Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 136/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
Dosar nr.2657/116/2009
41/2010
DECIZIA PENALĂ NR. 136/
Ședința publică din 25 ianuarie 2010
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Damian Dolache
JUDECĂTOR 2: Carmen Veronica Găină
JUDECĂTOR 3: Niculae
GREFIER - -
__________________________________________________________
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureștia fost reprezentat de procuror.
Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect recursul declarat de recurentul-petent împotriva sentinței penale nr. 133/26.-, pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-petent, personal, lipsă fiind intimatul, reprezentat de apărător ales, cu împuternicirea avocațială nr. 20/2010, depusă la dosarul cauzei (fila 7).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea procedează la legitimarea recurentului-petent, pe baza cărții de identitate, seria -, nr. -, CNP -, domiciliat în comuna, județ
Recurentul-petent depune la dosar motive scrise de recurs, atașate la fila 8.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și, făcând aplicarea disp. art. 38513din Codul d e procedură penală, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Recurentul-petent, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale nr. 133/26.-, pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Penală și trimiterea cauzei la procuror pentru redeschiderea urmăririi penale față de intimatul.
Solicită a dispune ca procurorul să efectueze o expertiză criminalistică care să stabilească dinamica și împrejurările producerii accidentului, precum și alte probatorii, respectiv reaudierea martorilor, a inculpatului și o confruntare între petentul subsemnat și intimat.
Apărătorul ales al intimatului, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea hotărârii pronunțate de Tribunalul Călărași, ca fiind temeinică și legală.
Susține că din actele administrate în cauză a rezultat că intimatul nu a avut intenția de a-l ucide pe petentul, iar din raportul de expertiză criminalistică efectuat reiese că din examinările medicale efectuate nu s-au descoperit mărci traumatice specifice unui accident rutier, neputându-se face legătura de cauzalitate între acuze și posibilul accident.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii pronunțate de Tribunalul Călărași, ca fiind temeinică și legală
Solicită a se avea în vedere raportul de expertiză medico-legală efectuat în cauză, precum și raportul de expertiză criminalistică, din care rezultă că nu există probe certe care să poată stabili dinamica evenimentului rutier.
Mai mult, arată că martorul a declarat că doar la văzut partea vătămată pe autoturismului, însă nu a putut preciza modalitatea în care a avut loc incidentul.
Astfel, apreciind rezoluția Parchetului ca fiind temeinică și legală în sensul că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de care a fost acuzat intimatul, solicită respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr. 133/26.11.2009 Tribunalul Călărași - Secția Penală n baza art. 2781alin.8 lit.a Cod procedură penală a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul împotriva rezoluției de scoatere de sub urmărire penală din 24.07.2009, pronunțată în dosarul nr. 817/P/2005 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași și a rezoluției din 08.09.2009, emisă în dosarul 1373/II - 2/2009 de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, obligând petentul la 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reținut următoarele:
Prin cererea introdusă pe rolul aceste instanțe la data de 28 septembrie 2009 și înregistrată sub nr- (592/P/2009), petentul, domiciliat în comuna, județul C, a formulat plângere împotriva rezoluției nr. 817/P/2005 și al rezoluției nr. 1373/II-2/2009 din data de 08.09.2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, solicitând anularea acestora ca nelegale și netemeinice.
S-a arată că soluția de scoatere de sub urmărire penală a învinuitului este nelegală, deoarece există suficiente dovezi din care rezultă vinovăția acestuia.
Mai arată că plângerea formulată împotriva rezoluției i-a fost respinsă ca nesemnată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.
Din oficiu s-a dispus atașarea dosarelor 817/P/2005 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași, respectiv 1373/II-2/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de apel București.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de probele administrate în cauză, Tribunalul a reținut următoarea situație de fapt:
Prin rezoluția 817/P/2005 din 12.05.2005 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărașis -a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitul, cu privire la infracțiunile de tentativă de omor calificat, prevăzută de art. 20 Cod penal rap. la art. 174-175 lit.i Cod penal și vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 184 alin.1 și 3 Cod penal, reținându-se că lipsește vinovăția acestuia.
Soluția a fost atacată de petentul și, prin sentința penală nr. 191/2006, Tribunalul Călărașia admis plângerea și a dispus trimiterea cauzei la parchet pentru completarea cercetărilor în privința infracțiunilor menționate, cu efectuarea unei expertize medico-legale de către C și reaudierea martorelor oculare și confruntarea acestora.
Sentința a rămas definitivă prin decizia penală 119/2007 a Curții de Apel București.
Reluându-se cercetările, după administrarea probelor dispuse de instanțe, prin rezoluția din 18.07.2007, pronunțată în același dosar, s-a dispus neînceperea urmăriri penale față de numitul sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 20 Cod penal rap. la art. 174-175 lit.i Cod penal și trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași, în vederea soluționării sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 184 Cod penal.
Și această rezoluție a fost atacată și, prin sentința penală nr. 222/23.11.2007 a fost desființată soluția și s-a trimis cauza la parchet în vederea începerii urmăririi penale pentru infracțiunile prevăzute de art. 20 Cod penal rap. la art. 174-175 lit.i Cod penal și de art. 184 Cod penal.
Prin decizia penală nr. 487/R/2008, Curtea de Apel Bucureștia casat parțial sentința și a trimis cauza la procuror în vederea începerii urmăririi penale pentru infracțiunea de tentativă de omor calificat sau pentru orice infracțiune ce ar rezulta din probe, dispunându-se procurorului să procedeze la reaudierea tuturor martorilor ascultați în faza actelor premergătoare, la efectuare unei noi expertize medico-legale de către Institutul Național de Medicină Legală B (pentru stabilirea existenței leziunilor de violență specifice unui accident rutier la data internării și a legăturii de cauzalitate între leziuni și evenimentul rutier, număr de zile de îngrijiri medicale) și efectuarea unei expertize tehnice auto pentru stabilirea dinamicii accidentului.
Din raportul de nouă expertiză medico-legală întocmit de Institutul Național de Medicină Legală B nr.A-, efectuat în baza actelor medicale, a rezultat că, la examinările medicale efectuate la momentul respectiv, nu s-au descoperit mărci traumatice specifice unui posibil accident rutier și care să poată data din data de 27.05.2005, neputându-se face legătura de cauzalitate între acuzele simptomatice subiective și posibilul accident rutier.
S-a exprimat imposibilitatea pronunțării asupra unor posibile leziuni ale gleznei, nemenționate fiind în niciunul dintre actele medicale. S-a apreciat că petentul nu a necesitat îngrijiri medicale.
Raportul de nouă expertiză medico-legală a fost avizat de Comisia de Avizare și Control din cadrul Institutului Național de Medicină Legală " Minovici"- avizul E-.
În raportul de expertiză criminalistică nr.171/14.05.2009 întocmit de B s-a concluzionat că nu există probe certe din care să poată fi stabilită dinamica accidentului, în raport de avariile autoturismului neputându-se stabili dacă pietonul a sărit pe autovehiculului sau dacă autovehiculul a lovit pietonul.
Martora nu a putut lămuri deplin situația, ea susținând că l-a văzut pe petent pe, după ce a auzit urme de frânare ( filele 129-130), toate declarațiile de martoră în prezenta cauză fiind în acest sens.
În ceea ce privește declarațiile soției petentului, nesusținute de alte probe, nu pot fi luate în considerare, deoarece, așa cum a fost descris impactul, s-ar fi produs leziuni detectabile cu ocazia controalelor medicale făcute de petent, imediat după evenimente.
Așa fiind, în lipsa unor probe din care să rezulte existența elementelor constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor calificat, respectiv că intimatul l-a lovit cu autoturismul pe petent, Tribunalul a apreciat că soluția de scoatere de sub urmărire penală dată de procuror este corectă, la fel cum corectă este și cea de neîncepere a urmăririi penale pentru infracțiunea prevăzută de art.180 alin.1 Cod penal, neputându-se dovedi că petentul ar fi putut fi victima unui accident de mașină sau că a necesitat îngrijiri medicale.
Așa fiind, a fost respinsă plângerea formulată de petentul, conform art. 278 alin. 8 lit. a Cod procedură penală.
În baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală, petentul a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petentul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei la procuror pentru redeschiderea urmăririi penale față de intimatul.
În motivarea scrisă a recursului (fila 8 din dosar) arată că instanța de fond trebuia să dispună trimiterea cauzei la procuror, pentru ca acesta să efectueze o expertiză criminalistică care să stabilească dinamica și împrejurările producerii accidentului, precum și alte probatorii, respectiv reaudierea martorilor, a inculpatului și o confruntare între persoana sa și intimat. Mai arată că din probele dosarului rezultă, în mod neechivoc, intenția intimatului de a-l ucide.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, dar și în raport de toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, conform art.3856alin.3 proc. pen. Curtea constată următoarele:
Instanța fondului a respins plângerea petentului, motivat de împrejurarea că din ansamblul probator administrat de către procuror nu rezultă existența elementelor constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor calificat, respectiv că intimatul l-ar fi lovit, cu intenție, cu autoturismul marca Super cu numărul de înmatriculare -, urmărind producerea decesului petentului.
În mod corect a arătat prima instanță că noul raport de expertiză medico-legală, întocmit în cauză în baza actelor medicale, nu a descoperit leziuni traumatice specifice unui posibil accident rutier și care să poată data din 27.05.2005, astfel că și-a însușit concluziile acestui raport referitoare la lipsa legăturii de cauzalitate dintre acuzele simptomatice subiective și posibilul accident rutier. Mai mult, s-a arătat în cuprinsul raportului că este imposibilă pronunțarea asupra unor posibile leziuni ale gleznei, atâta vreme cât nu sunt menționate în actele medicale.
De asemenea, raportul de expertiză criminalistică nr.171/14.05.2009 întocmit de Bac oncluzionat că nu există dovezi certe din care să poată fi stabilită dinamica producerii accidentului, în raport de avariile autoturismului neputându-se stabili dacă pietonul a sărit pe sau sadă autovehiculul a lovit pietonul.
În lipsa probelor științifice care să poată demonstra modul de producere a leziunilor și eventuala intenție a intimatului de a lovi petentul cu mașina, Curtea va analiza depozițiile persoanelor prezente la locul incidentului, constatând că versiunea petentului-în sensul că a fost lovit intenționat cu mașina de către intimat-este susținută doar de soția lui (martora ), în timp ce intimatul comiterea faptei, arătând că petentul este cel care a sărit pe mașinii spărgând parbrizul cu. De asemenea, martora a arătat că nu poate preciza dacă intimatul a lovit cu mașina petentul ori acesta s-a aruncat pe, susținând că se afla cu spatele în momentul impactului iar când s-a întors a observat că petentul se afla deja pe autoturismului. Mai mult, aceeași martoră a relatat că l-a auzit pe intimat reproșându-i petentul faptul că i-a spart în mod intenționat parbrizul mașinii.
Ca atare, probatoriul administrat în cauză relevă un dubiu care-i profită făptuitorului, cu atât mai mult cu cât sinceritatea petentului și a soției acestuia este pusă la îndoială, în condițiile în care au afirmat că a fost lovit cu mașina la glezna dreaptă, iar actele medicale nu au constatat nicio leziune traumatică la nivelul acesteia.
Ca atare, Curtea consideră că nu există nicio justificare pentru efectuarea unei noi expertize criminalistice care să stabilească dinamica și împrejurările producerii evenimentului rutier, acestea fiind efectuate și prezentând concluzii neechivoce. În același sens nu există temei pentru reaudierea persoanelor implicate și confruntări între acestea, atâta vreme cât și-au păstrat în mod constant pozițiile și au prezentat două versiuni diametral opuse ale derulării faptelor.
Pentru aceste considerente, constatând că organele de urmărire penală au efectuat toate probele dispuse anterior de instanță și că nu mai este utilă administrarea altor probe care să ducă la aflarea adevărului în cauză, Curtea, în temeiul art.38515pct.1 lit.b proc. pen. va espinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-petent, cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-petent împotriva sentinței penale nr. 133/26.-, pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurentul-petent la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
-
Red. -
Dact. / 17.03.2010
Ex.2
Red. / Tribunalul Călărași - Secția Penală
Președinte:Damian DolacheJudecători:Damian Dolache, Carmen Veronica Găină, Niculae
