Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 124/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
SENTINȚA PENALĂ NR. 124/PI
Ședința publică din 29 mai 2008
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: Marian Bratiș
GREFIER: - -
Parchetul este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Pe rol este soluționarea plângerii formulată de petenta împotriva rezoluției emisă în dosar nr. 552/P/2007 la data de 21.11.2007 și rezoluției emisă în dosar nr. 1121/II/2/2007 la data de 07.01.2008, ambele ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsă petenta și intimații, și.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, nemaifiind alte probe de administrat acordă cuvântul asupra plângerii.
Procurorul pune concluzii de respingerea plângerii formulată de petentă și menținerea rezoluțiilor ca fiind legale și temeinice.
R A
Deliberând constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată la această C de Apel sub nr. 137/59/01.02.2008, petenta, sub titlu de "contestație și o nouă plângere penală", se plânge împotriva rezoluției Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara de neîncepere a urmăririi penale împotriva judecătorilor, și, a executorilor și, a experților și, respectiv a avocatului, rezoluții emise în dosarul nr. 552/P/2005 la 21.11.2007, și dosar nr. 1121/II/2/2007 la 07.01.2008.
În motivare arată că împotriva acelorași persoane a mai formulat plângeri penale, soluționate prin netrimitere în judecată de către procuror, iar în continuare a formulat plângeri împotriva fiecărei rezoluții, cauzele aflându-se spre soluționare, unele la Curtea de Apel Timișoara (cu referire la judecătorul ), iar altele se află deja în recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție (cu referire la făptuitorii, și ).
În fapt se arată că făptuitorii au săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor petentei în cauzele civile în care au participat, în contextul soluționării acțiunii civile de ieșire din indiviziune, a contestațiilor la executare a sentinței pronunțate cu privire la ieșirea din indiviziune și a executării silite a aceleiași sentințe. În privința făptuitorului se invocă săvârșirea infracțiunii de înșelăciune și complicitate la mărturie mincinoasă, întrucât în stare de incompatibilitate (avocat fiind) participat la licitația "falsă" a cotei de proprietate indiviză pusă în vânzare silită pe care a adjudecat-o, deși bunul avea caracter litigios.
În cauză au fost atașate dosarele nr. 552/P/2007 și 1121/II/2/2007 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara în care au fost emise rezoluțiile criticate.
Din examenul acestora Curtea reține, așa cum de altfel o arată și petenta în prezenta plângere, că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara s-a pronunțat asupra plângerilor penale formulate de aceeași petentă, cu privire la fiecare făptuitor, prin rezoluțiile aflate la filele 30 - 46 din dosar nr. 552/P/2007, și cu referire la aceleași fapte penale pe care le evocă petenta și în prezenta plângere. Excepție face fapta imputată executorului.
Împotriva acestor rezoluții de netrimitere în judecată petenta a formulat plângere la procurorul ierarhic superior, ceea ce rezultă din rezoluțiile emise în fiecare caz în parte, de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara (filele 30-46).
În continuare, petenta, a formulat plângeri, asupra fiecărei rezoluții, la Curtea de Apel Timișoara, iar, împotriva hotărârilor pronunțate de Curtea de Apel în primă instanță, așa cum a arătat și petenta, aceasta a declarat recurs, cauzele având diverse stadii de soluționate la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Cu toate că au fost accesate toate cererile permise de prevederile art. 2781Cod procedură penală, inclusiv recursul la Înalta Curte de Casație și Justiție, petenta revine cu plângere penală, la același Parchet de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, împotriva acelorași făptuitori pentru aceleași fapte, cu privire la aceeași cazuistică, fără, însă, a invoca elemente noi care să conducă organul de urmărire penală la aprecierea că se impune redeschiderea cercetărilor penale.
Asupra acestei plângeri, Parchetul se pronunță din nou pentru neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii, și, pe temeiul că, în raport de rezoluțiile anterioare prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale pe temeiul că faptele nu există [(art.10 lit.a) C.P.P.] plângerea penală repetată formulată de petentă nu aduce nici un element nou care să impună o altă soluție. Referitor la făptuitorul, în mod temeinic și legal se arată de procuror că fapta penală imputată acestuia nu există, câtă vreme acest făptuitor, în calitate de executor nu a condus dosarul execuțional decât în perioada incipientă.
Curtea de Apel relevă că rezoluțiile atacate prin prezenta plângere sunt legale și temeinice pentru motivele ce succed.
Astfel, în principiu, persoana vătămată prin infracțiune poate formula plângere penală sub aspectul săvârșirii unei fapte prevăzute de legea penală și, totodată, îi este permis să revină, să precizeze și să completeze cu noi date, fapte și persoane plângerea inițială. Prin exercitarea acestor drepturi persoana vătămată contribuie la buna desfășurare a procesului penal, la lămurirea cauzei penale sub toate aspectele și la aflarea adevărului.
Totuși, introducerea repetată a aceleiași plângeri penale cu privire la aceleași fapte și făptuitori, la aceleași elemente probatorii și susțineri scriptice, fără nici un element de noutate de natură să influențeze devoluțiunea procesului penal, după ce organele judiciare solicitate s-au pronunțat, chiar și prin soluții nedefinitive, excede exercițiul eficient, temeinic și legal al drepturilor procesuale recunoscute de lege persoanei vătămate.
Curtea relevă că petenta a exercitat dreptul la petiție, atât prin plângerile penale inițiale, soluționate de procuror, cât și prin plângerile formulate împotriva rezoluțiilor de neîncepere urmăririi penale, conform art. 278/1 Cod procedură penală raportat la art. 228 alin.6/1 Cod procedură penală.
Dacă ulterior se constată că nu a existat sau că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia propunerea de a nu se începe urmărirea penală, procurorul infirmă rezoluția și restituie actele organului de urmărire penală, dispunând începerea urmăririi penale (art. 228 alin.7 Cod procedură penală).
Întrucât persoana vătămată, prin noua sa plângere penală, nu a invocat și susținut, prin trimitere la probe, o nouă împrejurare care să aibă valența juridică de a conduce procurorul la constatarea că se conturează iminența începerii urmăririi penale, iar pe de altă parte, din actele premergătoare noi efectuate, procurorul, din oficiu ni a constatat existența unei astfel de împrejurări pentru a proceda potrivit prevederilor art. 228 alin.7 Cod procedură penală, pronunțarea unor noi soluții de neîncepere a urmăririi penale prin rezoluțiile emise în dosarul nr. 552/P/2007 și nr. 1121/II/2/2007 sunt legale și temeinice.
Curtea mai statuează că aceste rezoluții nu sunt, totuși, susceptibile de a fi atacatein corpore, în privința tuturor dispozițiilor pe care le conțin, din perspectiva dispozițiilor art. 228 alin.6/1 și 278/1 alin.8 Cod procedură penală.
Astfel, dispozițiile ce vizează declinarea de competență după calitatea persoanei, în privința făptuitorilor și, nu au natura unor soluții de netrimitere în judecată, ci a unor acte procedurale de administrare a cauzei penale între organele judiciare, potrivit competenței acestora conferită prin lege.
Tot astfel, exercitarea unei noi plângeri la instanță, cu privire la făptuitorii și, vizând aceeași soluție de netrimitere în judecată, pentru aceleași fapte imputate, este inadmisibilă, în condițiile în care prin sentința penală nr. 191/PI/06.12.2007 a Curții de Apel Timișoara, definitivă prin decizia penală nr. 692/26.02.2008 s-a dispus respingerea plângerii anterioare, ca neîntemeiată.
Astfel fiind, Curtea în temeiul art. 2781, alin.8, lit. a) Cod procedură penală, va respinge plângerea formulată de petenta împotriva rezoluției emisă în dosar nr. 552/P/2007 la data de 21.11.2007 și rezoluției emisă în dosar nr. 1121/II/2/2007 la data de 07.01.2008, ambele ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
În temeiul art. 192 alin.2 Cod procedură penală, va obliga petenta la 150 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În temeiul art. 2781, alin.8, lit. a Cod procedură penală, respinge plângerea formulată de petenta împotriva rezoluției emisă în dosar nr. 552/P/2007 la data de 21.11.2007 și rezoluției emisă în dosar nr. 1121/II/2/2007 la data de 07.01.2008, ambele ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
În temeiul art. 192 alin.2 Cod procedură penală, obligă petenta la 150 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 29.05.2008.
PREȘEDINTE, Dr.- -
GREFIER,
- -
Red. MB / 23.06.2008
Tehnored. AA
Ex.2 /24.06 2008
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
MINUTA SENTINȚEI PENALE NR.124/PI
În temeiul art. 2781, alin.8, lit. a Cod procedură penală, respinge plângerea formulată de petenta împotriva rezoluției emisă în dosar nr. 552/P/2007 la data de 21.11.2007 și rezoluției emisă în dosar nr. 1121/II/2/2007 la data de 07.01.2008, ambele ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
În temeiul art. 192 alin.2 Cod procedură penală, obligă petenta la 150 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 29.05.2008.
PREȘEDINTE,
- -
Președinte:Marian BratișJudecători:Marian Bratiș
