Omorul deosebit de grav (art. 176 cod penal). Încheierea /2009. Curtea de Apel Bucuresti

Comentarii

0

DOSAR NR-(1030/2007)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SECTIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

INCHEIERE

Ședința publică de la 17 martie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Francisca Maria Vasile

JUDECĂTOR 2: Dumitru Mirancea

GREFIER - - -

* * * * * *

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - a fost reprezentat de procuror -.

Pe rol urmează soluționarea apelurilor declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI,inculpatul și părțile civile, și SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENȚĂ B împotriva sentinței penale nr.325/19.03.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelantul inculpat în stare de arest asistat de avocat ales împuternicire avocațială nr.-/06.06.2008, apelantele părți civile, personal asistate de avocat ales împuternicire avocațială nr.-/02.06.2008, lipsind intimata parte civilă SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENȚĂ

Se prezintă d-na translator de limba italiană a, autorizație la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Apărătorul apelantelor - părți civile și, având cuvântul, arată că nici la acest termen demersul judiciar întreprins de organele abilitate, pe lângă autoritățile italiene, nu a primit nici o rezolvare, părțile civile fiind private de posibilitatea punerii în executare a hotărârii pronunțate sub aspectul laturii civile.

Consideră că din probele administrate, rezultă că cel puțin în Italia, inculpatul deține bunuri ce trebuie individualizate și indisponibilizate în vederea punerii în executare a măsurii asiguratorii.

Precizează că inculpatul, personal, în data de 21.06.2005, după extrădarea în România, a declarat că imediat ce va ajunge în Italia, va face o plată de 3.000.000 euro, în favoarea minorei, în încercarea de a durerea produsă, cel puțin, pe plan material.

Apreciază din declarația inculpatului, dată cu ocazia luării măsurii arestării, reconfirmată în fața instanței de judecată, reiese că se impune continuarea comisiei rogatorii, dispusă a fi efectuată în Italia, în vederea valorificării drepturilor minorei pe latura civilă.

În ceea ce privește răspunsul autorităților elvețiene, consideră că nu se respinge cererea autorităților române, ci arată că prezentarea situației de fapt realizată de instanțele nationale nu este lămuritoare nu este lămuritoare, ne fiind evidențiată legătura nemijlocită între fapta inculpatului și necesitatea identificării bunurilor pentru tragerea la răspundere civilă inculpatului.

Apreciază că se impune a se reveni cu adresă la autoritățile elvețiene, detaliindu-se în ce constă cererea de față și relația directă între fapta de omor și despăgubirile civile datorate părților civile, consecință nemijlocită a faptelor cercetate.

Demersul instanței privitor la punerea în exceutare a sechestrului asigurator, poate fi completat cu probe existente la dosar, din care rezultă că inculpatul deține bunuri pe teritoriul României.

Arată că în momentul predării către autoritățile române, la 21.06.2005, asupra inculpatului s-au găsit numeroase carduri bancare, instrumente bancare ce se află în custodia parchetului și asupra cărora se poate institui sechestrul asigurator, urmând a se identifica soldurile existente pe respectivele carduri.

Mai arată că la aceeași dată a fost predat și autoturismul cu care inculpatul a circulat pe teritoriul României, cu care a fugit în Serbia, apreciază că bunul respectiv a fost folosit și deținut de inculpat și consideră că asupra acestui bun se poate institui sechestrul asigurator, în vederea garantării despăgubirilor civile datorate de inculpat, apreciază că înființarea sechestrului asigurator este pe deplin justificată.

Concluzionând, pentru a nu obstrucționa soluționarea cauzei, solicită disjungerea acțiunii civile de acțiunea penală în temeiul art.347 Cod procedură penală, iar în subsidiar în situația în care instanța nu va admitere cererea apărării, solicită acordarea unui nou termen pentru efectuarea de demersuri, în vederea înființării sechestrului asigurator. Depune în scris precizările privitoare la bunurile la care a făcut referire în susținere sa.

Apărătorul apelantului inculpat, având cuvântul,arată că apărarea părților civile se consideră la primul termen de judecată sau la momentul începerii urmăririi penale și acuză organele de urmărire penală și instanța că nu ar fi luat măsurile legale pentru instituirea sechestrului în vederea acoperirii prejudiciului cauzat părților civile.

În ceea ce privește autoturismul, acesta a fost oprit în Serbia, dat fiind că autovehicul BMW, nu aparținea inculpatului și era contractat în leasing de o altă persoană, motive pentru care asupra acestui bun mobil, nu se poate pune sechestrul asigurator, mai arată că la acest moment autoturismul nu poate fi sechestrat, aflându-se în Elveția.

Referitor la faptul că la momentul aducerii inculpatului în România, asupra sa s-ar fi găsit anumite carduri bancare care nu au fost sechestrate, acestea în conformitate cu prev.art.163 și urm. ar fi trebuit a fi reținute de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, precizează că în calitatea sa de apărător nu cunoaște nimic despre existența acestor carduri.

Privind efectuarea celor două comisii rogatorii, arată că inculpatul a fost de acord cu aplicarea măsurilor asiguratorii asupra tuturor bunurilor mobile și imobile deținute, însă precizează că urmare a relației, din perioada 2004-2005, a inculpatului cu victima, acesta nu mai deține în Elveția bunuri mobile sau imobile.

În legătură cu comisia rogatorie efectuată în Italia, arată că instanța a depus diligențe și a efectuat mai multe adrese încă din octombrie 2008, considerente pentru care solicită a nu se disjunge cauza și a se acorda un ultim termen pentru a se reveni cu o nouă adresă, în vederea soluționării problemei existenței anumitor bunuri ale inculpatului pe teritoriul Italiei.

Concluzionând solicită respingerea cererii de disjungere și a se acorda un ultim termen pentru revenirea cu adresele ce urmează fi efectuate și pentru lămurirea situației bunurilor existente pe teritoriul italian.

Apelantul inculpat, întrebat fiind, arată că lasă soluția la aprecierea instanței.

Apărătorul apelantului inculpat, arată că inculpatul în mod constant a declarat că nu mai are nici un bun mobil sau imobil în Italia sau Elveția și că este de acord a se acorda un ultim termen, pentru a se obține relațiile solicitate prin comisia rogatorie în Italia.

Apelantul inculpat, personal, arată că nu mai are bunuir în Italia, Elveția sau România.

Nu cunoaște ce s-a întâmplat cu bunurile deținute în Italia și Elveția.

Precizează că nu își aduce aminte dacă avea bunuri în Italia, dat fiind că se află în arest de 3 ani și

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că soluționarea laturii civile întârzie soluționarea laturii penale.

Menționează că în cauza este vorba de o parte civilă, minoră, lipsită fiind de îngrijirea părinților, care în mod evident, are nevoie de acoperirea prejudiciului măcar din punct de vedere material pentru putea crește în condiții normale.

Arată că inculpatul a fost de acord a acoperii prejudiciul creat minorei, pe latură civilă, într-un cuantum de 3.000.000 euro.

Consideră că în raport de faptul că partea civilă este minoră, luarea măsurilor asiguratorii este obligatorie, iar față de împrejurarea că demersurile efectuate prin Comisia rogatorie către autoritățile italiene nu au primit un răspuns și totodată față de faptul că apărătorul părților civile a solicitat administrarea de noi probe pe latură civilă, sunt motive pentru care apreciază că este util a se disjunge latura penală, de cea civilă.

Apărătorul apelantului inculpat, în replică, consideră că este mai util a se soluționa concomitent latura civilă cu cea penală și a se obține răspunsul solicitat prin Comisie rogatorie autorităților italiene, apreciază că prin disjungerea laturii penale de latura civilă, aceasta din urmă, care are o deosebită importanță, s-ar soluționa cu mare greutate.

Precizează că cele 3.000.000 euro, nu au existat astfel cum nu au existat nici bunuri mobile sau imobile, însă apreciază că util în cauza, a se obține răspunsul solicitat prin comisia rogatorie, motive pentru care reiterează solicitrea de respingere a cererii de disjungere, subliniind necesitatea acordării unui nou termen pentru efectuarea comisiei rogatorii în Italia.

Apărătorul apelantelor - părți civile și, având cuvântul, de asemenea în replică, insistă a se lua act că prin propria declarație, inculpatul a arătat că nu mai ține minte dacă are bunuri în Italia și că nu știe ce s- întâmplat cu bunurile, după ce a parasit statul italian.

Menționează că partea civilă, cel care o are în îngrijire pe minoră, tatăl victimei, a solicitat a se adresa instanței.

Curtea, acordă cuvântul părții civile.

Apelantul parte civilă, având cuvântul personal, arată că este tatăl victimei și bunicul minorei.

Urmare a faptei inculpatului minora în vârstă de 8 ani, în prezent, acesata fiind în grija sa și a bunicii paterne ambii fiind persoane în vârstă, având 65 și respectiv 63 de ani și posibilități limitate din punc de vedere financiar, de a se înrgiji de minoră.

Arată că în instanța, la Tribunalul București, martorii și avocatul său au fost amenințați de inculpat. Precizează că familia fiului său a dispărut, atât acesta cât și soția și soacra fiind uciși de inculpat, cel care se află în boxă, însă și căruia nu i s-a lezat dreptul la viață.

Menționează că datorită noilor reglementări democratice inculpatul va pleca în țara sa, acestuia acordându-i-se numeroase înlesniri și drepturi, în condițiile în care rudele sale sunt decedate.

Mai arată că inculpatul deține bunuri în străinătate, dat fiind că a transmis ordine complicilor din Elveția, referitor la administrarea acestora, însă acum acesta nu mai recunoaște.

Solicită a se face dreptate, subliniind că inculpatul a curmat viașa victimelor fără milă.

Datorită atutudinii inculpatului generată de poziția părților civile Curtea, a suspendat ședința.

Curtea, după reluarea dezbaterilor, face cunoscut părților că a sosit răspunsul de la Comisia rogatorie dispusă de către Ministerul Public, la momentul efectuării urmăririi penale în anul 2006, răspuns ce a fost înaintat de Ministerul d e justiție din Italia, în ianuarie 2009.

Se pune la dispoziția părților răspunsul primit la Comisia rogatorie, efectuată prin Ministerul d e justiție din Italia.

D-na translator, autorizat, de limba italiană, a, traduce înscrisul din limba italiană în limba română, în ședință publică.

Apelantul parte civilă, în continuarea celor invederate înaintea suspendării, arată că minora are 8 ani și se află în grija bunicilor paterni, cu care aceasta locuiește. Arată că în afara victimei, mai are o fiică.

Apărătorul apelantelor - părți civile și, având cuvântul, arată că a luat cunoștință de conținutul comisiei rogatorie dispusă de Ministerul Public.

Totodată apreciază ca fiind importantă declarația inculpatului, dată astăzi în ședință publică, în sensul că nu mai știe ce s-a întâmplat cu bunurile deținute în Italia după ce a fost adus în România.

Consideră că trebuie repetată cererea de comisie rogatorie către partea solicitată,făcându-se referire, inclusiv, la declarațiile inculpatului date astăzi în ședință publică, în sensul că nu-și mai aduce aminte ce bunuri a avut în Italia și că nu știe ce s-a întâmplat cu acestea, el fiind în arest în România.

Apreciază că trebuie a fi epuizate toate căile pentru aflarea adevărului privind bunurile deținute de inculpat.

Apărătorul apelantului inculpat, având cuvântul, face referire la atmosfera creată astăzi în sala de judecată, față de care crede că este normal a se acorda un nou termen de judecată pentru a se pune concluzii pe fond.

Menționează că nu poate formula concluzii de fond, arată că a fost amenințat de familia părților civile, menționează că nu are nici o legătură cu părțile și că nu face altceva decât a-și exercita profesia de apărător al legii și consideră că dată fiind tensiunea existentă între părți nu ar fi firesc a pune concluzii la acest termen.

Totodată arată că s-au primit răspunsuri la comisiile rogatorii și faptul că cea din Elveția a dat un răspunssui generis, nu-l va comenta, însă comisia rogatorie efectuată în Italia, a comunicat ceea ce se cunoștea și anume că inculpatul s-a născut la Geneva unde a trăit și muncit, după decesul mamei sale, împreună cu a înstrăinat toate bunurile rămase, iar parte din bijuterii și bunuri de valoare fiind de victima, în Germania astfel cum rezultă din dosar și menționează că la acest moment procesual inculpatul, nu mai are nici un fel de bun mobil sau imobil.

Curtea, după deliberare, având în vedere înscrisul depus la dosar după suspendare privitor la efectuarea Comisiei rogatorii în Italia, dispusă în faza de urmărire penală, constată că și cea dispusă în faza de judecată, are același obiect și datorită existenței răspunsului la dosar, revine asupra acestui probatoriu.

Respinge cererea de disjungere a soluționării laturii penale de latura civilă și constată cauza în stare de judecată, atât în ceea ce privește latura penală, cât și în ceea ce privește latura civilă.

Apreciază că se impune cunoașterea poziției inculpatului în ceea ce privește faptele cercetate și îi pune în vedere acestuia că poate beneficia de dreptul la tăcere, ceea ce presupune că poate refuza da declarații ori poate refuza a răspunde la anumite întrebări dacă apreciază că pot furniza date ce pot fi ulterior folosite în acuzarea.

Inculpatul, este audiat în prezența translatorului autorizat, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.

Apărătorul apelantelor - părți civile și, solicită a se consemna întrebarea privind motivul întâlnirii cu persoana de origine albaneză, în, în sensul de a precita inculpatul ce fel de afaceri desfășura cu acesta.

Curtea, respinge înterbarea, ca furnionzând elemenete nerelevante soluționării prezentei cauze.

Apărătorul apelantelor - părți civile și, având cuvântul, arată că în raport de declarația inculpatului și față de aspecte noi evidențiate, solicită a i se acorda un termen pentru putea verifica probatoriul administrat.

Arată că dorește a lua cunoștință de conținutul declarației luată inculpatului și de o analiza. Menționează că inculpatul a beneficiat, în timpul audierii de consultare cu apărătorul său, aspect pe care îl consideră neprocedural. Pentru motive solicită acordarea unui termen pentru a putea pregătii apărarea.

Menționează că în cazul în care i se va respinge cererea, va renunța la a mai acorda asistență juridică părților civile, întrucât nu a putut organiza apărarea pe fond în mod eficient.

Apărătorul apelantului inculpat, arată că nu se opune solicitării apărătorului părților civile, de a se acorda un termen pentru pregătirea apărării.

Arată că personal era pregătit a pune concluzii pe fond, însă ar fi urmat a solicita amânarea pronunțării în vederea depunerii de concluzii scrise.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea cererii apărătorului părților civile, ca nefiind întemeiată, dat fiind că acesta a avut posibilitatea de a studia dosarul până la acest moment procesual și consideră că urmare a audierii inculpatului, nu au rezultat aspecte relevante, noi pentru cauză.

Apelantul inculpat, întrebat fiind, arată că nu are nimic de adăugat și va încerca să participe la continuarea judecății, deși se află de un număr mare de ore în instanță.

Curtea, față de poziția inculpatului, în sensul că înțelege să participe în continuare la judecată, dar având în vedere poziția apărătorului părților civile în sensul că dorește a lua cunoștință de conținutul declarației date de inculpat, la acest termen, urmează a pune la dispoziția apărării declarația, pentru a-și putea organiza apărarea.

Se va suspenda ședința de judecată pentru ca părțile să poată lua act de declarația dată de inculpat în ședința publică

Apărătorul apelantelor - părți civile și, având cuvântul, solicită a se verifica și a se constata, că a asistat părțile civile numai în prima parte a judecății de la fond.

Arată că dorește a verifica probe ce se află în cele 7 volume de urmărire penală ale dosarului parchetului și care au fost consultate în arhiva secției și apreciază că la acest moment i se solicită a face o apărare a părților civile, în condiții de stres.

Curtea, luând act de cele învederate de apărătorul părților civile, pune la dispoziție întreg dosarul cauzei, inclusiv declarația luată inculpatului, pentru a se organiza apărarea în vederea susținerii pledoariei finale, în apel.

Apărătorul apelantelor - părți civile și, având cuvântul, declarată că nu este în măsură a pune concluzii datorită stresului și consideră că în calitate de apărător are datoria de a organiza o apărare potrivită.

Menționează că în ziua anterioară termenului de judecată a studiat, în arhiva secției, volumele de urmărire penală.

Arată că este vorba de aspecte noi pe care dorește ale verifica, menționează că au fost evidențiate chestiuni grave, considerente pentru care solicită a se acorda un termen în vederea pregătirii apărării.

Arată că dorește a face o apărare exact pe probe și nu să susțină aserțiuni sub rezervă, arată că dorește a face referire la paginile la care se află declarațiile de care va face referire, dat fiind că această răsturnare a declarațiilor inculpatului, necesită o aprofundare a materialului probator.

Precizează că nu își permite a nu fi la dispoziția adevărului și fi în imposibilitatea de a pune concluzii conform probității sale profesionale.

De asemenea arată că are în vedere poziția anterioară a apărătorului inculpatului, care din motive de bulversare nu ar fi putut a pune concluzii pe fond și arată că nu dorește ca situația prezentă a-i diminua posibilitățile, de apărare ale părților civile în favoarea inculpatului

Apărătorul apelantului inculpat, arată că își exercită profesia cu bună credință și învederează că la suspendare părțile civile i s-au adresatîn mod amenințător, aspect ce a produs bulversarea sa invocată de partea adversă.

Arată că dacă se vor pune concluzii la această oră și în condițiile date, acestea ar putea să nu fie în favoarea clienților, pe care fiecare din apărători îi asistă, însă menționează că apărătorul părților civile acordă asistență juridică unor părți, care în opinia sa își exercită în mod abuziv drepturile procesuale.

Concluzionând, arată că pentru a evita orice fel de dubiu cu privire la aceste momente discutabile și pentru a evita un eventual motiv de recurs sub aceste aspecte, este de acord a se da un termen în vederea pregătirii apărării.

Apărătorul apelantelor - părți civile și, având cuvântul, arată că se află în imposibilitate de a pune concluzii la nivelul calitativ a pretențiilor, acestei cauzei.

Arată că la acest moment este pregătit a pune concluzii pe fond, a formulat concluzii scrise, pe care le-ar fi depus, însă apreciază că declarația inculpatului schimbă situația, în câteva chestiuni esențiale.

Menționează că o primă problemă o constituie negarea categorică a inculpatului că ar fi comis fapta, aceasta aducând elemente noi care schimbă declarațiile sub aspectul modului de operare, precum și referitor la situația din teren.

Arată că poate demonstra nesinceritatea inculpatului privind aceste declarații, aspecte ce pot fi demonstrate cu schița topografică din care se va desprinde că acesta se contrazice cu privire la propriile sale declarații.

De asemenea, inculpatul a făcut referire la activități ale victimei care ar fi determinat anumite persoane a-i suprima viata, a rostit nume, motive pentru care dorește a se documenta înainte de a pune concluzii în fața instanței și consideră necesar a aduce dovezi suplimentare privind situația numitului, în combaterea celor susținute de inculpat.

Apreciază că pe de o parte aceste susțineri ale inculpatului profanează memoria victimei, iar pe de altă parte se introduc elemente noi, se vorbește despre implicații care ar fi justificat comiterea crimei de către alte persoane.

Consideră că opinia instanței se va forma după ce părțile vor pune concluzii, motive pentru care dorește a deține toate aceste elemente.

Mai arată că inculpatul a pronunțat un nume, și consideră că este important a se afla dacă în informațiile deținute de organele care

s-au ocupat de acesta, figurează și, aspecte care se pot verifica.

Arată că s-a făcut referire la intenția frauduloasă a părților civile de a se folosi de minoră și de a obține niște bani și la faptul că minora ar fi dat declarații mincinoase, acestea fiind unele din motivele pentru care solicită din nou, în mod insistent, a i se da posibilitatea de a organiza apărarea, în cunoștință de cauza, față de ultimele elemente ce trebuie a fi procesate.

Menționează încă o dată că era pregătit inclusiv, cu note de concluzii, până la momentul procesual, în care inculpatul a fost audiat, în fața instanței de apel. Totodată arată că pregătit un studiu privind cele mai odioase 100 de crime, comise de infractori români și pedepsele aplicate în aceste cauze.

Arată că spre finalul unei cariere juridice, nu poate pleda fărăr o riguroasă și anterioară pregătire.

Curtea, în ceea ce privește cele menționate de apărătorul părților civile, față de ultimele precizări efectuate în această ședință publică, apreciază că organizarea apărării ar viza, conform susținerilor apărătorului, structura socio-morală a victimei și aspecte ce țin de valabilitatea, ori de forța probantă a unor mijloace de probă cum ar fi recunoaștere de pe planșe foto sau declarația minorei.

Față de aceste aspecte asupra cărora apărare urma a medita, având în vedere că apărătorul părților civile participat la audierea inculpatului în ședință publică, iar anterior a acordat asistența juridică părților civile, apreciază că la acest moment procesual nu se impune amânarea cauzei.

Menționează că instanța a avut în vedere și poziția inculpatului care a învederat că este prezent în instanță de un număr considerabil de ore, însă a subliniat că poate participa, în continuare, la judecata cauzei.

Ca urmare, văzând susținerile, în sensul că apărătorul părților civile este pregătit pentru a susține pe fond cauza, inclusiv pe aspecte de ordin jurisprudențial apreciază că apărarea părților civile, nu ar suferii cu nimic dacă judecata ar continua la acest moment procesual intrându-se în dezbateri.

Consideră cercetarea judecătorească finalizată și va acorda cuvântul, pe rând apelurile declarate.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită admiterea apelului declarat de parchet, desființarea în parte a hotărârii atacate și rejudecând, pe latura penală a cauzei aplicarea pentru infracțiunea de omor, a unei pedepse cu detențiunea pe viață, cu pedeapsa accesorie și complementară în conținutul prev. de art.64 lit.a, b și e Cod penal, iar pe latură civilă consideră că se impune majorarea prestației lunare acordată de instanța de fond, minorei, cuantum la care instanța de fond nu a ținut cont de valoarea reală a prestațiilor, obligației de întreținere, de care minora beneficia anterior momentului săvârșirii faptei.

Consideră că singura pedeapsă aptă, a-și atinge scopul prevăzut de lege este aceea ce conduce la eliminarea inculpatului din societate, dată fiind periculozitatea pe care acesta o prezintă dedusă din faptele comise.

Referitor la circumstanțele favorabile reținute de prima instanță și care au condus la orientarea acesteia, către o pedeapsă mai blândă, acestea nu pot justifica alegerea în raport de fapta comisă.

Astfel potrivit criteriilor prev. de art.72 Cod penal, la alegerea unei a din pedepsele alternative, instanța trebuie să aibă în vedere gradul de pericol social al faptei comise, împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală cât și persoana inculpatului.

Față de de fapta cercetată, de împrejurările care o agravează, respectiv rezultatul socialmente periculos constând în suprimarea vieții a 3 persoane, de circumstanțele în care a acționat, de fondul relațiilor dintre inculpat și victime, consideră că nimic nu subliniază că există mică posibilitate de reeducare și reintegrare a acestuia în societate.

Consideră că din atitudinea inculpatului manifestată pe parcursul procesului penal, în condițiile în care din probatoriul administrat atât în faza de urmăririi penale cât și în cursul cercetării judecătorești, rezultă pe deplin vinovăția sa, în comiterea triplului asasinat, demonstrează că acesta nu a conștientizat pe deplin rezultatul faptelor sale.

Mai mult arată că inculpatul nu manifestă remușcări față de faptele comise, situație în care nu poate fi posibil a se aplica o pedeapsă mai blândă, pedeapsa închisorii fiind considerată mai blândă, întrucât este prevăzută alternativ cu detențiunea pe viață.

Arată că în cauza a fost efectuată o expertiză psihiatrică superficială, apreciindu-se doar sub aspect faptic că, inculpatul a acționat cu discernământ, că acesta nu prezintă tulburări psihice de natură a afecta aprecierea faptelor sale, iar amnezia invocată pentru o perioada de circa o J de oră, s-ar fi instalat după comiterea faptelor.

Apreciază că expertiza ar fi trebuit a stabili, în urma unor procedee specifice de diagnostic, mobilul, motivația, inclusiv posibilitățile de recuperare, stadiului de tulburare, stadiul de evoluție al acestor tulburări, dat fiind că este evident că acesta acționat ca urmare a unor puternice tulburări.

Arată că este important a fi stabilită motivația pe care inculpatul a avut-o în comiterea faptelor, pentru a se creiona personalitatea inculpatului și apreciază că acesta a acționat ca urmarea geloziei și pe fondul răzbunării.

Menționează că în variantele în care inculpatul recunoaște comiterea faptelor, cum este momentul la care acesta a fost prezentat judecătorului investit cu soluționarea propunerii de arestare preventivă, în sensul că ar fi fost provocat de victime care îi solicitau în mod constat sume de bani, nu este probată și nu poate constitui o justificare a acțiunilor inculpatului, ce ar putea fi avută în vedere la orientarea către o pedeapsă mai blândă și apreciază că o astfel de susținere nu poate fi avută în vedere de instanța.

Între victima și inculpat a existat o relație apropiată și în plus inculpatul le cunoștea și pe celelalte victime aspect care agravează fapta sa și nu impune o apreciere favorabilă asupra personalității sale.

Consideră că faptele sunt grăitoare în sensul că inculpatul a acționat în mod premeditat, aspect ce rezultă din aceea că în lunile anterioare comiterii infrcațiunilor, pe fondul ruperii relațiilor cu victima și al pierderii succesive a locurilor de muncă, inculpatul a hotărât uciderea victimelor, sens în care în luna octombrie a cumpărat ul marca, de la martorul și mai mult cu puțin timp înainte de comitere a infracțiunilor a trimis acestui martor un SMS în care arăta că "va face ceea ce trebuie".

Apreciază că acest aspect se coroborează cu faptul că după comiterea infrcațiunii inculpatul telefonat aceluiași martor comunicându-i că a ucis trei persoane și că dorește se întoarce în Elveția, ceea ce dovedește premeditarea.

Consideră că aspectele invocate rezultă și dintr-un interviu televizat, în care inculpatul a arătat că era să producă un eveniment soldat cu uciderea mai multor persoane.

Arată că premeditarea rezultă și din faptul că inculpatul, la data de 3.12.2005, își procură o hartă de detaliu a zonei în care victimele locuiau, iar în preziua comiterii faptei și în ziua faptei trimite numeroase mesaje de amenințare acestora, mesaje carora victimele nu le-au răspuns.

Reiterează faptul că susținerea inculpatului, în sensul că victimele urmăreau a-și procura sume de bani de la el, nu este dovedită, motiv pentru aprecia ca nu trebuie a fi avută în vedere de instanță.

Subliniază că mesajele de amenințare relevă starea puternică de furie a inculpatului, unul din mesaje fiind în sensul că era frământat de problemă de orgoliu și nu de bani, ceea ce relevă că acesta a comis fapta aflându-se sub imperiul geloziei, răzbunării în ceea ce privește victimele și și fără nici un motiv în ceea ce o privește pe victima, Vache.

Referitor la victima Vache, consideră că aceasta a fost prima împușcată, cu un singur foc de armă în zona capului, fără nici un motiv, simpla prezentă atrăgându-i acest deznodământ.

Consideră că din modul în care faptele s-au derulat rezultă agresivitatea inculpatului și faptul că a acționat cu sânge.

Astfel, menționează că inculpatul s-a deplasat la locuința victimelor împușcându-le de la mică distanță, aspect dovedit de factori suplimentari ai împușcării, existenți pe hainele victimelor și ale inculpatului. Se mai arataă că toate cele 15 gloanțe ale încărcătorului ului, au fost trase sprezone vitale, motiv pentru care se poate aprecia că, acesta le-a executat fără milă pe cele 3 victime.

Ulterior inculpatul a părăsit România fiind prins în Serbia, fără a avea arma asupra sa, însă având pe haine factori suplimentari ai împușcării, de aceeași natură cu cei de pe hainele victimelor. Aceste împrejurări demonstrează că acesta a acționat în mod premeditat, cu discernământ și se impune ca pentru apărarea ordinii de drept, să- fie aplicată pedeapsa detențiunii pe viață.

În hotărârea instanței de fond s-a reținut că lipsa antecedentelor penale, existența locului de muncă și a studiilor superioare ar justifica aplicarea pedepsei închisorii, aspecte neprobate și care,chiar reale de ar fi, nu pot conduce la concluzia că inculpatul s-ar putea reeduca în vreun fel și că acesta lăsat în libertate nu ar mai prezenta pericol pentru ordinea publică.

În ceea ce privește lipsa antecedentelor penale, prin Interpol s-a comunicat că la data de 1.11.2005 împotriva inculpatului a fost depusă o plângere penală pentru un litigiu financiar, pentru amenințări, insulte, distrugere, pentru care, însă, nu a fost condamnat.

Mai arată că personalitatea inculpatului impulsivă și agresivă a fost evidențiată și de martorii audiați prin Comise rogatorie, Morel director al firmei, care a arătat că acesta a fost concediat ca urmare a unui furt de bani de la un client și că inculpatul avea o relație dificilă cu colegii săi, astfel că la cea mai mică problemă genera o reacție disproporționată.

În același sens sunt și declarațiile martorului, director al Agenției, la care inculpatul a fost angajat la data de 13.03.2005, cu intenția de a-și obține permis de port armă, în opinia martorului, aspect dedus din aceea că inculpatul nu lucrat niciodată, eschivându-se, ori de câte ori era solicitat.

Referitor la existența studiilor superioare, acest aspect nu este dovedit, fiind în exclusivitate afirmațiile inculpatului, în fața procurorului, la dosar existând un curiculum vitae, care evidențiază existența de studii medii.

Consideră că relevant pentru cauza este stabilirea naturii relațiilor existente între inculpat și cele 3 victime și ce anume l-a determinat a comite fapta cu atrocitate și sângere.

Subliniază încă o dată că gelozia avut un rol important, arată că între inculpat și victima a existat o relație, dovadă fiind scrisorile și fotografiile care atestă acest aspect.

Mai arată că între și aveau o viață socială normală, erau o familie organizată, cu un copil minor, aveau locuri de muncă.

Mai mult din declarațiile martorilor V și Var eieșit că victima dorea să încheie relația cu inculpatul și pe acest fond inculpatul ar fi amenințat-

Totodată precizează că o anume sumă de bani pe care victimele ar fi primit-o de la inculpat nu a fost găsită în locuința acestora, nici plicul portocaliu despre care face vorbire inculpatul și nici vreun cont, bancar în cuantumul menționat de acesta.

Menționează că victima a hotărât să divorțeze, ulterior a rupt relația cu inculpatul și consideră că nu sunt indicii că un anume comportament indecent, ori imoral al victimelor, ar fi justificat fapta inculpatului.

În ceea ce privește declarațiile inculpatului arată că instanța de fond le-a reținut ca fiind sincere, aspect care nu mai poate avea relevanță în raport de declarația dată în fața instanței de apel, în care inculpatul nu a recunoscut comiterea faptelor, în pofida probelor administrate.

Consideră că primele declarații date de inculpat sunt mai aproape de adevăr, dat fiind că s-a menționat că motivul comiterii faptei a fost acela că victima a vrut să rupă relația cu acesta, nu a menționat nimic despre sume de bani, prostituție, înșelare, mafie afirmații pe care inculpatul le-a susținut, ulterior, pentru denigrarea victimelor și pentru a oferi o explicație plauzibilă faptei sale.

Concluzionând solicită admiterea apelului și aplicarea inculpatului a pedepsei detenției pe viață.

Apărătorul apelantelor - părți civile și, având cuvântul, solicită admiterea apelului declarat de părțile civile, conf.art.379 alin.2 lit.a p Cod Penal,condamnarea inculpatului la pedeapsa detențiunii pe viata.

Arata ca se raliaza sustinerilor reprezentantului Ministerului public, in sensul ca inculpatul a premeditat comiterea faptei.

ca inculpatul a fost pregatit pentru operatiuni speciale, a se vedea curriculum vitae, functiile indeplinite de acesta de-a lungul timpului și pregatirea sa militară speciala.

Arata ca inculpatul a premeditat comiterea faptelor si victime puteau fi si ta, dovada fiind facuta prin inscrisurile depuse la dosar din care reiese ca inculpatul, in urma cu un an, s-a deplasat in localitatea, unde a adresat partilor civile amenintari si numai aparitia altor persoane, inclusiv sefului postului de poliție, impiedicat producerea unei catastrofe, marturie fiind plangerea penala, depusa de, la organele de cercetare penala locale.

Precizeaza ca inculpatul era pregatit și pentru a-l executa pe, marturie fiind declaratiile olografe date de acesta, catre avocatul sau din procesul de divort, motivat de faptul că nu a dat curs solicitarii inculpatului de a i se remite fetita, pentru aol ua in strainatate.

În acest context era amenintat insistent cu moartea, de către inculpat la acesl moment.

In ceea ce priveste pregatirea comiterii crimelor de catre inculpat, aceasta a fost evidentiata, corect de catre reprezentantul Ministerului Public, iar referitor la sinceritatea inculpatului, retinuta de instanta de fond, aceasta nu exista.

Arata ca inculpatul s-a sustras din primul moment de la cercetari, astfel ca dupa comiterea faptelor, a parasit teritoriul Romaniei si a fost prins pe teritoriul.

ca inculpatul doreste a crea o aparenta a unui om cinstit, povestind ca la semnalul unei persoane imbracata in haina de politist din Serbia, el a oprit si l-a luat in masina, or in realitate acel politist era unul din ofiterii de filaj, din Serbia, insarcinat cu prinderea, inculpatului care era, deja, dat in urmarire internationala. Argumentul ca inculpatul nu s-ar fi ferit de nimic nu subzista si este contrazis de probele dosarului.

Mai arata ca dupa extradarea in Romania inculpatul, timp de 6 luni, isi manifesta pozitia prin declaratii diametral opuse, referitoare la situatia de fapt.

În ceea ce priveste amnezia, invocata ulterior comiterii faptelor, aceasta putea fi provocată de anumite boli sau de consumul de droguri.

Atitudinea nesincera cu privire la participarea sa la comiterea faptelor, este evidentiata in toate fazele procesuale, astazi acesta declarând ca a fost obligat, de organele de cercetare, sa recunoasca comiterea faptelor, or permanent inculpatul, a fost asistat de un avocat.

La conducerea in teren a indicat cu precizie unde a pus revolverul, iar in declaratia data la termenul de astazi, a spus ca procurorul i-a pus ul in mana. Arată că inculpatul este contrazis de plansele foto de la dosar, deoarece fiind in fata casei victimelor, acesta poarta la brau tocul, in care se afla revolverul crimei.

Referitor la sustinerile de astazi, in sensul ca pe strada unde locuiau victimele se afla o masina in care, probabil, s-au aflat autorii crimei, precum si la faptul ca victima era implicat in traficul de arme, sunt simple sustineri, nedovedite.

A mai mentionat inculpatul, in alte declaratii că, fiind in fata casei victimelor, a auzit cu urechea dreapta zgomot de cartuse, ori daca a avut revolverul in mana dreapta, a auzit perfect zgomotul cartuselor, pe care le-a tras.

Mai mult la acest termen, inculpatul a sustinut ca masina se afla in partea sa si nu a auzit daca avea sau nu motorul in functiune, daca aceasta a dat sau nu rateuri, considera ca acestea sunt simple naratiuni ale inculpatului, fărăr legătură cu realitatea.

Inculpatul a reusit a înșela instanta de fond declarând ca o data ce va ajunge in Italia va remite minorei, fiica victimelor, o suma considerabila, ca reparatie morala pentru durerea pricinuita, or la termenul de astazi, declara ca nu a avut niciodat aceasta suma si ca se urmareste, de către partile civile a se obține, un folos material.

Astfel de la prima declaratie data in fata magistratului, la data de 21.06.2006, inculpatul a incercat a induce in eroare instanta, a creat o serie de povesti, acesta fiind sinceritatea inculpatului, apreciata ca fiind o circumstanta personala favorabila, de instanța de fond.

Mai mult inculpatul a sustinut ca are studii superioare, imprejurarea apreciata ca fiind o alta circumstanta personala favorabila, pentru a i se diminua pedeapsa, or prin Interpol s-a comunicat, ca inculpatul este absolvent de liceu cu diplomă de bacalaureat. fiind al acestor circumstante atenunate favorabile, cu sange, cu cruzime, a executat cele 3 victime si a fugit.

A mai retinut instanta ca inculpatul a avut anterior o conduita buna, aspect total nerelevant avand in vedere fapta comisa, or la dosar se afla declaratii de martori, obtinute prin comisie rogatorie, in care se arata ca anterior inculpatul schimbat 9 locuri de munca, avea o fire colerica, este o persoana irascibila, provoca dese conflicte, a inselat angajatorul pentru a obtine permisul de port arma și mai mult garda de corp, fiind, și-a devalizat clientul de sumele aflate asupra sa.

ca la instanta de fond a fost amenintat personal, ca dealtfel si martora V si avocatul acesteia, cu moartea în ședință publică, in sedinta de judecata, în cursul anului 2008.

Arată că acesta este comportamentul bun al inculpatului care justifica, circumstanta personala favorabila, acordata de instanta de fond.

Din cele declarate la acest termen, reiese atitudinea oscilanta a inculpatului care sustine ca nu este vinovat de faptele ce i se retin in sarcina, pentru ca nu s-a gasit arma crimei, desi de pe hainele sale au fost prelevate substante chimice specifice impușcării, au fost identificate amprentele sale.

Se poate pune problema daca in tot ceea ce a intreprins in Romania inculpatul a fost consiliat, aspect ce poate fi lamurit cu declaratia acestuia, data la instanța de fond. Într-adevăr inculpatul a fost consiliat de un anume Nicki, ofiter de politie al carui frate lucreaza in parchetul general si care l-ar fi sfătuit în problema divortului.

A mai aratat inculpatul ca avut o relatie cu victima pe care el a abandonat-o si profanandu-i memoria, a aratat ca aceasta era un om de o moralitate îndoilenică, care era indemnat la a practica prostitutia si care l-ar fi spoliat

însă că in pofida celor susținute de inculpat apărarea a depus la dosar dovezi certe privind activitatea legala si morala pe care, s-a dus să o desfasoare, in Elvetia, contracatele de munca, aspecte din care rezultă că aceasta nu avea nevoie de nici un ajutor provenit de la inculpat.

Inculpatul in calitatea sa de body guard, a atras-o pe vcitima, intr-o cursa si profitand de pozitia sa in firma, a putut-o exploata si a antrenat-o in activitati cu arme letale.

Arata ca acesta este motivul pentru care a insistat a se consemna ca inculpatul urma a se intalni la cu un albanez, de la care urma a cumpara icoane furate, aspecte din care reiese ca inculpatul era angrenat in activitati de, acesta fiind profilul moral, real al inculpatului.

ca victimele si aveau o familie normala, un copil pe care il iubeau, marturie fiind scrisorile olografe aflate la dosar, privind sentimentele dintre acestia.

Victima a avut o relatie cu inculpatul si sesizand situatia deplorabila in care se afunda, a fugit de mai multe ori, fiind adusa inapoi de inculpat.

Ulterior inculpatul a santajat-o pe victima cu fetita, refuzand sa incredinteze minora sotiei sale, situație în care inculpatul a finantat si obtinut, in final divortul dintre cele 2 victime.

Arata ca a depus un studiu de caz privind cei mai odiosi criminali din Romania si pedepsele aplicate acestora, aspecte fata de care considera ca instanta de fond, a fost din cale afara de indulgenta când l-a condamnat pe inculpat, la 25 de ani inchisoare.

Referitor la despagubirile pe latura civila, arata ca minora este nevoita sa locuiasca in casa in care tatal, mama si bunica sa au fost ucisi, are permanent sub urmele de la gloantele care i-au omorat familia, pentru acest copil se impune un tratament medical si o educatie deosebite, ceea ce se poate face cu mijloace materiale si medicale moderne, de unde obligatia inculpatului de a dezdauna minora.

Considera ca instanta de apel avea datoria de a sechestra mijloacele materiale de care dispune inculpatul in Romania si care ar fi constituit o cât de garantie, a repararii prejudiciului creat de inculpat.

Apreciază ca prin faptul ca nu s-au facut toate eforturile privind identificarea resurselor materiale, minora este condamnata la o viata, din afara societatii.

Precizeaza ca este de acord cu cererea parchetului de majorare a pensiei de intretinere, la care inculpatul a fost obligat fata de minora.

Considera ca inculpatul a premeditat fapta, a prevazut efectele acesteia, profiulul săui moral este cel evidențiat anterior, considerente pentru care apreciază ca inculpatul merita sa primeasca detentiunea pe viata.

Aparatorul apelantului inculpat, având cuvântul, solicita amanarea pronuntarii, pentru a putea dezvolta motivele de appel, în concluziile scrise.

In legatura cu motivele de apel ale parchetului, solicita a se verifica, sustinerile de la fond, care au fost in sensul aplicarii unei pedepse, cu inchisoarea, orientata catre un cuantum maxim, instanta aplicand o pedeapsa stabilita, în cuantumul maximului, special.

In motivele scrise, depuse de Ministerul Public, neextinse oral, la termenul de fata, parchetul solicita a se constata ca inculpatul a comis fapta cu premeditare, aspect nedovedit.

ca din probatoriul administrat nu reies in nici un fel aceste sustineri, consideră că nu a existat nici un plan prestabilit, inculpatul nu a fost asteptat sau ajutat de nimeni, după pretinsa comitere a faptelor.

Un alt aspect priveste numarul de victime, care nu poate fi contestat, dar care nu implica, obligatoriu majorarea pedepsei.

Parchetul, a mai formulat un motiv de apel care vizeaza scenele petrecute sub ochii minorei, ori din declaratiile martorilor reiese ca aceasta a venit la cateva minute dupa consumarea evenimentului, astfel ca aceasta nu a participat in mod direct la cele petrecute.

Considera ca acesta este un artificiu al parchetului, solicita a se verifica declaratiile martorilor, privind momentul prezenței minorei în locuință.

Apreciaza ca motivele de apel ale Parchetului de pe langa Tribunalul B, formulate in scris si cele sustinute oral de Parchetul de pe langa Curtea de Apel B, nu pot duce la modificarea pedepsei aplicate inculpatului, in sensul aplicarii pedepsei detentiunii pe viata.

Parchetul a mai sustinut ca pe fondul gravitatii faptei, nu se mi impune a se lua in considerare circumstantele personale atenunate, Solicita a nu fi primit un asemenea punct de vedere si a se aplica legea in totalitatea sa, pentru toti participantii in mod echitabil.

S-a mai sustinut, oral, ca familia, era o familie cu o viata normala si considera ca o astfel de sustinere dovedeste o analizare defectuoasa a materialului probator. ca familia a avut grave probleme si nu se poate sustine ca dupa divort, a intervenit impacarea si totul a revenit la normal.

Solicita a fi avut in vedere materialul probator, in totalitatea sa, dat fiind ca in fata instantei s-au facut numeroase sustineri artificiale, fara trimitere la probele certe.

Apreciaza ca nereala si sustinerea ca inculpatul a avut o atitudine procesuala violenta, aspect neadevarat, solicita a se verifica incheierile la care s-a discutat mentinerea starii de arest a acestuia.

Precizeaza ca parchetul a solicitat schimbarea pedepsei pe considerentul ca inculpatul nu ar mai putea fi reeducat, sub nici o forma, ori acesta este rolul pedepsei, oricare ar fi ea, acela al reeducării.

Considera ca reeducarea este o problema si existenta sau inexistenta remuscarilor este o alta problema, in conditiile in care inculpatul contesta comiterea faptei.

Apreciaza ca sustinerile orale ale Ministerului Public trebuie a fi inlaturate, pentru ca nu constituie motive de apel si nu pot duce la admiterea apelului si schimbarea pedepsei aplicate, de instanta de fond. Pentru toate aceste considerente solicita respingerea apelului formulat de parchet, ca nefondat.

Referitor la apelul partilor civile, arata ca acestea in loc sa se limiteze la chestiuni de drept, au prezentat in instanta o istorie romantata și nereala, a faptelor.

In realitate, la instanta de fond partile vatamate, prin avocat au fost de acord cu aplicarea art.73 lit.b Cod penal, respectiv scuza provocarii.

Arata ca la fond partile civile au recunoscut existenta unor relatii de peste 2 ani de zile, cu inculpatul si ca sotii au avut un comportament, de natura a face posibila aplicarea textului de lege mentionat.

Precizeaza ca partile civile, au sustinut cele invederate in fata instantei de fond, insa constatand ca inculpatul nu are nici un fel de venituri, solicita in fata instantei de apel a se aplica pedeapsa detentiunii pe viata.

Considera ca partile civile trebuie sa dea dovada de buna credinta, in exercitarea drepturilor procesuale, astfel cum in instanta de fond au recunoscut ca se poate face aplicarea prev. art.73 lit.b Cod penal.

Concluzionand solicita respingerea, apelului partilor civile, pe latura penala, ca nefondat.

In ceea ce priveste latura civila, consideara ca nu s-au administrat probe, astfel ca lasa la aprecierea instantei, acest aspect, daca partea civila a dovedit intinderea pretentiilor de 3.000.000 euro. Totodată solicita a se lua act de faptul ca partile vatamate s-au constituit parti civile, la fond, cu 3.000.000, insa nu au mai declarat apel.

Mai arata ca instanta de fond, fara a pune in discutia partilor, a stabilit o pensie viagera, al carei cuantum parchetul, solicita a fi majorat. ca instanta de fond nu a pus in discutia partilor acest aspect, ce trebuia a fi discutat in contradictoriu de parti si care ulterior urma a fi hotarat de magistarat, considerente pentru care solicita respingerea, apelului partilor civile, pe latura penala civila.

Referitor la apelul inculpatului, in principal, solicita a se constata ca inculpatul este nevinovat, motiv pentru care doreste a fi achitat.

Menționeaza ca inculpatul susține că dacă ar fi avut o oarecare activitate infracționala în imobilul din-, acolo s-ar fi găsit și prelevat amprente, probe de ADN și probe directe privind prezenta sa in imobil.

Inculpatul a avut susțineri constante în sensul că, la data respectiva, s-a apropiat de imobil și la poartă, fiind, a auzit câteva focuri de armă, aspect evidențiat și de expertiza medico-legală, în sensul că este posibil ca acesta să fi suferit amnezie, pentru o perioadă mai lungă de timp.

Consideră că nu există probe directe care să conducă la ideea ca inculpatul ar fi comis fapta ce i se reține în sarcină.

Referitor la proba, constând în planșa foto efectuată după înregistrarea video, din garajul de la subsolul hotelului și la susținerea de la urmărirea penală și de la instanța de fond, în sensul că inculpatul ar avea în mână o armă de foc și că aceasta constituie o proba directă, împotriva inculpatului, apreciază că nu subzistă.

Arată că după ce instanța a încuviințat proba constând în vizionarea respectivei casete video, acuzarea a retras respectiva probă, astfel că nici această acuzație nu mai subzistă.

Privind oad oua probă, constând în expertizarea hainelor purtate de inculpat la momentul comiterii faptei, o geacă de maron, un pulover și bocanci, arată această expertiză nu se mai poate face, dat fiind că bunurile, deși constituiau corpuri delicte au fost restituite, în faza de urmărire penală. Apreciază că apărarea putea solicita o asemenea probă, instanța putea încuviința, însă s-ar fi aflat în imposibilitate de aoa dministra.

Menționează că probele anterior, invocate sunt interpretate ca fiind probe directe care îl acuză pe inculpatul din boxă, însă în realitate nici una din probe nu poate fi interpretată ca fiind directă, dat fiind că nu există amprente, ADN, nu s-a gasit arma crimei, nu există expertiza efectuată asupra hainelor purtate de inculpat.

Pentru toate aceste considerente solicită achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.c Cod procedură penală.

Consideră că acuzarea avea datoria de a administra toate probele și cele în acuzareînsă și cele în favoarea inculpatului, apreciază că în cauza de față s-au administrat numai probe împotriva sa.

Menționează că din actele dosarului reiese că inculpatul a cunoscut pe victima, ca fiind damă de companie într-un cabaret, inculpatul fiind cel care a răscumpărat partea financiară și înțeles să-și lege viața de aceasta.

Arată că victima a avut anumite sentimente față de inculpat, între cei doi existând o relație de afecțiune, situație în care solicitat și obținut divorțul.

Precizează că parțile civile au formulat diverse plângeri penale, împotriva inculpatului și a victimei, relațiile între aceștia fiind tensionate, dat fiind că bunicii paterni rețineau pe minora pe care, mama, dorea să ia în Elveția.

Mai arată că în anul 2004 victima împreună cu inculpatul au făcut numeroase deplasari în România, au petrecut vacanța la mare, existând numeroase discuții, pe fondul unui comportament negativ al victimei, iar inculpatul fiind cel care a avut tot timpul o atitudine conciliantă.

În iunie 2005 a fost obținut divorțul, victima a plecat din Elveția cu toate bijuteriile și bunurile de valoare, moștenite de inculpat, de la mama sa.

Inculpatul a luat legătura cu dl. care i- comunicat, faptul că d-na se află în Germania, unde este depistată de inculpat, acesta deplasându-se pentru aol ua în Elveția. Arată că anterior inculpatul și-a retras plângerea penală, formulată împotriva victimei și precizează că toate aceste aspecte sunt probate, cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, respectiv plângerea formulată de inculpat, pe care acesta și-a retras-o, declarația martorului cel care a fost concubinul victimei Vache și care întrebat fiind dacă are o rudă în Germania, numită, a negat.

Mai arată că martorul, a recunoscut că fiul său se numește, că s-a numit anterior și că a mers in vara anului 2005 la acesta, dar nu și că aceasta ar fi parcticat prostituția.

Consideră că aspectele relatate, susțin versiunea inculpatului în sensul că victima, împreună cu inculpatul au facut numeroase deplasari în Elveția și România, că intre aceștia existau conflicte și că în luna noiembrie, aceasta îi solicită inculpatului să vină să o ia împreună cu minora, dat fiind că a reușit să-l convingă pe tatăl acesteia, să-și exprime acordul, pentru a merge în Elveția.

Totodată, arată că victima i-a comunicat inculpatului că fostul soț este de acord ca minora să părăsească țara, în schimbul achitării sumei de 10.000 euro.

Inculpatul a încredințat d-nei suma menționată, cu promisiunea că minora va fi luată înainte de Crăciunul anului respectiv și mergând spre ieșirea din țară, victima i-a solicitat a opri la o farmacie, de unde a disparut împreună cu suma de 10.000 euro.

Menționează că inculpatul a înțeles că a fost victima unei escrocherii, fapt întărit de telefonul dat de victima, în care aceasta recunoaște că totul a fost pus la care de soțul său.

Precizează ca datorită relației cu, inculpatul pierdut tot ceea ce avea, avere, casa și a schimbat numeroase locuri de muncă.

Arată că inculpatul a declarat, că anterior producerii evenimentului avea insomnii, vise tenebroase și nu știa încotro să o apuce.

Apărarea inculpatului consideră că, acesta pe fondul unei puternice tulburari și al unei pierderi a rațiunii, ar fi putut avea, un comportament de natura celui, urmare a căruia s- produs evenimentul tragic.

Consideră că instanța de fond nu analizat în nici un fel, două chestiuni și anume, raporturile juridice preexistente între părți, datei de 25 noiembrie, dat fiind că au existat niște raporturi cu totul speciale și totodată se mai dovedește că între și nu exista o viață de familie normală și armonioasă, ci dimpotrivă totul era alimentat de existența inculpatului. Solicită a se re analiza întreg materialul probator și a i se da eficiența juridică firească.

Apreciază că în cauză trebuie a se avea în vedere prev.art.73 lit.b Cod penal, consideră că probele sunt clare și confirmate de comisie rogatorie efectuată în Elveția, la numitul .

Consideră că trebuie a fi avute în vedere situația de fapt, circumstanțele reale ale producerii faptelor, relațiile dintre părți, provocarea deosebită și tulburarea deosebită în care pretinde inculpatul să s-ar fi găsit, pe data de 4 decembrie.

Arată că este importantă declarația martorului, care sunat fiind, de inculpat în după amiaza zile de 4 decembrie, a relatat că nu putea înțelege de la acesta nimic, din ceea ce îi spunea.

Declarația martorului anterior amintit evidențiază starea deosebită în care se afla inculpatul la acel moment și confirmată de expertiza medico-legală efectuată în cauză, considerente pentru care solicită a se face aplicarea prevederilor art.73 lit.b Cod penal, cu toate consecințele care decurg din acesta.

Un alt motiv de apel îl constituie ne aplicarea circumstanțelor atenuante, reprezentantul Ministerului Publica susținut că față de garvitatea faptelor, asemenera circumstanțe nu trebuie a fi luate în considerare, instanța de fond a apreciat că asemenea elemente pot fi avute în vedere, însă nu sunt obligatorii.

Consideră că nu se poate reține că anterior inculpatul nu a avut o conduită corectă, acesta a activat timp de 10 ani în cadrul serviciilor profesionale de securitate ale statului italian, a fost gardă de corp primului ministru și nu se poate susține că nu a avut o conduită bună, până în anul 2004 când urmare a relației cu, intervin referințele negative.

Solicită a se avea în vedere conduita inculpatului și faptul că acesta nu are antecedente penale, deși la acest termen s-a sustinut că s-a găsit o plângere penală nefinalizată și caracterizare negativă, fapte care ar confirma existența unor antecedente nefavorabile.

Precizează că din relațiile solicitate la autoritățile italiene și elvețiene reise clar că inculpatul nu are antecedente penale.

Referitor la gradul de instruire, arată că inculpatul cu siguranță are o pregătire superioară atestată cu înscrisuri.

În ceea ce privește poziția inculpatului, aceasta a fost una sinceră și este evidențiată cu ocazia discutării menținerii și prelungirii măsurii arestării preventive, motive pentru care solicită a se verifica poziția acestuia, în sensul de se pune la dispoziția instanței, pe tot parcursul judecății, în ambele cicluri procesuale.

Menționează că inculpatul nu a făcut declarații oscilante ci sincere și clare, concluzionând arată că acesta a avut o atitudine sinceră, instanța de fond constatând în mod corect acest aspect.

Solicită a se face aplicarea prev.art.73 lit.b, art.72, art.74, art.76 Cod penal, privind circumstanțele atenuant cu efectul reducerii pedepsei și de asemenea solicită a se amâna pronunțarea în vederea depunerii de concluzii scrise.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicita admiterea apelurilor declarate de partile civile pentru motivele sustinute in recursul declarat de procuror.

Solicita respingerea apelul inculpatului, ca nefondat.

Considera ca instanta de fond a retinut in mod corect probele care dovedesc vinovatia inculpatului, respectiv procesele verbale de cercetare la fata locului, rapoartele de autopsie a victimelor, declaratiile martorilor care au asistat la comiterea faptelor.

Relevanta este declaratia minorei ce se coroboreaza cu declaratiile martorilor oculari, si care arata ca a vazut pe bunica si pe tatal sau cazuti jos fara viata si mai mult acesata a vazut pe inculpat, indreaptand arma in jos si tragand focuri de arma la usa bucatariei, ceea ce agraveaza fapta inculpatului, care a cunoscut că minora se afla la fata locului.

Declaratiile martorilor se coroboreaza constatarile traseologice, privitoare la leziunile produse de gloanțe asupra victimelor, rapoartele de constatare balistica din care reiese ca gloantele trase au apartinut unui semiautomat de tip, care nu a fost, însă descoperit.

Arata ca la dosar se afla un inscris din care reiese ca inculpatul a cumparat un astfel de revolver de la martorul.

Totodata s-a mai constatat, urmare a analizarii factorilor suplimentari ai impuscarii si a examinarii orificiilor de intrare ale gloantelor, ca s-a tras de la distanta de un metru.

S-au mai prelevat particule de pe imbracamintea victimelor ce au fost comparate cu cele prelevate de pe hainele inculpatului constatandu-se identitatea între acestea. Mai mult politia a evidentiat urme de de pusca pe mâinile inculpatului, in momentul prinderii sale.

Mai arata ca martorul a mai declarat ca a fost sunat de inculpat dupa comiterea faptelor.

Apararea inculpatului sustine, in favoarea acestuia, ca a fost provocat, fara a exista nici o dovada in acest sens, nefiind probata, consideră că nu poate fi luata in considerare astfel de sustinere.

Astfel apreciază că nu poate fi retinuta nici imprejurarea ca inculpatului i s-au solicitat in mod repetat, sume de bani de catre victima, acestea fiind aspecte care l-ar fi determinat sa comita fapta, motive pentru care considera ca nu se poate retine, provocarea din perspectiva art.73 lit.b Cod penal.

ca nu sunt dovedite nici sustinerile inculpatului privind sustragerea de catre victima de bijuterii și nici ca aceasta ar fi practicat prostitutia in Germania

Mai arata ca inculpatul are un grad mediu de instruire, nu are antecedente penale insa acestea nu sunt aspecte ce pot fi retinute ca circumstante atenuante judiciare si nu pot avea o asemenea influenta pentru a orienta alegerea pedepsei catre pedeapsa inchisorii, astfel cum a procedat instanta de fond.

Modalitatea de a actiona a inculpatului este graitore pentru personalitatea sa, in raport de care se impune aplicare pedepsei detentiunii pe viata.

Considera ca inculpatul s-a aflat intr-o stare de tulburare, stare determinat de personalitatea sa de faptul ca a fost enervat de încheirea relației cu, ori gelozia in acest contexta nu ii poate favoriza situația, ci dimpotriva.

Apărătorul apelantelor - părți civile și, având cuvântul asupra apelului declarat de inculpat, arata că în ceea ce privește sustinerea ca partile vatamate ar fi fost de acord cu scuza provocarii, la instanta de fond, de buna voie, mentioneaza ca in precizarea motivelor de apel, a aratat ca avocatul acestora a fost bruscat violent, verbal, in momentul punerii de concluzii pe fondul cauzei.

Precizeaza ca cel care a bruscat aparatorul a fost inculpatul, care a amenintat cu moartea, aspect pe care a dorit a-l dovedi prin audierea respectivului avocat, insa instanta, nu a incuviintat cererea.

Totodata arata ca aceste sustineri trebuiau a fi mentionate in transcrierea sedintei de judecata respective, mai arata ca a discutat cu aparatoarea respectiva care a sustinut ca a fost amenintată cu moartea, aspect dovedit de comunicatul de presa, dat dupa sedinta de judecata respectiva, mentioneaza ca aceasta a fost starea de spirit a avocatului, cand ar fi sustinut teza aplicarea scuzei provocarii.

ca in ipoteza subsidiara in care ar fi sustinut aplicarea scuzei provocarii, aceasta a fost facuta sub imperiul unei emotii foarte puternice, provocata de amenintarea cu moartea, proferată de inculpat.

Referitor la invocarea in apelului inculpatului a unor probe directe, referitor la plecarea cu bijuterii, la existenta unei inscenari privind venirea inculpatului in Romania, apreciaza ca nu exista nici un fel de proba directa ci numai declaratiile inculpatului, fara nici o dovada.

Arata ca in realitatea a fost o victima care se ascundea de inculpat in Germania, in Romania, fiind depistata si adusa inapoi de acesta, in Elvetia.

Precizeaza ca singura garantie ca nu va mai pleca si va duce la indeplinite planurile pentru care inculpatul o instruia, era aducerea minorei in strainatate.

Privind sustinerea ca inculpatul a fost garda de corp a lui, o consideara o simpla sustinere, ne dovedita în nici un fel, singura realitiate fiind că inculpatul a fost antrenat la trupele de parașutiști, pentri operatiuni speciale.

Considera ca inculpatul si-a exercitat crezul, acela de a trage, crez dobandit ca urmare a unei instructii deosebite si a tras asupra celor 3 victime nevinovate, fiind înca o dovada a caracterului si periculozitatii sale deosebite.

Privind sustinerea ca inculpatul s-a pus la dispozitia instantei, cât priveste masura arestului preventiv, solicita a se verifica prima incheiere, a instantei de fond, la care inculpatul nu a fost de acord cu mentinerea masurii preventive, acestea constituind probe fara tagadă, ce se află la dosar.

Solicita respingerea apelului declarat de inulpat, ca nefondat.

Apărătorul apelantului inculpat, având cuvântul în replică, rata ca, a participat personal la instanța de fond, unde s-au pus concuzii în ședință publica, fara presiuni, unde aparătoarea parților vătămate, fara nici un fel de presiune, din partea nimanui, a sustinut aplicarea prev.art.73 lit.b Cod penal.

Apelantul parte civilă, având cuvântul, arată că se raliază celor susținute de avocatul său și solicită ca inculpatul să fie condamnat la închisoare pe viață.

Arată că la instanța de fond nu putea fi de acord cu scuza provocării și arată că avocata pe care o avea la acel moment fost amenințată în mod serios de către inculpat, motiv pentru care a susținut așa ceva.

Apelantul parte civilă, având cuvântul, solicită admiterea apelului declarat de parchet și de părțile civile și inculpatul să fie condamnat la închisoare pe viață.

Arată că partea vătămată minoră nu mai are pe nimeni pe lume decât niște bunici bătrâni și îndurerați, precizează că aceasta s-a maturizat înainte de vreme fiind puternic marcată de evenimentul, urmare a căruia și-a pierdut părinții și bunica.

Menționează că minora a beneficiat de asistență psihologică de specialitate și arată că și la acest moment nu are nici un viitor și mai mult are sufletul zdrobit de durere, considerente pentru care solicită a fi pedepsit inculpatul cu închisoarea pe viață.

Apelantul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că nu este vina sa că minora nu are nici un viitor.

Arată că nu a ucis pe nimeni și că are încredere în justiția divină.

CURTEA,

Pentru a da posibilitatea apărătorului inculpatului să depună concluzii scrise,

DISPUNE,

Pune în vedere apărătorilor inculpatului și părților civile să depună concluzii scrise până la data de 27.03.2009.

Amână pronunțarea la 01 aprilie 2009 ora 14, în ședință publică.

Dată în ședință publică astăzi, 17 martie 2009.

PRESEDINTE, GREFIER,

- - - - -

DOSAR NR-(1030/2007)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SECTIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR.84A

Ședința publică de la 01 aprilie 2009

Curtea compusă din:

PRESEDINTE - - - -

JUDECATOR - - -

GREFIER - - -

* * * * * *

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - a fost reprezentat de procuror -.

Pe rol urmează pronunțarea, asupra apelurilor declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI,inculpatul și părțile civile, și SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENȚĂ B împotriva sentinței penale nr.325/19.03.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală, în dosarul nr-.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 17 martie 2009 și au fost reținute în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta și când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 01 aprilie 2009, când decis;

URTEA,

Asupra apelurilor penale de față.

Prin sentința penală nr.325 din 19.03.2008, pronunțată de Tribunalul București - secția I penală s-au reținut următoarele:

În baza art.174, 175 lit.a și 176 lit.b Cod penal, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, ns. la 07.01.1970, în Geneva, Republica Elveția, cetățean italian, reședința în Elveția, Geneva, des nr.13) la 25 ani închisoare.

În baza art.88 Cod penal, a fost computată prevenția inculpatului de la 05.12.2005 până la 19.03.2008.

În baza art.350 alin.1 Cod procedură penală, a fost menținută starea de arest a inculpatului.

În baza art.117 Cod penal, s-a dispus expulzarea inculpatului după executarea pedepsei închisorii.

În baza art.14 raportat la art.346 Cod procedură penală comb. cu art.998 cod civil a fost obligat inculpatul să plătească părților civile și ta, în calitate de reprezentanți legali ai minorei (născută la data de 18.01.2001) echivalentul în lei al sumei de 3.000.000 euro la cursul oficial al BNR de la data efectuării plății (cu dobânda aferentă sumei calculată de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până la data achitării integrale a debitului) cu titlu de despăgubiri civile, precum și suma de 125 lei lunar, cu titlu de prestație periodică în favoarea minorei începând cu data de 04.12.2005 și până la majoratul acesteia.

A fost obligat inculpatul să plătească părții civile Spitalul Universitar de Urgență B suma de 501,48 lei cu titlu de despăgubiri civile.

A fost admisă cererea formulată de părțile civile și ta și în consecință:

În baza art.163 Cod procedură penală, a dispus instituirea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatului până la concurența sumei de 3.000.000 euro.

În baza art.191 Cod procedură penală, a fost obligat inculpat să plătească suma de 5.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul București nr.5165/2005, înregistrat la data de 11.12.2006 cu nr.42420, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infr. prev. de art.174, 175 lit.a și art.176 lit.b

Cod Penal

În actul de sesizare, în esență s-a reținut că în data de 04.12.2005 inculpatul cu premeditare a ucis prin împușcare pe victimele, și Vache (fostă ), la locuința acestora situată în B,-, sector 1.

Actul de inculpare a fost probat cu procesul-verbal de cercetare la fața locului; rapoarte de necropsie medico-legale; planșe foto; declarații martori, V, și; rapoarte de constatare tehnico-științifică, proces-verbal de consemnare a rezultatelor examinării tehnice a telefonului mobil al victimelor; comisie rogatorie, dispusă în Serbia și; comisia rogatorie dispusă în Confederația; acte transmise prin intermediul Interpol; declarații inculpat; proces-verbal de consemnare a interviului acordat de inculpat postului Pro TV și procese-verbale de reconstituire și conducere în teren.

În cursul cercetării judecătorești a fost ascultat inculpatul care a arătat că a cunoscut-o pe victima în luna martie 2004 (de la care a aflat că este căsătorită și are un copil) de care s-a îndrăgostit și cu care a avut o relație de concubinaj, în cursul căreia au fost perioade frumoase (atunci când părțile s-au înțeles foarte bine), dar și perioade mai puțin frumoase (atunci când discuțiile dintre părți au degenerat în certuri).

Inculpatul a arătat, de asemenea, că, a inițiat procedurile pentru a divorța de soțul său, care pentru a fi de acord cu desfacerea căsătoriei a pretins sume de bani, pe care i-a trimis în mod regulat.

Inculpatul a mai arătat că pentru a se dedica și-a abandonat toate afacerile și a înstrăinat proprietățile sale.

Totodată inculpatul a arătat că a locuit cu atât în Italia cât și în Elveția și a constatat că acesteia îi lipsește fetița sa.

Inculpatul a precizat că i-a spus că soțul ei vrea 30.000 euro pentru a fi de acord să o lase pe împreună cu mama sa în Elveția. În continuare inculpatul a arătat că a fost de acord să plătească suma pretinsă și astfel s-a întâlnit cu care i-a spus să predea banii unui blond care o însoțea, după care împreună au plecat cu un autoturism spre Pitești. Inculpatul a precizat că la ieșire din B, a oprit autoturismul în fața unei farmacii, la solicitarea care a coborât și a intrat în farmacie pentru a-și lua medicamente, după care a ieșit și a plecat într-o altă direcție.

Inculpatul a arătat că în contextul reținut mai sus a luat hotărârea să plece la Budapesta, unde a ajuns a doua zi, când a fost sunat de care i-a spus că soțul ei a obligat-o să procedeze în modul arătat. Inculpatul a precizat că în cursul convorbirii telefonice i-a spus că în perioada de 2 ani cât au fost împreună, aceasta nu a urmărit decât să-i ia totul.

Inculpatul a mai arătat că a ajuns la concluzia că nu putea să mai aibă încredere în, că în perioada cât a fost împreună cu aceasta a pierdut casa și mai multe mașini și contracte și că a fost pentru prima oară în viața sa când cineva se jucase cu viața și sentimentele sale.

Inculpatul a mai arătat că în contextul reținut s-a gândit că singurul vinovat este soțul și că avea în minte un singur lucru de a-i face "rău" acestuia și a luat hotărârea de a se deplasa la locuința acestuia situată în.

Inculpatul a mai arătat că în urma hotărârii luate, în data de 03.12.2005 a trecut granița în România având arma asupra sa și s-a deplasat la B, după care, a doua zi, folosindu-se de o hartă obținută de pe internet, s-a deplasat la locuința soțului.

Inculpatul a precizat că își amintește doar poarta de la intrarea locuinței care era de culoare și care avea deasupra inscripționat 2A, iar în acele momente a auzit focuri de armă, amintindu-și doar faptul că se afla într-un taxi deplasându-se spre hotelul și faptul că a trecuta granița spre Bulgaria și apoi spre Serbia, fiind arestat în.

Inculpatul a mai precizat că în perioada 28.11.205 - 04.12.2005 se afla într-o stare psihică dezastruoasă și avea în minte multă confuzie.

În sfârșit, inculpatul a mai arătat că este de acord cu plata fiicei victimei.

Au fost audiați martorii, V, și care și-au menținut declarațiile date în cursul urmăririi penale.

A fost audiată martora care a arătat că în anul 2004 inculpatul s-a prezentat la domiciliul său, fiind însoțit de o fată pe care o chema, cu privire la care acesta i-a spus că este viitoarea sa soție.

Martorul a mai arătat că inculpatul a venit în localitatea sa natală cu ocazia înmormântării mamei sale și atunci acesta i-a spus că are probleme.

În sfârșit martorul a mai arătat că inculpatul a revenit în localitatea sa natală, în anul 2005 și atunci acesta i-a spus că are mai multe probleme decât înainte, precizând faptul că tatăl fiicei victimei îi cere în mod continuu bani.

A fost audiat martorul care a arătat că s-a întâlnit cu inculpatul în vara anului 2004, atunci când acesta a venit în localitatea sa natală, care i-a solicitat ajutorul pentru a obține un permis de muncă pentru o fată care-l însoțea, despre care a spus că este logodnica sa.

Martorul a mai arătat că în cursul anului 2005, inculpatul i-a spus că soțul logodnicei sale i-a cerut bani și că se simte șantajat de acesta.

A fost administrată proba cu acte.

Examinând și coroborând materialul probator administrat, atât în faza de cercetare penală cât și în faza de cercetare judecătorească, tribunalul a reținut următoarele:

În cursul anilor 2003-2004 victima (care era căsătorită cu victima, din relațiile acestora rezultând minora ) a fost plecată în străinătate, în Elveția cunoscându-l pe inculpat cu care a început o relație de concubinaj, pe fondul căreia, aceasta a demarat un proces de divorț care s-a încheiat în vara anului 2005.

În considerarea relației de concubinaj inculpatul a venit de mai multe ori în România, în vara anului 2005 petrecându-și vacanța pe litoralul românesc împreună cu victima, cu fetița acesteia și cu mama ei, respectiv victima Vache (fostă ).

În toamna anului 2005 relația dintre inculpat și victima s-a degradat, aceasta împăcându-se cu victima, cei doi întorcându-se să locuiască împreună cu copilul lor minor la adresa din B,-, sector 1.

În acest context inculpatul a avenit în România, în perioada 27-28.11.2005 și convingându-se că relația sa cu victima s-a încheiat, s-a întors la Geneva, hotărându-se să se răzbune.

Astfel, în data de 28.10.2005 inculpatul în timp ce se afla la Geneva a cumpărat de la martorul (un prieten și fost coleg) un 19, iar în data de 03.12.2005 având asupra sa acest, precum și o hartă a Bului (pe care era delimitată zona unde locuiau victimele și o fartă de detaliu a acestei zone pe care era însemnat locul exact al adresei) s-a întors în România pentru a ucide victimele, deplasându-se la hotelul din B (unde s-a casat), cu autoturismul marca BMW nr. GE - aparținând martorului.

Inculpatul a trimis de pe telefonul său mobil (număr - -) mesaje vocale și scrise de amenințare, pe telefonul mobil al victimelor (număr -), iar în data de 04.12.2005 s-a deplasat la locuința victimelor situată în B,-, sector 1, unde a ajuns în jurul orelor 14,30-14,45. Acolo se aflau victimele, copilul lor minor, victima Vache, precum și martorii și.

În aceste împrejurări inculpatul a pătruns în curtea și casa victimelor și le-a ucis prin împușcare, trăgând din apropiere (de la circa 1- 2 metri), asupra lor în cap și corp 15 focuri cu ul 19. Victima a fost împușcată în interiorul casei, în bucătărie (cu 8 focuri de armă), victima în pragul ușii principale de acces în casă (cu 6 focuri de armă), iar victima Vache în curte, în spațiul dintre casă și magazie (cu un foc de armă).

De față la săvârșirea faptei au fost (copilul victimelor și ), precum și martorii și.

În împrejurările săvârșirii faptei, fiind alertați de zgomotele împușcăturilor, au ieșit din casele lor martorii (care l-a văzut pe inculpat în curtea victimelor imediat după uciderea acestora) și (care l-a văzut pe inculpat plecând de la fața locului).

După săvârșirea faptei inculpatul a părăsit imediat locul și s-a deplasat la hotelul cu un taxi, i-a dat un telefon martorului căruia i-a spus că tocmai ucisese trei persoane și că se duce la hotel pentru a-și lua mașina și a se întoarce în Elveția, după care, fără a mai urca în camera de hotel pentru a-și lua bagajele, s-a deplasat la locul de parcare subteran, fiind surprins de camerele video de supraveghere, ținând în mână, în poziția de tragere ul cu care a împușcat victimele, a urcat în autoturismul său și a părăsit, trecând frontiera din România în Bulgaria, prin punctul G -, în jurul orei 16,00, apoi din Bulgaria în Serbia prin punctul, în jurul orei 21,00, fiind reținut de autorități pe ruta - în regiunea Mari în noaptea de 04/05.12.2005 în jurul orei 1,30.

Imediat după ce a fost prins, pe mâinile inculpatului s-au pus în evidență factorii suplimentari ai împușcării.

În momentul săvârșirii faptei inculpatul purta o haină din piele de culoare maro închis având căptușeala, gulerul, reverele și manșetele din albă, pantaloni jeans de culoare neagră și pantofi "" de culoare maro, aceste obiecte de vestimentație fiind găsite asupra sa în momentul reținerii, iar pe haină și pantofi punându-se în evidență factori cu o compoziție identică cu factorii suplimentari puși în evidență pe hainele victimelor.

Vinovăția inculpatului a fost dovedită cu certitudine și probată cu următoarele mijloace de probă:

Declarațiile minorei, care a arătat că în data de 04.12.2005 în jurul orelor 14,30, se afla în imobilul din-, iar la un moment dat s-a dus la martorul (concubinul victimei Vache ) care locuiește în imobilul vecin și aflându-se acolo a auzit mai multe pocnituri. Apoi s-a întors acasă și a văzut-o pe bunica ei, Vache, căzută în curte, iar pe tatăl ei, victima, căzut lângă ușa de la intrare în casă. A auzit-o pe mama ei victima strigând după ajutor, după care l-a văzut și recunoscut pe inculpat și l-a văzut cum se deplasează spre bucătăria casei ținând în mâna dreaptă un, cum a tras focuri de armă în jos când se afla la ușa bucătăriei și apoi părăsind casa și curtea.

Minora îl cunoștea dinainte pe inculpat deoarece fusese în vacanță împreună cu acesta și cu mama ei și l-a indicat în planșa fotografică.

Declarațiile martorei V, (sora victimei ) care confirmă declarațiile martorei minorei, arătând că aceasta i-a spus că "l-a văzut pe tati împușcat și că este cel care l-a împușcat mi-a mai spus că i-a făcut cel mai mare rău din lume". Martora a mai arătat că în data de 04.12.2005 în jurul orelor 14,30 vorbit la telefon cu victima care urma să o viziteze împreună cu copilul minor, iar în jurul orelor 15,20 m fost anunțată de cele întâmplate.

Declarațiile martorului, care a arătat că locuiește pe-, fiind vecin cu victimele și concubinul victimei Vache și că se afla în locuința sa când a fost alertat de niște zgomote, pocnituri din curtea imobilului de la nr.2A, după care a ieșit din casă și s-a urcat pe scara care duce la etaj pentru a vedea ce se întâmplă în curtea familiei, observând că se află întinsă pe pământ într-o de sânge, în spațiul dintre casă și garaj. Martorul a mai arătat că l-a strigat pe, fără ca acesta să-i răspundă, iar în acel moment a văzut un care iese din casă pe ușa care permite accesul în bucătărie și se îndreaptă spre poartă. Martorul a mai arătat că atunci când ul a ajuns în dreptul său a strigat din nou ", ce dracu ați făcut, ați omorât femeia", iar acesta a întors capul, s-a uitat spre direcția sa, după care a ieșit din curte. Martorul a precizat că a reținut foarte bine fizionomia acelui și cl-a recunoscut ca fiind cel cu care victimele și Vache fuseseră împreună la mare în vacanță și pe care martorul îl văzuse în fotografiile acestora. Martorul a mai arătat că, a venit în curtea victimelor, a văzut cadavrele și a luat-o de acolo pe minoră care i-a spus că " a împușcat pe tati și pe mamaie".

Martorul l-a indicat pe inculpat din planșa fotografică.

Declarațiile martorului, care a arătat că se afla în primul dormitor al casei lucrând la calorifer, iar la un moment dat a auzit-o pe țipând ",!" și a văzut-o alergând de la gardul casei înspre intrarea din spate a locuinței. Martorul a mai arătat că în aceste împrejurări a auzit împușcături și s-a dus spre cealaltă cameră crezând că sunt petarde, timp în care s-a ridicat de la calculator venind spre camera unde era și i-a spus că a fost împușcat.

Martorul a mai arătat că uitându-se pe geam a observat un individ care era îndreptat spre ușă și trăgea cu ul în și l-a auzit vociferând ceva în limba italiană.

Martorul a precizat că în momentul în care l-am văzut pe, l-am văzut pe acel individ la față, astfel că i-am reținut foarte bine trăsăturile și fizionomia, reținând că purta o geacă de culoare închisă cu ceva de culoare deschisă posibil în zona gulerului.

Martorul l-a indicat fără ezitare din planșa fotografică pe inculpat.

Declarația martorului, care a arătat că în data de 04.12.2005, în jurul orelor 14,30 se afla în curte când a auzit niște pocnituri, zgomotul părând a aparține unui.

Martorul a arătat că fiind alertat de zgomotul ului a observat pe strada - o persoană îmbrăcată într-o geacă de culoare închisă, cu guler alb, în apropierea imobilului de la nr.2A, iar după ce această persoană s-a îndepărtat s-a dus imediat în curtea victimelor unde a văzut cadavrele, și pe minora, care era în curte și îl văzuse pe autorul crimelor. Martorul a precizat că a auzit-o pe minoră strigându-l pe autor pe nume și întrebându-l "de ce mi-ai omorât tatăl". Martorul a mai arătat că l-a văzut pe martorul pe scările imobilului său de unde acesta văzuse cele întâmplate și pe autor.

Martorul l-a recunoscut din planșa foto fără ezitare pe inculpat.

Declarațiile martorului, care a arătat că, în jurul orei 14,20 auzit în curtea lui pe soția acestuia strigându-l disperată. În acest moment a plecat spre ușa de la intrare, iar la scurt timp a auzit mai multe pocnituri puternice.

Martorul a arătat că s-a uitat pe după ușă spre intrarea în locuință și l-a văzut pe căzut, ghemuit cu spatele în ușa de la intrare care era larg deschisă, iar în prag a zărit un individ de circa 25-30 de ani, păr brunet, tuns scurt, îmbrăcat cu o geacă din piele de culoare închisă și guler din de c8uloare albă, pe care l-a auzit vorbind în italiană pentru că zicea "ragazzo". Martorul a mai precizat că fetița victimelor l-a recunoscut pe inculpat spunând că cel care i-a împușcat părinții este.

Din raportul de constatare tehnico-științifică criminalistică traseologică nr.-/2006, rezultă că obiectele de vestimentație ale victimelor și au prezentat multiple orificii specifice unei împușcări, atât orificii de intrare cât și orificii de ieșire. Astfel, hainele victimei prezenta orificii specifice împușcării în regiunile corespunzătoare regiunii mamare drepte, brațului drept extern, antebrațului anterior drept, antebrațului posterior drept. Hainele victimei prezenta orificii specifice împușcării în zonele corespunzătoare regiunii laterale drepte a toracelui, regiunii pectorale drepte, regiunii claviculare stângi.

Din analiza acestor orificii s-a stabilit că tragerea asupra victimei s-a efectuat oblic descendent din partea lateral dreapta a victimei. În momentul tragerii autorul se afla în mișcare pe partea lateral dreapta a victimei, iar aceasta se afla în poziție de autoapărare având brațul drept ridicat și corpul înclinat spre stânga.

Tragerea asupra victimei s-a efectuat oblic descendent din spatele victimei. Atât autorul cât și victima se aflau în mișcare.

Raport de constatare tehnico-științifică balistică nr.93657/2006 prin care s-a stabilit că cele 15 tuburi cartuș puse la dispoziție sunt de calibrul 9 x 19 mm () marca & pentru cartușe cu destinate armelor de foc letale militare sau de apărare și pază gen sau automat.

Cele 13 proiectile puse la dispoziție sunt gloanțe sau fragmente de de calibrul 9 mm ce intră în compoziția cartușelor de calibrul 9x19 mm fiind asemănătoare celor produse de firma &.

Elementele de muniție puse la dispoziție au fost trase cu un semiautomat sau automat marca. Toate cele 15 cartușe supuse examinărilor au fost trase cu aceeași armă.

Raport de constatare tehnico-științifică fizico-chimică nr- al IGPR Institutul de Criminalistică - Serviciul Expertize Fizico-Chimice prin care s-a stabilit că pe obiectele de îmbrăcăminte ale victimelor și s-au pus în evidență factori suplimentari ai împușcăturii în zonele orificiilor de intrare (microparticule de stibiu, bariu, plumb, ioni, azotat și azotit). Prezența factorilor secundari ai împușcăturilor pe obiectele de îmbrăcăminte ale victimelor indică faptul că distanța de la care s-a tras a fost de aproximativ un metru. Pe obiectele de îmbrăcăminte examinate nu s-au pus în evidență particule de pulbere nearse.

Raport de constatare tehnico-științifică fizico-chimică nr- al IGPR Institutul de Criminalistică - Serviciul Expertize Fizico-Chimice prin care s-a stabilit că pe haina ( din piele de culoare maro închis având gulerul, reverele și manșetele din albă) și încălțămintea "" purtate de inculpatul în momentul săvârșirii faptei, s-au pus în evidență factori suplimentari ai împușcăturii (microparticule de stibiu, bariu, plumb, ioni, azotat și azotit). Pe obiectele de îmbrăcăminte și încălțăminte nu s-au pus în evidență particule de pulbere nearse.

Din punct de vedere al naturii elementelor identificate recunoscute de literatura de specialitate ca factori secundari ai împușcăturii (bariu, plumb, ioni, azotat și azotit) s-a apreciat cu certitudine că pe obiectele de îmbrăcăminte aparținând lui (haină și pantofi) au fost identificate aceleași elemente chimice care se regăsesc pe obiectele de îmbrăcăminte ale victimelor, care fac obiectul raportului de constatare tehnico-științifică -.

de amenințare trimise de inculpat de pe telefonul său mobil pe telefonul mobil al victimelor (proces-verbal de consemnare a rezultatelor examinării tehnice a telefonului mobil al victimelor).

Din examinarea tehnică al telefonului mobil al victimelor (telefon cu nr.0721.711.881) rezultă că în cursul zilelor de 03.12.2005 inculpatul a transmis de pe telefonul său mobil (cu nr.417.869.73407) mai multe mesaje vocale și scrise într-un amestec de limbă italiană și limbă engleză) din care rezultă starea de surescitare, furie și dorința de răzbunare a inculpatului. Acesta aduce numeroase injurii și acuzații victimelor și le reproșează că nu îi răspund la telefon. Totodată acesta amenință victimele (de exemplu: " îmi faceți scârbă amândoi", "Vă blestem și jur în biserică. să vedeți ce o să vă fac, îmi faceți scârbă amândoi", "Să dea naiba dacă nu vă aruncam de pe cea mai înaltă clădire. pentru ", "Nu este chestie de bani dar este o chestie de orgoliu. povestea asta m-a făcut să-mi pierd cumpătul, sunt nervos acum. măcar fetița merită ceva dar nu voi", "La naiba, trebuie să vorbesc cu voi, ori cu tine ori cu Mari, te, e important, nu faceți asta").

Verificările efectuate la Hotelul. Din fișa de anunțare a sosirii și plecării nr.A 006 - IB de la acest hotel rezultă că inculpatul a fost cazat acolo în data de 03.12.2005 în camera nr.1403. Din această cameră au fost ridicate numeroase bunuri abandonate de inculpat acolo (după săvârșirea faptei, inculpatul s-a întors la hotel dar nu a mai urcat în cameră pentru a-și lua lucrurile personale ci s-a deplasat direct în parcare de unde și-a luat autoturismul cu care a fugit). De la SC SA - punct de lucru parcaj (parcare subterană) a fost ridicată factura fiscală seria - nr.- din data de 03.12.2005 privind contravaloarea parcajului pentru autoturismul BMW cu nr. de înmatriculare GE - aparținând numitului și folosit de inculpatul. Acesta a folosit locul de parcare nr.895. De asemenea au fost ridicate imagini înregistrate de camerele de supraveghere ale parcajului subteran menționat, privind momentele când inculpatul își ia autoturismul din parcare și pleacă, după săvârșirea faptei (ora camerei video - 15.09). Într-una dintre aceste imagini se observă clar că inculpatul se deplasează în parcajul subteran spre mașina lui ținând în mână un în poziție de tragere. Tot în aceste imagini se vede că inculpatul era îmbrăcat într-o haină de piele de culoare închisă având gulerul, reverele și manșetele din albă (haină purtată și în momentul săvârșirii faptei).

Comisia rogatorie dispusă în Serbia și din care a rezultat că inculpatul a fost identificat și amprentat în momentul prinderii. A fost depistat și prins conducând același autoturism BMW tip 740 I cu nr. de înmatriculare GE -, înmatriculat pe numele.

Din raportul întocmit de autoritățile din a rezultat că pe mâinile inculpatului, imediat după prinderea acestuia, au fost puse în evidență componente ale prafului de, iar într-unul din buzunarul servietei inculpatului au fost găsite hărți ale Bului unde erau însemnate cartierul și adresa locuinței victimelor.

Comisia rogatorie dispusă în Confederația, din care rezultă că declarațiile martorului - prieten și fost coleg de serviciu al inculpatului care a arătat că a cumpărat în decembrie 2004 un 19 nr. 115 și că inculpatul i-a cerut să-i vândă lui acest motivând că are nevoie de el pentru a lucra la societatea. Tot atunci inculpatul i-a spus că ul său ( 26) a fost reținut de serviciile vamale de la vama Germană - în toamna anului 2005. Martorul a arătat că a încheiat contractul de vânzare - cumpărare al ului menționat cu inculpatul în data de 28 octombrie 2005 și că i-a dat numai ul, fără muniție.

Martorul a mai arătat că în data de 1 decembrie 2005 primit un SMS de la inculpat în care acesta îi spunea "Prietene mă simt rău așa că voi face ceea ce trebuie, vei găsi cheile în cutia de scrisori unde există și o scrisoare pentru tine, tot ce îți spun este ciao, ciao să nu uiți să mergeți acasă unde există o fotografie pentru tine, vreau să o păstrezi ciao". Martorul a precizat că în aceeași dată martorul a primit și un telefon de la inculpat care i-a spus să treacă neapărat pe la locuința lui sâmbătă 03 decembrie 2005. Martorul a arătat că s-a dus la locuința inculpatului duminică 04 decembrie 2005 iar în jurul orei 15,00 acesta l-a sunat de pe telefonul său mobil cu nr.078.697.3407 de mai multe ori, dar el a răspuns doar la ultimul apel, atunci când i-a spus că tocmai asasinase trei (3) persoane spunând cu aproximație: "Ei i-am tras una în cap, ceilalți doi cred că sunt morți amândoi" și că se află într-un taxi și mergea să-și recupereze mașina de la hotel, pentru a pleca apoi în Bulgaria. Martorul a mai arătat că mai târziu a primit un alt telefon de la inculpat care i-a spus că tocmai trecuse frontiera în Bulgaria și că avea intenția de a se întoarce la Geneva pentru a se preda poliției.

convorbirilor efectuate de pe telefonul mobil al inculpatului
(post telefonic cu nr.417.869.73407) din care rezultă că în data de 04.12.2005 acesta a discutat în trei rânduri cu martorul căruia i-a telefonat pe telefonul mobil cu nr.417.876.80617 prima convorbire fiind înregistrată la ora 15,04, aspect de natură a confirma declarațiile martorului.

In același listing sunt înregistrate numeroase apeluri către telefonul mobil al victimelor (0721.711.881) multe dintre acestea având o durată extrem de scurtă, fapt de natură a evidenția că victimele nu au răspuns, că nu s-au purtat convorbiri ci la fiecare apel s-a activat căsuța vocală a telefonul apelat. dintre ele au o durată mai mare (de la câteva zeci de secunde la circa un minut) acestea reprezentând momentele când inculpatul a transmis mesajele vocale menționate mai sus care au fost descoperite prin examinarea tehnică a telefonului victimelor.

Actele transmise prin intermediul Interpol privind urmărirea, depistarea și prinderea inculpatului imediat după săvârșirea faptei și actele din care rezultă că inculpatul a ieșit cu autoturismul BMW nr.GE-- de pe teritoriul României în data de 04.12.2005 prin Punctul de frontieră G intrând pe teritoriul Bulgariei prin Punctul de frontieră în jurul orelor 16,00 și a ieșit de pe teritoriul Bulgariei la orele 21,00 prin Punctul de frontieră către Serbia. A fost depistat și prins în Serbia pe ruta - în regiunea Mari la ora 1,30.

Prin intermediul Interpol autoritățile sârbe au trimis autorităților Române pe lângă copii ale actelor de identitate ale inculpatului și copiile a două hărți găsite asupra acestuia: o hartă a Bului, pe care era delimitată zona unde locuiau victimele și o hartă de detaliu a acestei zone pe care era marcată exact adresa victimelor.

Actele privind predarea inculpatului către autoritățile Române împreună cu autoturismul și obiectele sale personale, examinarea acestora, din care rezultă că în urma admiterii solicitării de extrădare, inculpatul a fost predat autorităților Române în data de 20.07.2006 împreună cu autoturismul BMW 740 I cu nr. GE - - și cu bunurile personale, Printre care se aflau: haina și pantofii purtați de inculpat în momentul săvârșirii faptei; contractul de vânzare - cumpărare redactat în limba franceză între (vânzător) și (cumpărător) având ca obiect un marca model 19 calibrul 9mmseria 115, încheiat la Geneva în data de 28 octombrie 2005; un permis de cumpărarea unei arme (înscris redactat în limba franceză cu antetul Departamentului de Justiție și poliție din Cantonul Geneva nr. de autorizare GE -) pe numele lui prin care i se permite cumpărarea unui " 26. 9 P 935,; permisul de conducere pe numele lui; o chitanță având antetul "SC România SA" seria B ecb nr.- prin care se atestă plata cazării la acest hotel în camera 2003 în perioada 03.12.2005 - 06.12.2005 a clientului și card magnetic de acces pentru clienții hotelului "" B; o factură fiscală seria - nr.- a SC SA prin care se atestă contravaloarea a 3 zile de parcare începând cu data de 03.12.2005 a autoturismului BMW nr.GE -, în parcarea subterană a hotelului "" - loc de parcare 895; mai multe fotografii reprezentând unele dintre ele pe inculpatul și pe victima, cu aceste fotografii a fost întocmită o planșa foto separat; un înscris redactat în franceză sub semnătură privată prin care îl împuternicește pe să conducă autoturismul marca BMW 740 nr.de înmatriculare GE--; permis de port armă nr.23832 eliberat de Poliția Geneva-Biroul pe numele pentru un calibrul maxim 10 mm și card magnetic cu inscripția "COOP GENEVE"cu numele Israel pe o parte și pe cealaltă parte cu instrucțiuni în limba franceză care atestă că este folosit la depozitarea și certificarea depozitării (prin eliberarea unei chitanțe) armamentului; acte de identitate ale inculpatului, legitimație de serviciu, permis de conducere și curriculum vitae.

Declarațiile inculpatului în care acesta a arătat că în data de 04.12.2005, în jurul orelor 12,30 "m-am dus pe jos la domiciliul și după aia nu-mi aduc bine aminte, eu am omorât acele persoane dar nu-mi aduc aminte dacă prin împușcare. ul pe care l-am avut asupra mea era cel de la serviciu meu din Elveția, am cumpărat această armă de la un băiat care fusese concediat. După incident cu siguranță am aruncat ul dar nu îmi amintesc unde. ul era de calibrul 9 mm marca 19, acest tip de poate fi încărcat cu maxim 15 cartușe plus un cartuș pe țeava, însă nu-mi amintesc exact dacă în armă pusesem numărul maxim de cartușe. . amintesc cu aproximație că în timpul incidentului am tras 4-5 cartușe. . amintesc ora incidentului 14,30 - 14,45, însă nu-mi amintesc nimic din timpul incidentului ci doar atunci când m-am trezit cu mașina în Serbia."

Procesul-verbal de consemnare a interviului acordat de inculpat postului Pro TV din care rezultă că acesta a declarat următoarele: "Poate că am greșit! Pentru 10 secunde îți ruinezi viața!; "În 28 noiembrie 2005 am venit aici pentru că avea nevoie de bani. Și-mi spunea că vrea să se întoarcă la Geneva, dar nu vroiam să vină la Geneva, vroiam să-i dau banii și să mă întorc". "Pentru făceam orice, nu era nici o problemă "; " La Geneva nu mă mai interesa nimic. în capul meu a făcut clic și am spus, îi omor pe toți! Am spus asta în mintea mea, am spus asta în gând, îmi aduc aminte, "îi omor pe toți, sunt sătul!" să fac un carnagiu, asta aveam în cap, am luat ul, cartușele, și am plecat spre Am ajuns în, "ceva de declarat?", am coborât din mașină, "controlați, nu am nimic de declarat, am două în mașină și ". " trece" și am trecut. Aveam ul aici (inculpatul a indicat faptul că purta ul la șold)"; ". aduc aminte doar asta: am ajuns la casa fostului soț al pe la două și J, trei fără un sfert și apoi e un zid în față, e un zid alb. Am auzit că s-a tras de patru sau de cinci ori, am auzit împușcăturile cu urechea dreaptă nu cu stânga, îmi aduc aminte de o poartă și apoi nimic. Îi aduc aminte că am luat un taxi, m-am întors la hotel și apoi am luat mașină după. îmi aduc aminte frontiera și apoi din Serbia, înainte de am luat un polițist în mașină. Nu-mi aduc aminte de. Când m-au arestat în nu mai aveam ul, dar nu știu unde e, nu-mi aduc aminte unde e"; "Pe mine nu mă mai interesează nimic, pentru mine s-a terminat, pentru mine viața s-a terminat"

Procesele-verbale încheiate cu ocazia conducerii în teren și a reconstituirii din care rezultă că inculpatul a indicat camera 1403 din hotelul unde a stat înainte de săvârșirea faptei, a indicat locul unde a ținut ul 19 în cameră, apoi a arătat cum a plecat de la hotel spre locuința victimelor precizând că își amintește clar că în momentul plecării avea ul menționat asupra sa la brâu în partea dreaptă, în tocul special; purta o geacă de culoare închisă tip, din piele, având căptușeală, manșete și guler din albă (despre care a precizat că se afla în autoturismul său în momentul când a fost prins), pantaloni jeans închiși la culoare, pantofi maro marca. Inculpatul a indicat traseul pe care 1-a parcurs pe jos până la locuința victimelor arătând că și-a cumpărat o hartă a Bului de la o situată pe Bd. -. Inculpatul a precizat adresa exactă a victimelor- A, menționând că era pentru prima oară când se ducea acolo. A condus și indicat exact poarta acestui imobil. A precizat că își amintește cu certitudine că în momentul în care a deschis această poartă și a intrat în curtea victimelor avea asupra sa la brâu în dreapta în tocul special, ul 19 menționat. A susținut că nu își mai amintește ce s-a întâmplat după momentul intrării pe poartă, dar reține niște împușcături. A indicat traseul parcurs la plecare de la fața locului, locul de unde a luat un taxi până la hotel unde a ajuns în jurul orei 15,10-15,15. A arătat că nu a mai urcat în camera de hotel (unde și-a abandonat bagajele) și a indicat cum a coborât direct în parcarea subterană de unde și-a luat autoturismul BMW cu care a plecat imediat. A indicat locul unde fusese parcat autoturismul. A precizat că nu își amintește ce a făcut cu ul, dar probabil că 1-a aruncat pe teritoriul Bulgariei sau al.

Fapta săvârșită de inculpat așa cum a fost descrisă mai sus întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat și deosebit de grav prevăzută și pedepsită de art.174, 175 lit.a și 176 lit.b Cod Penal, pentru care acesta urmează să fie condamnat.

În raport cu toate datele cauzei, tribunalul a apreciat că nu s-a făcut dovada că inculpatul a săvârșit infracțiunea sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea vreuneia dintre victime, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă. Solicitarea acestuia de a se face aplicarea în cauză a prevederilor art.73 lit.b Cod Penal, fiind nefondată.

Având în vedere că infracțiunea reținută în sarcina inculpatului este sancționată cu pedeapsa detențiunii pe viață alternativ cu pedeapsa închisorii de la 15 la 25 ani, tribunalul, ținând seama de criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 Cod penal, s-a orientat la pedeapsa închisorii.

Deși în raport cu gradul de pericol social concret al faptei comise de inculpat, dedus din împrejurările și modalitatea în care acesta a acționat ca și din urmările produse ar fi fost justificată aplicarea pedepsei detențiunii pe viață, tribunalul ținând seama de datele care circumstanțiază persoana inculpatului, care a avut anterior o conduită bună, fiind încadrat în muncă și conformându-se exigențelor legii penale (dovedită de lipsa antecedentelor penale), cu un grad de instruire ridicat (studii superioare) și cu o poziție relativ sinceră pe parcursul procesului penal, a ales pedeapsa închisorii.

Cu toate acestea, s-a constatat existența unor date favorabile inculpatului, astfel cum au fost evidențiate, ținând seama de ansamblul împrejurărilor în care s-a săvârșit infracțiunea, caracterul premeditat al faptei, mobilul care l-a determinat pe inculpat să acționeze în modul reținut, urmarea produsă, aspecte care rezultă din situația de fapt expusă și care imprimă faptei un pericol social concret ridicat, tribunalul nu a dat acestora semnificația unor circumstanțe atenuante în sensul art.74 Cod penal ci s-a orientat la cuantumul maxim al pedepsei închisorii prevăzută de textul incriminator.

Tribunalul nu a aplicat pedeapsa accesorie prevăzută de art.71 Cod penal și nici pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prev.de art.64 Cod penal, obligatorie potrivit legii, având în vedere că inculpatul nu are cetățenie română și, prin urmare nu are exercițiul unor drepturi electorale, nu s-a folosit de nicio profesie sau activitate pentru a săvârși fapta, nu este căsătorit și nu are copii.

În baza art.88 Cod penal, tribunalul a computat prevenția inculpatului de la 05.12.2005 până la 19.03.2008, iar în baza art.350 alin.1 a C.P.P. menținut starea de arest a acestuia apreciind că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate.

În baza art.117 Cod Penal, tribunalul a dispus expulzarea inculpatului după executarea pedepsei închisorii.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei tribunalul a constatat că inițial la termenul de judecată din 26.02.2007, părțile vătămate și ta, s-au constituit părți civile în cauză, solicitând în nume propriu, fiecare obligarea inculpatului la plata echivalentului în lei al sumei de 1.000.000 de euro cu dobânda aferentă, cu titlu de despăgubiri civile, iar în calitate de reprezentanți legali ai minorei (prin sentința civilă nr.4290/19.05.2006 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 B rămasă definitivă și irevocabilă prin neapelare s-a instituit tutela minorei, cele două părți civile fiind numite în calitate de tutori), obligarea inculpatului la plata echivalentului în lei al sumei de 3.000.000 euro cu dobânda aferentă sumei în favoarea minorei cu același titlu.

În ședința publică din 25.02.2008 cele două părți civile au arătat că își reduc pretențiile la echivalentul în lei al sumei de 3.000.000 euro, cu titlu de despăgubiri civile.

În acest context tribunalul a apreciat că părțile civile și-au menținut numai pretențiile civile solicitate în calitate de reprezentanți legali ai minorei care inițial au fost circumscrise la echivalentul în lei al aceleiași sume de 3.000.000 euro.

Tribunalul a mai constatat că Spitalul Universitar de Urgență B s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 501,48 lei, cu titlu de despăgubiri civile reprezentând cheltuieli de spitalizare ocazionate de internarea victimei Vache (fostă ).

Tribunalul reținând că în cauză sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale a inculpatului și ținând cont de principiul disponibilității care operează în materie civilă (inculpatul a fost de acord cu plata despăgubirilor civile solicitate în numele minorei ), în baza art.14 rap. la art.346 comb.C.P.P. cu art.998 civ. a obligat inculpatul la plata despăgubirilor civile așa cum au fost precizate și menționate de părțile civile și ta și la cele solicitate de partea civilă Spitalul Universitar de Urgență

Având în vedere disp. art.17 alin.3 și C.P.P. ținând cont de dispozițiile legale la care s-a făcut referire mai sus, tribunalul din oficiu, a apreciat că pentru o dezdăunare justă și integrală a minorei, se impunea obligarea inculpatului și la plata sumei de 125 lei, lunar, cu titlu de prestație periodică, în favoarea minorei, începând cu data de 04.12.2005 și până la majoratul acesteia (calculată potrivit art.94 alin.3 fam. la 1/4 din venitul minim brut pe economie).

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel:

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul București sub aspectul greșitei individualizări a sancțiunii, în motivarea acestuia arătându-se că modul de operare, concretizat în premeditarea faptei, numărul victimelor și desfășurarea activității infracționale sub ochii unui minor de 4 ani, subliniază un grad ridicat de periculozitate a inculpatului și a faptei care impuneau pedeapsa detențiunii pe viață (filele 18 și urm.);

părțile civile pe motivul greșitei individualizări a sancțiunii, reiterându-se, în esență, aceleași motive ca în apelul Ministerului Public și, în plus, invocându-se faptul că circumstanțele personale favorabile sunt inconsistente sau în vădită contradicție cu probele administrate. Astfel, se consideră că circumstanțele personale cum ar fi: buna conduită anterioară este în contradicție cu aspectele reliefate de martorii, Morel, și cu înscrisurile depuse la dosar ce relevă faptul că în perioada 1991-2005 inculpatul a schimbat nouă locuri de muncă, iar, ulterior, acesta nu a avut o atitudine sinceră în fața organelor judiciare, toate aceste aspecte fiind în contradicție cu clemența pe care a dovedit-o instanța de fond în cadrul individualizării judiciare a pedepsei (filele 40 și urm.);

Și inculpatul pe motivele următoare:

Pe latură penală:

1. Analiza parțială și eronată a materialului probator administrat care a condus la reținerea unei situații de fapt și, în principal, a premisei acesteia fără un suport obiectiv, sub acest aspect subliniindu-se că prima instanță nu a dat importanța cuvenită stabilirii adevăratelor raporturi între părțile implicate, susținute de declarațiile inculpatului, ale martorilor, și, precum și de listingurile telefonice (vol.IV filele 483-520 și vol.V filele 710-752 dosar urmărire penală), de înscrisurile depuse, toate aceste probatorii conturând și "mobilul ce a declanșat mecanismul complex al comportamentului negativ al apelantului inculpat, gradul său de răspundere penală, vinovăția și elementele de determinare ale acesteia, inclusiv starea de puternică tulburare și frustrările personale" (fila 56 motive apel). S-a mai subliniat, în același context, că relațiile dintre inculpat și victima, în timp, s-au deteriorat, aceasta din urmă dovedind un caracter imoral și împreună cu soțul său, solicitând inculpatului, în repetate rânduri, sume de bani, cu motivarea ca să-și exprime acordul în legătură cu plecarea minorei în străinătate pentru a locui împreună cu inculpatul și victima. Pretențiile financiare exprimate de victime au generat pentru inculpat o " puternică tulburare și o presiune psihică ce aveau să-i afecteze grav voința", aducându-i "o atingere gravă demnității și personalității".

2. Neaplicarea dispozițiilor art.73 lit.b Cod penal. Inculpatul a săvârșit fapta, s-a susținut de apărare, sub imperiul unei puternice tulburări determinată de comportamentul provocator al victimelor și, aspecte ce rezultă din analiza declarațiilor martorului.

3. Nereținerea unor circumstanțe atenuante prevăzute de art.74 lit. Cod penal, constând în:conduita bună a inculpatului înaintea săvârșirii fapteidedusă din înscrisurile depuse la dosar, respectiv din CV-ul și planșele foto din care se poate reține că acesta a lucrat pentru înalți demnitari italieni în perioada 1994- 2004, iar ulterior în perioada 2004-2005 fost angajat ca agent de securitate pentru persoane juridice, consecința fiind aceea a faptului că a desfășurat o muncă caracterizată într-o bună pregătire profesională și o retribuire adecvată;lipsa antecedentelor penale; gradul de instruire; poziția relativ sinceră. Sub acest ultim aspect, apărarea a învederat că inculpatul a manifestat o poziție deschisă cu privire la raporturile între părți, explicând aspectele petrecute în ziua de 4.12.2005, însă subliniind că amnezia parțială nu i-a permis să relateze absolut niciun aspect din evenimentele concrete ce s-au finalizat cu decesul celor trei victime.

4. Reducerea pedepsei aplicate ca o consecință a incidenței art. 73 lit.b, 74 și 76.

Cod Penal

Pe latură civilă:

1. Necenzurarea sumei cu care reprezentanții legali s-au constituit părți civile în favoarea minorei.

2. Omisiunea discutării contradictorii a obligației periodice lunare stabilite în favoarea minorei.

Motivele de apel în scris au fost depuse pe larg la filele 18 și urm. 40 și urm. 55 și urm.

În cursul judecării căii de atac, s-au administrat nemijlocit, în condiții de oralitate și contradictorialitate, în prezența inculpatului și a apărătorului său ales, următoarele probatorii:

1. expertiză balistică (filele 127 și urm.) care a concluzionat că proiectilele puse la dispoziție, respectiv cele ridicate cu ocazia cercetării la fața locului și cu ocazia necropsiei, au fost trase cu un de calibru 9 mm, având canalul țevii poligonal, prevăzut cu 6 plinuri dextrogire, astfel de pistoale fiind cele marca,;

2. înscrisuri depuse de către părțile civile respectiv, documente de studii privind pe victimele și, contracte de muncă și documente de retribuire încheiate cu angajatori din Elveția, adeverințe de la locurile de muncă din țară, scrisori trimise între soți, plângeri adresate organelor de urmărire penală referitoare la sesizarea de către victime a faptelor de amenințare proferate de către inculpat la adresa acestora, relatări ale agenției de presă In, referitoare la atitudinea inculpatului în sala de ședință (filele 136 și urm.);

3. audierea, cu protejarea datelor de identificare, a martorului propus de părțile civile (fila 231) care a atestat că la momentul săvârșirii faptelor locuia cu chirie în imobilul învecinat cu cel deținut de victime. La data menționată acesta a auzit zgomote pe care le-a perceput inițial ca fiind de pneumatic însă, ulterior la sesizarea proprietarului imobilului în care locuia, s-a deplasat în curtea vecină unde a observat o victimă întinsă pe pământ având o plagă în zona capului și a mai aflat din relatările celor prezenți că în casă se mai aflau alte două victime. Martorul a mai arătat că a chemat poliția și salvarea și de asemenea că timpul scurs și tensiunea momentului l-au făcut să nu-și poată aminti la momentul audierii alte amănunte relevante cauzei;

4. efectuarea unor comisii rogatorii în Confederația și în Republica Italiană pentru identificarea și indisponibilizarea bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatului, în vederea punerii în executare a măsurii sechestrului asigurător, luate de prima instanță. În urma demersurilor efectuate, Confederația elvețiană, prin magistratul desemnat, a răspuns că asistența judiciară nu poate fi acordată întrucât bunurile vizate nu sunt indicate și pe motiv că pentru a fi indisponibilizate, acestea trebuie să fie produsul infracțiunii sau să aibă legătură cu fapta cercetată (fila 208 și urm.).Ca urmare a revenirilor autorității române, în ședința publică din 17.03.2009 s-a depus la dosar răspunsul la Comisia rogatorie dispusă în 2006 de către Ministerul Public, înscris tradus în ședință publică, oral de către translatorul autorizat prezent (filele 256 și urm.).

În urma administrării întregului probator enumerat anterior pentru o eficientă organizare a dreptului la apărare, s-a procedat la audierea inculpatului după ce i s- pus în vedere că beneficiază de dreptul la tăcere și i s-a explicat conținutul acestui drept. În prezența apărătorului său ales, inculpatul a învederat următoarele (filele 253-255):

Probele administrate în acuzare sunt "construite", lipsind însă elemente esențiale ca expertiza impresiunilor papilare, expertiză ADN și expertiza armei folosite.

Inculpatul a explicat conținutul declarațiilor date în fața de urmărire penală, arătând că "a fost obligat de organele de poliție", iar în ceea ce privește poziția sa din cadrul interviului acordat la o emisiune, aceasta se explică prin starea psihică de deznădejde în care se găsea la acel moment. Inculpatul a subliniat faptul că o infracțiune ca cea cercetată în prezenta cauză nu putea fi săvârșită de un autor unic, ci de o pluralitate de făptuitori care însă nu au fost identificați de organele de poliție.

Inculpatul a mai arătat că victima era implicată în activități ilegale grave ce vizau traficul de arme și droguri, context în care s-a considerat necesar a fi "eliminat". Pentru aceste aspecte însă a învederat că nu poate furniza probe certe din considerente legate de nevoia de a-și proteja propria viață.

În legătură cu aspectele ce au precedat momentul împușcării celor trei victime, inculpatul a arătat că nu a intrat în curtea acestora, aspectele subliniate în procedura reconstituirii nefiind riguroase.

Inculpatul a recunoscut faptul că la momentul la care s-a deplasat la domiciliul victimelor avea însă ul asupra sa.

De asemenea, din perspectiva naturii probatoriilor inculpatul a subliniat că demersul de o implica pe minora în probatoriul administrat, apare ca având o conotație imorală, iar în contextul în care aceasta îl cunoștea și având în vedere vârsta sa, a putut fi manipulat,ă explicându-se astfel conținutul declarației sale.

Inculpatul a mai arătat că în timp ce vorbea cu victima, pe timp de ploaie, observat o mașină de teren ce se afla la o depărtare de circa 50. Acesta a explicat părăsirea teritoriului României prin aceea că avea o afacere de încheiat la, pentru a ajunge la destinație trecând prin Bulgaria, apoi prin Serbia, pe ultima porțiune de drum luând în autoturism și un agent de poliție în uniformă. Inculpatul a subliniat că aceste ultime aspecte probează faptul că nu s-a sustras urmăririi penale și că nu este autorul faptei deduse judecății.

Inculpatul a subliniat că întâlnirea sa cu din ziua săvârșirii faptei, a fost generată de faptul că i-a înmânat suma de 25.000 euro care însă nu a fost găstăi de organele de urmărire penală. bani au fost înmânați într-un plic portocaliu în fața curții victimei.

S-a mai apreciat că prezenta cauză are un resort mediatic.

Curtea analizând hotărârea din perspectiva motivelor invocate și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, apreciază căile de atac declarate de Ministerul Public și părțile civile ca fiind fondate pentru următoarele considerente:

În urma unei riguroase și coroborate analize a ansamblului probator, prima instanță a reținut corect situația de fapt și întrunirea condițiilor tragerii la răspundere penală a inculpatului.

Fără a relua argumentele susținute de prima instanță, Curtea subliniază următoarele:

Probatoriul administrat apare ca fiind să răstoarne prezumția de nevinovăție ce funcționează în favoarea inculpatului.

Astfel au fost audiați următorii martori care au relatat aspecte perceputeex propriis sensibus:

1), fostul concubin al victimei Vache ( 201 și urm. vol.II, 185-186 dosar fond), a arătat că a auzit zgomote în curtea victimelor situație în care uitându-se peste gard a văzut-o pe victima Vache în momentele ulterioare împușcării sale și peinculpat ieșind din casă, străbătând curtea și părăsind imobilul. Martorul l-a recunoscut pe inculpat mai ales că anterior victimele și Vache petrecuseră o vacanță împreună despre care martorul avea cunoștință.

2. ( 212 și urm. vol. II, 172-173 dosar fond) a declarat de asemenea că personal l-a văzut pe inculpat cum a împușcat victima descriind cum inculpatul avea brațul drept întins când a tras focurile de armă de la o distanță de cca. 3 metri, precizând că l-a auzit pe autor vorbind în limba italiană. Acest martor a realizat și o recunoaștere a inculpatului de pe planșa foto și a descris vestimentația acestuia de la momentul faptelor.

3. ( 227 și urm.. II, 170-171 dosar fond) a precizat că pregătirea sa militară l-a ajutat să înțeleagă la momentul săvârșirii faptelor că zgomotele pe care le auzise din curtea victimelor erau în realitate zgomote produse de o armă de foc, situație în care pe str. - a observat o singură persoană identificată de acest martor ulterior, de pe planșele foto, ca fiind inculpatul. Imediat s-a deplasat în curtea victimelor. În acest context martorul a subliniat că a auzit-o pe minora spunând numele persoanei ce părăsise imobilul și pe martorul care din curtea sa se uita în curtea victimelor. De asemenea, în cursul urmăririi penale acest martor a descris vestimentația inculpatului.

4. ( 233 și urm. vol. II, 168 -169 dosar fond) aflându-se în curtea victimelor, l-a văzut pe inculpat, și l-a auzit vorbind în italiană, a auzit o serie de pocnituri după care imediat inculpatul a părăsit imobilul, martorul observând victimele și starea în care acestea se aflau și auzind-o pe minora spunându-i pe nume, respectiv.

5. Minora a fost audiată în cursul urmăririi penale în prezența rudelor apropiate, aceasta fiind în vârstă de circa 4 ani la momentul audierii.

Minora a relatat că întorcându-se de la martorul a văzut-o pe bunica sa Vache căzută în curte, pe tatăl său căzut lângă ușa de intrare în casă și a auzit-o pe mama sa strigând după ajutor. De asemenea minora a văzut personal cum inculpatul pe care-l cunoștea a tras cu arma și apoi a părăsit curtea.

Și această martoră a procedat la recunoașterea inculpatului de pe planșe foto.

Se constată că toate aceste declarații se coroborează sub aspectul ca inculpatul, descris riguros și apoi recunoscut de pe planșe foto ( vol II, 204 și urm. 224 și urm. 230 și urm.), ar fi fost prezent în curtea victimelor având un cu care le-a împușcat pe acestea după care a părăsit imobilul.

Martorii relatând aspecte percepute ex propriis sensibus, declarațiile acestora dobândesc, în condițiile art.78 coroborat cu art.86¹alin.6 Cod procedură penală, forță probantă necondiționată. Acest aspect presupune faptul că singure ar fi suficiente pentru a răsturna prezumția de nevinovăție.

În ceea ce privește audierea minorei se constată că potrivit art.86⁴Cod procedură penală, legiuitorul român a înțeles să instituie o măsură de protecție în ceea ce-i privește pe membrii familiei, martori ai unei infracțiuni de violență, care se referă la excluderea audierilor în instanță. Sub acest aspect se constată că măsura a fost aplicată de organele judiciare în scopul de a evita o retraumatizare a minorei cu consecințe negative pe planul dezvoltării sale psihice. Curtea constată că audierea minorei (vol.II fila 183 și urm. ) din faza de urmărire penală, are forță probantă și poate fi menținută în ansamblul probator, acesta coroborându-se cu declarațiile martorilor enumerați anterior.

Deși inculpatul nu a contestat această declarație trebuie subliniat că aspectele pe care aceasta le evocă se coroborează în totalitate cu cele conținute de declarațiile martorilor enumerați anterior față de care inculpatul a realizat o contestare orală și contradictorie efectivă, la momentul luării acestor declarații fiind prezent și beneficiind de apărare judiciară prin avocat ales dl. G (fila 178). Astfel în ședința publică din 16.07.2007 prima instanță a audiat martorii, ( 168 și urm.) în prezența inculpatului și a apărătorului ales, iar în ședința din 10.09.2007 s-a procedat la audierea martorului (185 și urm.), de asemenea, în prezența inculpatului și a apărătorului său ales.

Se constată că martorii au avut o atitudine constantă arătând, atât în cursul urmăririi penale, cât și în cadrul audierii orale, nemijlocite și contradictorii din prima instanță, că inculpatul este autorul unic al faptelor deduse judecății.

furnizate de declarațiile acestor martori oculari le sunt adăugate cele furnizate de martorii care relevă aspecte cu caracter de probă mediată (dosar fond: 174 și urm. V, 199 și urm. și 228 și urm., 230,; dosar apel 230 martorul cu identitate protejată).

constând în declarațiile de martori li se adaugă probele științifice, respectiv expertize tehnice ori constatări care au concluzionat că obiectele de îmbrăcăminte ale victimelor și inculpatului ( vol. II 273 și 288 ) au pus în evidență factorii suplimentari ai împușcării, iar mâinile inculpatului prezentau (la momentul prinderii sale) componente ale prafului de. Este de subliniat că expertul chimist a atestat că prezența factorilor suplimentari relevă că distanța de la care s-a tras este de cca. 1 ( vol II 273 ) și faptul că geaca supusă expertizării (vol. II 287) prezintă particularitățile descrisă de martori.

De asemenea, în cauză au fost efectuate expertize balistice (vol. II 260 și urm. și dosar apel filele 127 și urm.) care au concluzionat că proiectele ridicate cu ocazia cercetării la fața locului puteau fi trase cu un ca cel deținut de inculpat, marca.

Se constată că, pe parcursul procesului penal inculpatul a avut o atitudine oscilantă. Astfel în cursul urmăririi penale a învederat că a suprimat viața victimelor, dar nu-și amintește modalitatea, recunoscând că avea asupra sa la acel moment un marca 19 și că a tras un număr de 4-5 cartușe (vol. V, 674 verso).

În procedura conducerii în teren (vol.V, 678 și urm.) inculpatul a învederat, de asemenea, că a cumpărat ul 19 de la martorul, că îl avea asupra sa când a părăsit camera de hotel plecând spre locuința victimelor, folosind o hartă a identificat imobilul, a intrat în curte în jurul orei 14.45 -15.00, după acest moment intervenind o stare de amnezie. Procedura conducerii în teren a fost înregistrată video (fila 681).

În faza judecării apelului astfel cum s-a arătat anterior (fila 253 și urm.) s-a procedat la audierea inculpatului. -. a subliniat că probatoriul administrat împotriva sa nu este complet și concludent, lipsind elemente esențiale într-o cauză de omor, cum ar fi expertiza impresiunilor papilare, analiza ADN sau a armei folosite. Sub acest aspect instanța de apel apreciază că probatoriile enumerate de inculpat pot fi utilizate într-o cauză având un obiect similar, numai în măsura în care sunt ridicate urme papilare ori urme biologice relevante de la locul săvârșirii faptei și este descoperită arma utilizată. În prezenta cauză, astfel de impresiuni ori urme biologice nu au fost identificate cu ocazia cercetării la fața locului, iar ul nu a fost găsit, deși inculpatul a precizat că-l avea asupra sa la momentul săvârșirii faptei însă tot acesta a mai arătat că ulterior l-a aruncat pe teritoriul Bulgariei ori. În acest context poziția inculpatului care relevă personal că a avut asupra sa ul însă l-a aruncat într-un loc pe care nu-l poate preciza, alăturată poziției privitoare la inconsistența probatoriului pe motivul lipsei expertizării armei folosite, relevă conduita sa nesinceră și lipsa intenției reale de cooperare cu organul judiciar.

De asemenea, a subliniat că vestimentația sa la momentul săvârșirii faptei a fost observată de doi martori pe care nu-i cunoaște. Sub acest aspect trebuie subliniat că martorii ce au descris vestimentația sa sunt dnii. și C-tin, iar la audierea acestora, cel puțin în faza judecății în fond (filele 172-173 și 227 verso ) inculpatul a fost prezent și a beneficiat de asistență judiciară în persoana apărătorului ales, putându-și astfel organiza apărarea sub acest aspect. De altfel, descrierea vestimentației a fost un element util în ansamblul probator, întrucât hainele ce corespund celor relatate de martori au fost expertizate, reținându-se că prezintă urmele suplimentare ale tragerii.

Declarațiile inițiale de recunoaștere precum și poziția inculpatului din cadrul interviului televizat vor fi reținute în ansamblul probator, considerându-se că se coroborează cu ansamblul probelor ce susțin acuzarea, neexistând motive pentru a considera că există împrejurări ce au determinat alterarea conținutului acestora.

În ceea ce privește contestarea procedurii conducerii în teren trebuie subliniat că la procesul-verbal sunt atașate și planșe foto, iar procedura în întregul său a fost înregistrată video.

Afirmațiile -. referitoare la profilul moral al victimei și la activitățile ilicit penale în care acesta era implicat, precum și aspectul privitor la înmânarea plicului portocaliu conținând o importantă sumă de bani către victima nu sunt susținute probator de către acesta, inculpatul neindicând martori care să cunoască direct (iar nu din chiar relatările sale), date relevante privitoare la realitatea celor susținute. Informațiile ori datele furnizate de martori, dar cunoscute de aceștia indirect din relatările părților nu au forță probantă necondiționată, pentru a fi reținute în ansamblul probator trebuind să se coroboreze cu alte mijloace de probă, care însă nu au mai fost indicate. Or, este de necontestat faptul că cel ce face o afirmație în fața instanței trebuie să o și probeze, furnizând mijloacele de probă concludente -actorii incumbit probatio-. In plus, eforturile depuse de instanță sub acest aspect au rămas fără finalitate pe tărâm probator, întrucât relațiile obținute în cadrul comisiilor rogatorii nu au furnizat date apte să releve, pentru perioada anterioară săvârșirii faptei, existența în patrimoniul inculpatului a unor resurse suficiente pentru acest demers al său iar organul de urmărire penală nu a identificat fizic sau în conturi bancare ale victimelor sume de bani de ordinul celor menționate de inculpat.

Aspectul privitor la faptul că inculpatul nu a pătruns în curtea victimelor este combătut de declarațiile martorilor oculari care au relatat modul de operare al acestuia.

În concluzie, probatoriul administrat apare ca fiind să răstoarne prezumția de nevinovăție ce funcționează în favoarea inculpatului și susține întrunirea condițiilor tragerii sale la răspundere penală.

La individualizarea judiciară a sancțiunii, Curtea va avea în vedere ansamblulcriteriilor enumerate de art.72 Cod penal, respectivmodul de operareamplu evidențiat anterior care a conturat premisele favorabile obținerii/atingerii scopului infracțional cu excluderea posibilității obiective și reale a victimelor de a se apăra (numărul proiectilelor trase, zonele vitale, distanța inculpat-victime);urmarea produsăconcretizată în planul realității faptice în numărul victimelor, dar și în crearea unei situații ulterioare improprii dezvoltării minorei - fiica victimelor - fără un mediu familial caracterizat prin grija și afecțiunea parentală și producerea unui puternic stres emoțional acesteia să genereze modificări de ordin psihologic, aspect susținut de părțile civile care au reliefat conduita ulterioară și sprijinul psihologic specializat de care are permanentă nevoie;atitudinea oscilantăa inculpatului în fața organelor judiciare, sub acest aspect se vor avea în vedere constantele susțineri ale apărării privitoare la proferarea de amenințări de către inculpat la adresa părților civile, a martorilor și chiar apărătorilor, aspecte dovedite cu înscrisul depus la fila 162 dosar apel și susținerile personale ale apărătorului și părților civile (încheierea de dezbateri).

Inculpatul prin apărător a invocat, cu relevanță pe aspectul individualizării judiciare a sancțiunii, conduita sa bună, înainte de săvârșirea faptei, dedusă din desfășurarea unei munci remunerate și obținerea unor anumite performanțe pe plan profesional. Curtea constată că aceste aspecte se înscriu
într-o conduită cu caracter de normalitate care însă nu sunt apte să sublinieze o moralitate și o atitudine socială cu caracter de exemplaritate care să constituie argumente susceptibile să conducă la reținerea circumstanțelor atenuante judiciare, prevăzute de art.74 lit.a Cod penal. În plus, datele susținute de apărare prin înscrisurile în circumstanțiere depuse sunt combătute de declarațiile martorilor (filele 416,420 vol.III. ) și Morel (filelel 416, 420 vol.III ), conform cărora inculpatul a fost concediat din funcția ocupată în cadrul unei societăți având ca obiect de activitate asigurarea pazei și protecției, pentru abateri grave în relațiile cu clienții și pentru o conduită neadecvată în relațiile cu colegii. De asemenea, și martorul (fila 230 și urm. dosar fond) a susținut că inculpatul își pierduse locul de muncă fără a preciza în ce context s-a produs aceasta.

La alegerea sancțiunii instanța va avea în vedere și faptul că, deși procedura judiciară s-a întins până în prezent pe o perioadă de peste 3 ani, durata acesteia
s-a datorat, în parte, atitudinii inculpatului care nu a cooperat cu organele judiciare în vederea identificării bunurilor sale pentru punerea în executare a măsurilor asigurătorii, aspect ce a generat necesitatea efectuării unor comisii rogatorii în Republica Italiană și în Confederația. Demersul instanței a fost justificat de achiesarea inculpatului la pretențiile civile formulate, respectiv exprimarea disponibilității de a plăti suma de 3.000.000 euro (fila 674 verso, vol.V, dosar de urmărire penală, fila 139 dosar fond) aspect ce impunea verificarea posibilității de acoperire a acesteia, a naturii bunurilor deținute și instituirea sechestrului asigurător. Aceste demersuri au fost, de asemenea, susținute și impuse de art.163 alin.6 lit.b Cod procedură penală, conform căruia în cazul în care cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu, cum este cazul minorei, luarea măsurilor asiguratorii este obligatorie.

De asemenea, soluționarea laturii penale a cauzei a impus efectuarea unor comisii rogatorii în vederea administrării de probatorii constând în constatări tehnice, audieri de martori ( 326 și urm. vol.III ) și percheziții domiciliare.

Punând în balanță ansamblul acestor criterii, Curtea apreciază că pedeapsa detențiunii pe viață apare ca fiind aptă să atingă scopul preventiv și educativ al sancțiunii.

Sancțiunea aleasă este justificată și peconsiderente de ordin jurisprudențial, Înalta Curte de Casație și Justiție determinând și aplicând același tratament sancționator în alte cauze de omor deosebit de grav, în ipoteza în care s-a reținut premeditarea însă numărul victimelor a fost mai redus (ex. gratia, nr.2675/2005). Cum scopul Înaltei Curți de Casație și Justiție este acela al unificării practicii judiciare, inclusiv pe tărâmul tratamentului sancționator (art.18 alin.2 din Legea nr.304/2004) ce este consecința aplicării și interpretării legii, Curtea nu poate nega ori nesocoti această jurisprudență anterioară.

O situație similară este întâlnită la nivelul instanțelor ordinare în care, de asemenea, fapte de omor deosebit de grav prin împușcare, în condițiile unei pluralități de victime (2), au condus la aplicarea aceleiași sancțiuni - detenția pe viață (ex. grația 712 din 30.07.2003 a - secția I penală, definitivă prin neapelare).

Din perspectivaprevenției generalese constată o creștere a infracțiunilor de violență extremă, ce au impus aplicarea detenției pe viață, într-un număr sporit de cauze, la nivel național (www.20 cap.22).

În ceea ce privește pedeapsa complementară, aceasta va fi aplicată pe perioada maximă prevăzută de art.53 pct.2 lit.a Cod penal. Criteriile care au generat alegerea celei mai severe dintre sancțiuni, evidențiate anterior, conduc și la stabilirea duratei pedepsei complementare. În ceea ce privește posibilitatea interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b Cod penal, respectiv (dreptul de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) cetățenilor străini, Curtea are în vedere și Decizia XXIV din 16 aprilie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secțiile unite. Natura faptelor săvârșite generează o nedemnitate a inculpatului în exercitarea drepturilor electorale. Spațiu juridic european și posibilitatea recunoașterii hotărârilor instanței române, justifică o dată în plus argumentul privitor la admisibilitatea aplicării pedepselor complementare față de cetățenii străini. În plus, din drepturile enumerate în art.64 Cod penal, acestea sunt cele exercitate în prezent de către inculpat și al căror exercițiu se impune în consecință a fi interzis cu efecte imediate, iar nu incerte sau viitoare cum ar fi cazul drepturilor părintești sau dreptului de a fi tutore ori curator, prev.deart.64 lit.d,e Cod penal.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie aceasta însoțește pedeapsa detențiunii pe viață și se va aplica în același conținut determinat pentru pedepsele complementare, raționamentul juridic menținându-se sub aspectul nedemnității pe care o dovedește inculpatul în executarea drepturilor de natură electorală.

Sub aspectul laturii civile, argumentelor arătate de prima instanță și evidențiate de instanța de apel colateral la susținerea individualizării judiciare a sancțiunii li se adaugă următoarele:

Natura faptei săvârșite și urmarea imediată a acesteia concretizată în decesul victimelor conduce indubitabil la intense suferințe de ordin psihic pentru rudele apropiate, cu atât mai evidente pentru fiica victimelor, judicios determinate și concretizate de instanța de fond sub aspectul cuantumului daunelor morale.

În privința minorei, este de subliniat că lipsa suportului parental generează efecte și din perspectiva existenței prejudiciului material de netăgăduit ce va fi suplinit prin prestația periodică lunară stabilită în favoarea acesteia, plecând de la veniturile pe care părinții decedați le obțineau și de care minora beneficia în mod direct. Astfel, se constată că la dosar au fost depuse înscrisuri (146-147, 140-142, 143 dosar apel) care atestă sumele de circa 2.800 sau 2000 euro lunar, obținute de victima din raporturile contractuale desfășurate în străinătate, precum și natura locurilor de muncă. Astfel se constată că activitatea sa a înregistrat o evoluție profesională concretizată în obținerea funcției de asistent a administratorului societății Magazines din Generva (143). Această funcție a fost deținută cu începere de la 1.10.2004, iar potrivit înscrisului menționat, a dovedit posibilitatea profesională reclamată de angajator, ceea ce a impus o recunoaștere pe planul sporirii cuantumului salariului. De asemenea, aceasta a desfășurat o activitate remunerată și în cadrul societății unde a obținut salarii lunare de circa 2870 franci elvețieni (f,140-142, 145 dosar apel).

În ceea ce-l privește pe tatăl minorei, respectiv pe numitul se constată că (144 dosar apel) acesta anterior decesului a desfășurat o muncă remunerată în calitate de șofer la SC SRL, obținând lunar suma de 2.800.000 lei.

Nu este de neglijat nici faptul că minora beneficia de sprijinul și îngrijirea bunicii Vache împreună cu care și locuia.

În acest context este evident suportul financiar de care minora a fost lipsită lunar pe care Curtea îl apreciază ca fiind în cuantum de 400 euro și la care inculpatul va fi obligat de la data săvârșirii faptei și până la majoratul acesteia. Din perspectiva monedei în care se va face plata pe latura civilă atât a prestației periodice lunare cât și a daunelor stabilite de prima instanță, aceasta va fi cea utilizată în spațiul european respectiv EURO. De altfel, și Regulamentul BNR nr. 4/2005 referitor la operațiunile valutare desfășurate între nerezidenți și rezidenți, cu privire la regimul valutar aplicabil nerezidențelor, recunoașterea, anterior datei de 1.01.2007, această posibilitate.

Tratatul privind Uniunea Europeană creat un spațiu de libertate, securitate și justiție care presupune existența și utilizarea instrumentelor adecvate pentru protecția victimelor infracțiunilor pe toată perioada procedurii penale dar și după pronunțarea hotărârii definitive, în faza executării. Aceste măsuri privitoare la protecția victimelor sau părților civile au ca scop atenuarea efectelor infracțiunii prin acordarea de despăgubiri, aspecte ce sunt subliniate de Decizia-cadru a Consiliului nr.2001/220/ din 15.03.2001, privind statutul victimelor în cadrul procedurilor penale.

Potrivit art.4 alin.1 lit. g și art.9 alin.1și 12 din acest act normativ, acestea au dreptul la despăgubiri are un caracter efectiv, iar cooperarea între statele membre în vederea asigurării reparării prejudiciului este mijlocul pentru realizarea acestuia.

Statele membre ale Uniunii Europene au obligația de a asigura un sistem de despăgubiri a victimelor infracțiunilor premeditate săvârșite prin violență pe teritoriile lor care să garanteze o despăgubire echitabilă și corespunzătoare - art.12 din Directiva nr.2004/80/CE a Consiliului din 29.04.2004 privind despăgubirea victimelor infracționalității. În linii generale norma națională sub acest aspect este regăsită în Legea nr.211 din 27.05.2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor. Astfel, conform acestui act normativ victimele infracțiunilor de violență au dreptul la acordarea de către stat a unei compensații financiare (art.4, 24).

Aceste acte normative sunt susținute deopotrivă de dispozițiile Convenției europene din 24.11.1983 privind despăgubirea victimelor infracțiunilor săvârșite cu violență.

De asemenea, minora și reprezentanții săi legali, respectiv bunicii paterni, au dreptul la consiliere psihologică și asistență judiciară gratuite în condițiile art.4 alin.1 lit. f din Decizia-cadru anterior menționată și art.4 cap.3 și cap. 4 din Legea nr.211/2004.

Lipsa suportului parental, situația juridică în care minora este implicată și în primul rând faptul că a asistat în parte la momentul uciderii membrilor familiei sale au generat consecințe de ordin psihologic cu efecte pe termen, ce necesită evaluare și consiliere psihologică de durată pentru redresarea și evoluția sa favorabilă. În acest sens se are în vedere înscrisul privitor la situația psihologică a minorei depus la fila 287 dosar fond care atestă existența tulburării de stres posttraumatic, dar și evoluția favorabilă lentă a minorei înregistrate, însă după circa 1 an și 6 luni de consiliere. Suferințele psihice cauzate prin actul de o violență extremă la care a asistat pot fi complinite de cuantumul daunelor morale astfel cum acesta a fost determinat de prima instanță, însă nu au efect curativ și nu rolul consilierii psihologice.

La soluționarea laturii civile a fost avută în vedere achiesarea inculpatului la aceste pretenții evidențiată în declarațiile date atât în faza de urmărire penală (674 verso, vol. V) cât și în faza judecății (139, 293) și principiul disponibilității.

Pe latură civilă, art.163 alin.6 lit.b Cod procedură penală, a impus, astfel cum s-a arătat anterior la secțiunea individualizarea sancțiunii, instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpatului și necesitatea individualizării și evaluării acestor bunuri pentru punerea în executare a măsurii, demersuri obligatorii pentru autoritățile judiciare ori de câte ori este implicată o parte civilă minoră. În lipsa unor răspunsuri elocvente de la autoritățile elvețiene și italiene care în primul caz nu au dat curs cererii de comisie rogatorie pentru indisponibilizarea bunurilor aparținând inculpatului, iar cel de-al doilea caz nu au identificat bunurile pentru considerentele deja invocate, măsura asiguratorie se impune a fi menținută și valorificată în faza punerii în executare a laturii civile. Spațiul unic juridic european și ratificarea de către cele două state a convențiilor de cooperare judiciară în materie penală, impun obligația de conlucrare și în acest domeniu. În caz contrar, dispozițiile din aceste documente internaționale privitoare la recunoașterea reciprocă a hotărârilor judecătorești și implicit la cooperarea in materie penală sunt lipsite de eficientă juridică.

Este de subliniat și faptul că cererea părților civile de indisponibilizare a autoturismului BMW aparținând inculpatului pentru dezdăunarea acestora nu este întemeiată întrucât înscrisurile de la dosar și mijloacele de probă obținute în cadrul comisiei rogatorii atestă că autoturismul nu este proprietatea inculpatului, acesta având, asupra sa, doar un drept de folosință (filele 416, 428, 430 vol.III ). În plus, din actele ce atestă dispunerea și efectuarea percheziției domiciliare prin comisie rogatorie rezultă că apartamentul din Elveția era închiriat de inculpat (fila 411 vol.III ).

În consecință, ansamblul demersurilor efectuate până în prezent în faza de urmărire penală sau judecată nu au identificat bunuri asupra cărora inculpatul să exercite un drept de proprietate, apte să conducă la punerea în executare a măsurii asigurării pentru acoperirea prejudiciului cauzat, însă această situație nu justifica ridicarea măsurii, ci menținerea sa și valorificarea în faza executării.

Având în vedere ansamblul considerațiilor anterioare evidențiate în secțiunea destinată analizei probatoriului, rezultă caracterul nefondat al apelului declarat de inculpat întemeiat pe o eronată apreciere a acestuia. În ce privește celelalte motive de apel susținute, Curtea reține următoarele:

atura raporturilor dintre inculpat și victimele și, evoluția acestor relații și în special a legăturii cu victima nu sunt apte să contureze alte concluzii în raport cu fapta cercetată în prezenta cauză. Aspectul subliniat de apărare în sensul că sentimentele de afecțiune s-au transformat pentru inculpat în "sentimente negative" (56 dosar apel), față de victime pot conduce pe planul tratamentului juridic la reținerea unor motive denumite de jurisprudență și doctrină ca "josnice" (gelozia, orgoliu) ce generează incidența art.75 lit.c Cod penal, referitor la circumstanțele agravante, iar nicidecum nu produc un beneficiu pe planul tratamentului sancționator. Aspectele pozitive ale relațiilor menționate, anterioare săvârșirii faptelor, au degenerat astfel cum s-a arătat anterior, astfel încât acestea nu pot fi privite izolat, ci doar în contextul mai larg ce conturează mobilul faptei.

Starea de tulburare psihică generată de confruntarea și relațiile interumane inculpat-victime nu este aptă să conducă la concluzia înlăturării existenței discernământului la momentul săvârșirii faptei. În acest sens, expertiza psihiatrică efectuată (fila 870 ) atestă existența discernământului și subliniază că amnezia invocată de inculpat s-ainstalat după comiterea faptei. Este, în acest context necesar să subliniem chiar poziția apărării inculpatului care în concluziile scrise (fila 10) arată că relațiile anterioare cu victima "i-au produs ( inculpatului) o puternică tulburare psihică ce i-a afectat în mod grav voința și care au determinat comportamentul săunegativ și violentdin 4.12.2005 de la B".

Starea de puternică tulburare determinată de comportamentul victimei invocată de inculpat, astfel cum s-a arătat anterior, nu poate contura decât cel mult un mobil al faptei, iar nu incidența provocării și reținerea circumstanței atenuante prev.de art.73 lit.b Cod penal.

În plus, existența circumstanței atenuante nu este generată de poziția părților de achiesare la aceasta ci de întrunirea exigențelor textului legal (fila 61 dosar apel). Astfel, potrivit art.73 lit.b Cod penal, scuza provocării se reține atunci când infracțiunea a fost săvârșită sub imperiul unei puternice tulburări determinate de o acțiune sau activitate a victimei produsă cu violență sau care a generat o atingere gravă a demnității inculpatului. Atingerea gravă adusă demnității însă nu se poate reține în cauza de față întrucât din perspectiva doctrinei și a jurisprudenței anterioare, aceasta trebuie să constituie, în esență, oactivitate ilicită gravă. Or, atitudinea victimelor față de inculpat nu poate fi astfel caracterizată în condițiile în care infracțiunea a fost săvârșită la un anumit interval de timp de la momentul la care victima a reluat conviețuirea cu soțul sau victima. Apărarea inculpatului în sensul coalizării acestora pentru a-l înșela pe plan financiar și sentimental nu a putut fi susținută cu probe concludente. Simplele afirmații ale inculpatului necoroborate cu alte mijloace de probă nu au putut proba aceste aspecte. În acest context trebuia subliniat că declarațiile martorilor audiați de prima instanță relevă numai dificultatea menținerii și dezvoltării relației inculpatului cu victima și dificultăți de ordin financiar legate de pierderea de către inculpat a locului de muncă (fila 228 și urm.). Vânzarea bunurilor personale atestată de martorul (fila 228), nu este susținută probator, consecvent nici din perspectiva naturii acestora, iar nici a motivelor ce au generat- De altfel cei doi martori (228 și urm. dosar fond) și (230 și urm. dosar fond)relevă aspecte relatate de către inculpat, privitoare la vânzarea bunurilor ce-i aparțineau și la pretențiile de ordin financiar ale victimeipentru emiterea acordului în scopul deplasării minorei în străinătate la mama sa care la acel moment era considerată logodnica inculpatului. Întrucât toate aceste informații provin de la inculpat, constituie probe indirecte, mediate, care, pentru a dobândi forța probantă, trebuie coroborate cu alte mijloace de probă. Se constată însă că pe aspectul menționat (pretențiile financiare ale victimei sau ale celor doi soți) nu au fost invocate ori administrate de către inculpat alte probe utile cauzei, iar organul de urmărire penală nu a identificat fizic sau în conturi bancare ale victimelor sume de bani de ordinul celor menționate de inculpat. In plus, eforturile depuse de instanță sub acest aspect au rămas fără finalitate pe tărâm probator, întrucât relațiile obținute în cadrul comisiilor rogatorii nu au furnizat date apte să releve, pentru perioada anterioară săvârșirii faptei, existența în patrimoniul inculpatului a unor resurse suficiente pentru acest demers al său.

Provocarea presupune o ripostă a inculpatului exclusiv împotriva agentului provocator, or inculpatul a ucis pe lângă cei doi soți și pe Vache pentru care nu s- susținut nici în fond, nici în apel, o atitudine care să echivaleze cu o acțiune ilicită gravă îndreptată împotriva inculpatului.

De asemenea, între eventualul act provocator și săvârșirea faptei, a trecut un interval de timp de ordinul zilelor, suficient pentru a reconsidera efectul atitudinii victimelor față de inculpat. Astfel, se susține că ultima atitudine cu conotații ilicite grave a fost îndreptată de către și împotriva inculpatului la 28.11.2005 (p. 10 din notele de concluzii), fapta fiind săvârșită la 4.12.2005, după circa 6 zile.

Martorul audiat prin intermediul comisiei rogatorii ( 413,426 vol.III ) a arătat că inculpatul i-a relatat telefonic, la data de 4.12.2005 următoarele: "ei i-am tras una în cap, ceilalți doi cred că sunt morți amândoi". Starea de surescitare psihică anterioară trecerii la act care însă nu este justificată de un act provocator, ci de dezbaterea interioară în contextul formării rezoluției infracționale, a fost arătată de același martor care a afirmat că la 1.12.2005 a primit de la inculpat un SMS cu următorul conținut " mă simt rău, așa că voi face ceea ce trebuie ".

Ca urmare, hotărârea infracțională este cea care a generat "starea de rău" iar nu un act provocator. De altfel, starea de rău după executarea actului infracțional, a putut genera și acea tulburare concretizată într-o amnezie suspendată de circa 1/2 oră, atestată de expertiza psihiatrică.

În sprijinul argumentației ce tinde la a dovedi mobilul infracțiunii, iar nu provocarea, se înscriu și SMS-urile trimise de inculpat familiei, în care acesta arăta că "orgoliul" este cel ce dictează trecerea la acțiune. În esență, ansamblul mesajelor trimise în 3.12.2005 evidențiază dorința de răzbunare, inculpatul folosind sintagme ca " pentru ", " să vedeți ce-o să vă fac".

De asemenea, în contextul în care martorii (228), (230 dosar fond) prieteni ai inculpatului, relevă sentimentele acestuia de afecțiune față de victimele și minora, Curtea apreciază că încetarea relațiilor cu acestea din voința victimei ce a reluat conviețuirea cu fostul soț, a generat sentimente de frustrare și gelozie, concluzie susținută de mesajul din aceeași dată în care inculpatul cere o discuție cu victimele: " trebuie să vorbesc cu voi, te, e important, nu faceți asta". De asemenea, în declarațiile date în faza de urmărire penală, inculpatul arată că după întoarcerea sa la Geneva în condițiile în care intenționase să reia legătura cu fără rezultate "nu reușea să mai facă nimic, nu putea să accepte și a început să se gândească la lucruri ciudate". În acest context, a revenit la B fiind sub imperiul acelor gânduri de care era conștient și care subliniau formarea voinței de a trece la act. Inculpatul a arătat " clar că nu eram în apele mele, acum îmi dau seama de acest lucru am încercat să mă îndepărtez de lucrurile rele pe care le gândeam, dar nu era posibil" (674 verso).

Inculpatul subliniază că ruperea relației cu, în septembrie 2005, fost greu dacă nu imposibil de suportat afirmând "eu eram distrus (iar era foarte confuză)" (fila 675 verso) și a generat în timp relații negative "am început să lucrez din nou, încercând să uit această poveste, dar eram obsedat de această situație, și nu reușeam să accept, am început s-o urăsc pe, un sentiment ciudat de iubire și ură. că înnebunesc" (fila 675 verso).

În ceea ce privește planșa foto depusă în dosarul de urmărire penală (f 312 și urm. vol.II) și menționată în cuprinsul rechizitoriului (f 11) ca mijloc de probă în susținerea acuzării se constată că în urma demersurilor efectuate de instanța de apel, în contextul admiterii probatoriului privitor la vizionarea și expertizarea înregistrării din parcarea hotelului, ce a făcut posibilă atașarea planșei foto, la solicitarea inculpatului (încheierea din 6.01.2009 fila 231 și urm.), Ministerul Publica învederat, în condițiile imposibilității constatate de a obține înregistrarea, că renunță la folosirea acestui mijloc de probă. Văzând poziția părților și a Ministerului Public exprimată prin procurorul de ședință (244 verso) și prin înscrisul depus la fila 242, Curtea a constatat imposibilitatea verificării aspectelor ce au condus la obținerea mijlocului de probă sub aspectele de ordin tehnic referitoare la existența înregistrării, natura suportului, vizionarea și expertizarea acestuia, cu consecința îndepărtării planșei foto din ansamblul probator (încheierea din 10.02.2009, fila 243 și urm).

În ceea ce privește solicitarea inculpatului de reținere a circumstanțelor atenuante, se constată că invocarea aspectelor legate de lipsa antecedentelor penale și desfășurarea anterior săvârșirii faptelor a unei munci remunerate se înscriu în aspecte privitoare la conduita cu caracter de normalitate în spiritul normelor și preceptelor morale, care nu justifică, privite izolat, reținerea în favoarea sa a disp.art.74 lit.a Cod penal. Conduita bună înainte de săvârșirea faptei presupune existența și dovedirea unor aspecte cu un caracter net mai larg și care subliniază aspecte pozitive privitoare la profilul moral exemplar al inculpatului, apte să formeze convingerea unei premise solide în reevaluarea conduite ulterioare și a atitudinii față de normele penale sau socio-morale. În plus, astfel cum s-a arătat și anterior, declarațiile martorilor, prieten al inculpatului (filele 413, 426 vol.III ) și Morel, director resurse umane la societatea la care lucra inculpatul (filele 416, 420 vol.III ) atestă inadecvarea atitudinii inculpatului atât în relațiile cu clienții față de care a săvârșit abateri grave, cât și în relațiile cu colegii ce au condus la încetarea raportului de muncă din inițiativa angajatorului. Aceste aspecte au fost analizate anterior pe larg la secțiunile Individualizarea judiciară a sancțiunii și Natura raporturilor inculpatului cu victima.

Ca urmare, în baza art.379 pct.1 lit.a Cod procedură penală, Curtea va admite apelurile declarate de Ministerul Public și părțile civile, procedând la rejudecare în sensul menționat anterior și va respinge, ca nefondat apelul inculpatului.

În baza art.381 Cod procedură penală se va deduce prevenția executată de inculpat de la 5.12.2005 la zi.

În baza art.350, 300²și 160 Cod procedură penală și art.5 paragraf 1 lit.a CEDO, se va menține în continuare starea de arest a inculpatului apreciind că nu
s-au schimbat temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri și, în plus a intervenit condamnarea inculpatului în primă instanță.

În ce privește caracterul rezonabil al duratei prevenției, se are în vedere jurisprudenței Curții de la Strasbourg și faptul că în prezenta cauză aceasta este în strânsă legătură cu durata procedurii penale, ce este determinată de efectuarea comisiilor rogatorii evidențiate la secțiuneaIndividualizarea judiciară a sancțiunii.

Se instituie obligația ANP de a informa minora și părțile civile, în condițiile art.4 alin.3 din Decizia-cadru despre punerea în libertate sau transferul inculpatului.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin.2,3 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelurile declarate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul București și părțile civile și ta împotriva sentinței penale nr.325 din 19.03.2008, pronunțată de Tribunalul București - secția I penală.

Desființează în parte sentința penală și în fond, rejudecând:

În baza art.174, 175 lit.a raportat la art.176 lit. Cod penal condamnă pe inculpatul, fiul lui și, născut la 7.01.1970 în Geneva, Elveția, domiciliat în Geneva, des nr.13, Elveia, cetățean italian, la detenție pe viață pentru săvârșirea unei infracțiuni de omor deosebit de grav.

Aplică pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b Cod penal pe o perioadă de 10 ani și pedeapsa accesorie în același conținut.

Deduce prevenția de la 5.12.2005 la zi și menține starea de arest a inculpatului.

Obligă inculpatul la o prestație periodică lunară în cuantum de 400 euro către minora cu începere de la 4.12.2005 și până la majoratul acesteia.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței.

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpat.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică azi, 1 aprilie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red.

Dact. 4 ex./7.05.2009

Președinte:Francisca Maria Vasile
Judecători:Francisca Maria Vasile, Dumitru Mirancea

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Contestație la executare in penal Art 461 cpp. Sentința 87/2009. Curtea de Apel Bucuresti Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 88/2009. Curtea de Apel Bucuresti