Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 1098/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 1098
Ședința publică de la 09 2009
PREȘEDINTE: Tamara Carmen Bunoiu JUDECĂTOR 2: Membri Mirela Ciurezu
- - - - judecător
- judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror, din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA
Pe rol, soluționarea recursului declarat de petentul, împotriva sentinței penale nr.172 din 23 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns petentul, lipsind intimații, și.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatând recursul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Petentul solicită admiterea recursului, casarea sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, în condițiile în care faptele penale reclamate există și sunt imputabile persoanelor chemate în judecată.
Astfel, inexistența documentelor justificative, înțelegerea dintre lichidatorul judiciar și intimați cu privire la nepredarea actelor contabile, sunt dovezi ale comportamentului infracțional al intimaților în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 146 din Legea nr. 85/2006.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat.
CURTEA,
Asupra recursului de față;
Prin sentința penală nr. 172 din 23 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, a fost respinsă plângerea petiționarului formulată împotriva rezoluției din 13 aprilie 2009 Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj dată în dosarul nr.255/P/2009 de confirmare a propunerii de neîncepere a urmăririi penale împotriva intimaților făptuitori, și.
A fost obligat petiționarul la plata sumei de 25 lei cu titlu de cheltuieli judiciare statului.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin mai multe sesizări penale, ulterior conexate într-un singur dosar, petiționarul care a avut calitatea de administrator la SC SA Sas olicitat să se efectueze cercetări penale împotriva reprezentanților și a unor persoane din cadrul ITM G, DGFP G, AVAS, SC, SC M și Consiliul Local care s-au înscris la masa credală în cadrul procedurii de faliment în care se afla societatea pe care o administrase, cu sume inexistente sau prescrise la executare.
Pe baza probelor administrate organul de cercetare penală din cadrul IPJ G Serviciul de investigare a fraudelor prin referatul întocmit a propus neînceperea urmăririi penale împotriva făptuitorilor, și cercetați pentru comiterea infracțiunii prev. de art.146 din Legea nr.85/2006.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu J i prin ordonanța nr.6656/ și-a declinat competența asupra acestor cercetări în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj.
Prin rezoluția din 13 aprilie 2009 dată în dosarul nr.255/P/2009 Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorja fost confirmată propunerea organelor de poliție de a nu se începe urmărirea penală în cauza privind pe făptuitorii, și cercetați pentru comiterea infracțiunii prev de art.146 din Legea nr.85/2006 cu motivarea că în calitatea acestora de reprezentanți ai persoanelor juridice creditoare aceștia și-au respectat atribuțiunile de serviciu pentru recuperarea sumelor pe care societatea comercială administrată de petiționar le datora acestor persoane juridice.
Împotriva acestei soluții a procurorului petiționarul a formulat plângere pe care a adresat-o Primului Procuror al parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj. Plângerea a fost respinsă prin rezoluția din 12 mai 2009 dată în dosarul nr.747//2009 cu aceeași motivare.
În termen legal, la 22 mai 2009 petiționarul a formulat plângere împotriva soluției procurorului de netrimitere în judecată pe care a adresat-o Tribunalului Gorj, ca primă instanță de control judiciar.
În esență plângerea a fost motivată prin faptul că organele de cercetare și urmărire penală au administrat un probatoriu incomplet și neconvingător iar pretinșii creditori nu au făcut dovada că dețin titluri executorii valabile. A mai susținut că la urmărirea penală nu a fost ascultat și nu a putut depune actele cu care să facă dovada că nu datorează sume de bani pretinșilor creditori.
Analizând motivele invocate de petiționar și actele depuse la dosarul cauzei, a rezultat că intimații făptuitori, și, în cadrul atribuțiunilor de serviciu pe care le aveau la Consiliul Local, Direcția Generală a Finanțelor Publice G și ITM G au înscris aceste instituții cu privire la impozite, taxe și alte debite datorate de SC SA S în tabelul preliminar întocmit de Tribunalul Gorj și lichidatorul judiciar desemnat de instanță în dosarul de lichidare judiciară a patrimoniului firmei ce fusese administrată de către petiționar.
Atât lichidatorul judiciar cât și instanța au verificat titlurile depuse și au constatat realitatea acestora cât și faptul că ele nu erau prescrise, din moment ce fuseseră realizate constant acte de executare silită începând cu anul 2004.
Societatea comercială administrată de către petiționar a fost citată în procedura de lichidare judiciară desfășurată la Tribunalul Gorj ocazie cu care ea putea să invoce prescrierea executării silite pentru aceste debite.
Cât privește motivul invocat de petiționar privind faptul că probatoriul administrat la urmărirea penală este incomplet și că acesta nu a fost citat pentru a depune acte și a-și face apărarea necesară nu s-a constatat întemeiat. Petiționarul este cel care a declanșat cercetările penale și acesta avea posibilitatea să depună actele de care face vorbire, dacă ele există, să solicite administrarea tuturor probatoriilor și să combată actele depuse de către intimați. Deși a făcut trimitere la existența unor dovezi privind prescrierea executării silite care a fost inițiată împotriva societății comerciale administrată de acesta și de faptul că nu datora aceste sume petiționarul nu le-a depus nici în fața acestei instanțe.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs petentul solicitând admiterea recursului, casarea sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, în condițiile în care faptele penale reclamate există și sunt imputabile persoanelor chemate în judecată.
Creanțele solicitate de către creditor, de a fi înscrise la masa credală, cereri formulate de către instituțiile statului prin reprezentanți, cei trei petenți împotriva cărora se formulează plângere, urmau să fie însoțite de către acte justificative, respectiv documentele contabile ale instituțiilor creditoare, coroborate cu poziția debitorului în raport de creanțele solicitate.
Aceasta în condițiile în care în procedura falimentului creanțele trebuiau să fie verificate sub aspectul certitudinii, exigibilității și lichidității, iar absența oricăror probe, în aprecierea recurentului, face imposibilă această verificare.
Analizând motivele de recurs invocate cât și hotărârea instanței de fond, se constată că recursul este nefondat, astfel încât, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va fi respins.
Art. 146 din legea nr. 85/2006, sancționează fapta oricărei persoane care, în nume propriu sau prin persoane interpuse, solicită înregistrarea unei cereri de admitere a unei creanțe inexistente asupra averii debitorului.
Inexistența creanței presupune inexistența vreunui raport juridic între debitoare și persoana care solicită creanța, elementele raportului juridic urmând a fi stabilite de către instanța de drept penal.
Ori, în cauza dedusă judecății ne aflăm în fața unor raporturi juridice de drept fiscal, respectiv de drept de asigurări sociale, raporturi ale căror părți sunt debitorul SC SA S, al cărei administrator social este recurentul, pe de o parte, și Primăria, Direcția Generală a Finanțelor Publice G, respectiv Inspectoratul Teritorial d e Muncă G, pe de altă parte.
Obiectul raporturilor juridice arătate, îl reprezintă obligațiile legale ale societății comerciale debitoare față de bugetul statului, în condițiile în care acesta deține bunuri în patrimoniu și desfășoară activitate comercială, așa cum rezultă din probatoriile administrate în cauză.
Dovedind existența raporturilor juridice de această natură în cauză, intimații având calitatea de lucrători în cadrul instituțiilor creditoare, soluția adoptată de către prima instanță este temeinică și legală, în condițiile în care constată că cei trei intimați nu se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor prevăzută de art. 146 din Legea nr. 85/2006.
Verificarea creanțelor, a caracterului acestora, a modalității de înscriere la masa credală în procedura falimentului, procedură în care se află societatea debitoare, administrată până la acest moment de către recurent, este în sarcina exclusivă a lichidatorului judiciar potrivit art. 31, 66 și următoarele din Legea nr. 85/2006, aceeași lege prevăzând și procedura de contestare a creanțelor art. 73 și 75 din lege.
Judecătorul sindic cu prilejul soluționării fondului și ulterior instanța de recurs fiind singurele autorități care pot verifica creanțele reclamate de creditori, aspectelor menționate de către recurent în cauza de față, aspecte ce nu intră în regimul faptelor penale.
Văzând și dispoz. art. 192 alin.2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE.
Respinge recursul declarat de petentul, împotriva sentinței penale nr.172 din 23 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, ca nefondat.
Obligă recurentul la plata a 60 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică de la 9 2009.
- - - - -
Grefier,
Red.jud.
IB/27.11.2009
Președinte:Tamara Carmen BunoiuJudecători:Tamara Carmen Bunoiu, Membri Mirela Ciurezu
