prev. de art.74 Cod penal, așa cum a solicitat apărătorul său.
Față de considerentele anterior expuse, Curtea apreciind că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică sub toate aspectele, iar critica inculpatului vizând cuantumul pedepsei nu se este întemeiată, în baza disp.art.379 pct.1 lit.b Cod proc. penală va respinge, ca nefondat, apelul formulat de inculpat și conform art.192 alin.2 cod proc. penală va dispune obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat, inclusiv în privința onorariului apărătorului desemnat din oficiu.
Referitor la latura civilă a cauzei, Curtea reține că în mod întemeiat, instanța de fond, constatând că cei doi copii minori ai victimei au rămas fără sprijinul material și moral al tatălui lor și că prin fapta comisă de inculpat le-a fost cauzat un important prejudiciu moral, a dispus obligarea inculpatului la daune morale către aceștia precum și la prestație periodică, în cauză fiind îndeplinite toate condițiile ce antrenează răspunderea delictuală conform art.998 cod civil comb. cu art.14 alin.3 lit.b cod proc.penală.
Având în vedere gravitatea deosebită a faptei și persoana inculpatului, Curtea apreciază că temeiurile care au impus arestarea impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, acesta prezentând pericol concret pentru ordinea publică în cazul lăsării sale în libertate, astfel că în baza art.350 alin.1 cod proc. penală, va menține starea de arest preventiv a inculpatului.
asemenea, în temeiul art.383 alin.2 cod proc.penală și art.88 cod penal urmează să se compute din pedeapsă durata arestării preventive, de la 03.09.2009 la zi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul deținut în Penitenciarul Mărgineni, împotriva sentinței penale nr. 535 din 04 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr-.
Menține starea de arest a inculpatului - apelant și deduce din pedeapsă arestarea preventivă de la 03.09.2009 la zi.
Obligă apelantul la plata sumei de 280 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare, iar pentru apelantul arestat și părțile lipsă de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 17 februarie 2010.
Președinte, Judecător,
Grefier,
Red. NI / 4 ex./ 01.03.2010
Dosar fond nr- Trib.
Judec. fond
Operator de date cu caracter personal/Notificare nr. 3113/2006
Președinte:Nonea IoanaJudecători:Nonea Ioana, Zăinescu Elena
