Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 142/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
SENTINȚA PENALĂ NR. 142
Ședința publică de la 16 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dumitru Pocovnicu Patriche Gabriela
- -- grefier
***********
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău - legal reprezentat de - - procuror
Pe rol fiind soluționarea plângerii formulată de petentul, împotriva rezoluției nr.26/P/2004 din 25.02.2008, dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei după care:
Instanța a pus în discuție cererea petentului prin care solicită acordarea unui nou termen pentru a-și angaja apărător motivat de faptul că datorită lipsei posibilităților materiale nu a putut să-și angajeze un avocat precum și cererea formulată de - agent procedural la Tribunalul Neamț prin care solicită scutirea de la plata amenzii judiciare în sumă de 100 lei aplicată prin încheierea din data de 02.10.2008 și a acordat cuvântul asupra acestor cereri.
Procurorul având cuvântul fost de acord cu cererea formulată de petent prin care solicită amânarea cauzei. Cu privire la cererea de scutire de la plata amenzii formulată de agentul procedural, a pus concluzii de admitere a acestei cereri.
Instanța, apreciază că i-a fost garantat dreptul la apărare, petentului i s-au acordat la cerere, patru termene de judecată pe motive de sănătate, pregătirea apărării și pentru angajare avocat. De asemenea, față de dispozițiile art.2781alin.12 Cod procedură penală care obligă instanța să soluționeze plângerea petentului cu precădere, respinge cererea petentului de amânare a soluționării cauzei.
Având în vedere cererea formulată de agentul procedural de la Tribunalul Neamț -, prin care solicită scutirea de la plata amenzii în sumă de 100 lei aplicată prin încheierea din data de 02.10.2008, întrucât acesta invocă un motiv obiectiv că lipsa de procedură se datorează lipsei de la instanță a persoanei citate, în temeiul art.199 alin.3 Cod procedură penală admite cererea și dispune scutirea de la plata amenzii în sumă de 100 lei.
Procurorul a învederat instanței că nu are alte cereri de formulat.
Nefiind formulate alte cereri, instanța a constatat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul pentru dezbateri.
Procurorul având cuvântul apreciază că plângerea este formulată tardiv și a pus concluzii de respingere a plângerii ca tardiv formulată, potrivit dispozițiilor art.278 alin.3 Cod procedură penală.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând-
Asupra cauzei penale de față, se constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- petentul, cu domiciliul în municipiul R, strada - -.2,.C,.32, județul N, a formulat, în conformitate cu prevederile art.278/1 Cod procedură penală, plângere împotriva rezoluțiilor din datele de: 21.02.2001, date în dosarul nr.113/P/2001 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, confirmată prin rezoluția nr.403/II/2 din data de 07.05.2001 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU și prin rezoluția din data de 27.05.2002 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală și criminalistică, rezoluția din dosarul nr.53/P/2001 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, din data de 12.06.2001, dată în dosarul nr.48/P/2001 de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU și împotriva rezoluțiilor din data de 25.02.2004 date în dosarul nr.26/P/2004 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, confirmate prin rezoluția nr.407/II/2/2008 din data de 14.05.2008, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU.
În motivarea plângerii petentul a susținut următoarele:
1. La data de 17.04.2003 a primit de la Parchetul Militar d e pe lângă Curtea Militară de Apel București adresa cu nr.369/2002 din data de 17.04.2003, prin care i s-a făcut cunoscut că plângerea penală adresată Parchetului Militar a fost înregistrată sub nr.369/2002 la 10.09.2002 și că a fost trimisă spre competentă soluționare, la data de 29.01.2003 Parchetului Național Anticorupție, unde urmează să se adreseze. La data de 29 05.2003 fost în audiență la Parchetul național Anticorupție și și-a completat plângerea penală inițială cu un memoriu, memoriu care a fost înregistrat sub nr. 3315/29.05.2003.
2. Fața de dosarele de cercetare penala nr.113/P/2000, 48/P/2001, 53/P/2001 și nr.26/P/2004, în rezoluțiile date deși se face menținea comunicării soluțiilor către petent, aceste rezoluții în extenso nu i-au fost comunicate niciodată, cu toate că a făcut mai multe reveniri și s-a interesat în permanență de soarta acestor plângeri. Se mai arată că nu a avut acces la studiul dosarelor, decât după ce am sesizat in mod repetat Direcția Națională Anticorupție.
3. Față de tardivitatea comunicării rezoluției nr.26/P/2004, dată la 25.02.2004 de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU și primită la data de 14.04.2008, prin rezoluția data, Procurorul General nu a arătat nimic cu privire la întârzierea de 4 ani a comunicării ezoluției, dat fiind că vina pentru lipsa comunicării rezoluției aparține în exclusivitate procurorilor.
4. Față de actele premergătoare invocate prin rezoluția 26/P/2004 i menținute de Procurorul General prin Rezoluția rr.403/II/2/2008, se susține că acestea sunt inexistente și că în afara trecerii în revistă a dosarelor și deciziilor care au constituit soluționarea civilă a litigiului de muncă, procurorii nu au mai administrat niciun alt act premergător, fapt care intră în contradicție cu dispozițiile cuprinse la art.224 Cod procedură penală, care raportat, la plângerea penala inițială, procurorii erau obligați să efectueze inventarierea gestiunii, o reviziei contabilă, relații scrise și verbale, care pot avea aspecte comune cu declarațiile părților sau ale martorilor, constatare medicală, ridicarea de înscrisuri, etc.
Lipsa procesului verbal pentru actele premergătoare întocmit de procurorul care a dat rezoluția 26/P/2004 reprezintă dovada elocventă că în dosarul nr.26/P/2004 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU nu s-au efectuat acte premergătoare, despre care procurorii prin rezoluțiile date, susțin contrariul.
Mai mult decât atât, susține petentul, a fost înregistrat cu lângere p. penală la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU în osarul nr.26/P/2004, i deși alăturat plângerii, a administrat probe și dovezi corespunzătoare celor 40 de anexe, atașate plângerii penale din data de 09.09.2002, procurorii nu l-au chemat, în condițiile în care se constituise și parte vătămată, fapt ce dovedește ncă o data lipsa actelor premergătoare.
5. Deși procurorii prin rezoluțiile date fac o trecere în revista a dosarelor civile în care s-a judecat litigiul de muncă, această trecere în revistă se referă strict la numărul dosarelor și a hotărârilor emise de judecători, trecerea în revistă, făcându-se fără observarea abuzurilor și încălcărilor deontologiei de judecători, așa cum s-a ntâmplat, n fapt și cu ocazia ejudecării cauzei din dosarul 2049/RE/2000 al Judecătoriei Piatra Neamț, cauză repartizată spre soluționare udecătorului.
Deși, prin decizia civila nr.1891 din data de 14.10.1999 a Tribunalului Neamț, cât și prin decizia civilă nr.211 din data de 10.02.2000, a Curții de Apel Bacău, s-a dispus rejudecarea cauzei cu efectuarea "expertizei tehnico-contabile", proba ce fusese solicitată fi administrată în prima etapă de judecare a cauzei și respinsă inițial de instanța de fond, dar admisă în apel și care a constituit motivul rejudecării, procurorii nu constată că magistratul investit cu judecarea cauzei, respectiv judecătorul, respins "netemeinic, nelegal și abuziv" administrarea acestei probe, invocând ca motiv al respingerii administrării expertizei tehnico-contabile, prin respingerea cererii recovenționale depusă nelegal la dosar de unitatea intimată în rejudecare.
Ori, susține petentul, cererea pentru expertiza tehnico-contabilă fusese invocată de el ca probă în prima etapa de judecată și nu în rejudecare.
Aceste fapte abuzive ale judecătorului au fost continuate si de ceilalți judecători împotriva actelor de care el s-a plâns, (precizând prin plângerea penală faptele comise de fiecare dintre respectivii judecătorii, care se fac vinovați printr-o soluționare abuzivă a litigiului său de muncă) și în contra probelor și dovezilor administrate de el la fiecare dosar, dosare care au fost enumerate de procurori prin rezoluțiile date.
6. " cu mâța-n sac", arată petentul în motivarea plângerii procurorii și procurorul general precizează prin rezoluția dată că rezoluția subalternului său ar fi temeinică și legală, cu toate că prin rezoluția nr.26/P/2004, procurorul respectiv, susține că ar fi efectuat acte premergătoare împotriva unor magistrați-judecători, respectiv și, care la acea data nu mai aveau aceasta calitate de magistrat-judecător încă din anul 2002.
Mai mult decât atât, același procuror prin rezoluție susține că, competența organelor de urmărire penală nu se raportează la calitatea inculpatului, deducându-se că magistrații-judecători pot fi cercetați și de organele de poliție.
7. Aspectele de nelegalitate comise de judecători cu ocazia soluționării litigiului de muncă și constatate de el, dar nu si de Procurori, susține petentul, care prin încălcarea deontologiei profesionale nu au dispus și nu au procedat la o ancheta penală efectivă menită să descopere adevărul, mulțumindu-se doar să-i recomande sfaturi juridice, sfaturi care nu le- nesolicitat, recomandările făcute fiind ridicate în fața instanțelor investite cu soluționarea litigiului de muncă.
8. Rezoluțiile date nu au avut la bază declarația luată petentului (parte vătămata) și nici declarațiile magistraților - judecătorii împotriva cărora formulat plângeri penale, ba mai mult unul dintre magistrați-judecători cercetați în dosarul nr. 13/P/2000, respectiv judecătorul din cadrul Judecătoriei Piatra -N, conform precizărilor făcute în scris de procurorul care instrumentat plângerea penală, așa cum rezultă din mențiunea făcută pe coperta interioara a dosarului nr.113/P/2000, a arătat că magistratul a refuzat să se efectueze cercetare penala împotriva sa, deși acest magistrat în cadrul judecării cauzei din dosarul nr.2049/RE/2000, privind rejudecarea litigiului de muncă, a respins acestuia cererea privind administrarea probei cu expertiză tehnico-contabilă stabilită anterior prin decizia civilă nr.1891/AC/1999 din data de 14.10.1999, pronunțata în dosarul nr. 3445/AC/1999 al Tribunalului Neamț și menținută cu autoritate de lucru judecat prin decizia civila nr.211din 10.02.2000, pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul 334/2000.
Același judecător permite unității pârâte să depună la dosarul nr. 2049/RE/2000 și în rejudecare o cerere reconvențională, încălcând astfel cu buna știința dispozițiile Codului d e procedura civilă.
magistratului au continuat în aceeași cauză, când se motivează respingerea administrării probei cu expertiză "tehnico-contabilă" solicitată de petent arătând că, respingerea acestei probe ar fi luată ca urmare a faptului că a respins și cererea reconvențională depusă de intimata - reclamantă în rejudecare și acceptată inițial de același magistrat.
Pentru toate aceste considerente, petentul a arătat că înțelege să formuleze plângere împotriva următoarelor rezoluții:
a) rezoluția nr.113/P/2000 din data de 21.02.2001, a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, primită la data de 12.09.2008;
b) rezoluția nr. - dată la data de 07.05.2001 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, primită la data de 12.09.2008;
c) rezoluția nr.48/P/2001, din data de 12.06.2001 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, primită la data de 12.09.2008;
d) rezoluția nr.53/P/2001, din data de 12.06.2001 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, primită la data de 12.09.2008;
e) rezoluția nr. 26/P/2004, din data de 25.02.2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, primită la data de 12.09.2008, prin care s-a dispus conexarea dosarelor penale nr.113/P/2000 și 48/P/2001, cu dosarul nr.26/P/2004, dar fără conexarea dosarului 53/P/2001, cu mențiunea de neîncepere a urmăririi penale adoptate de procurorii în acele cauze;
f) rezoluția nr. 407/II/2/2008 din data de 14.05.2008, dată de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU.
Pentru toate motive s-a solicitat, în temeiul art.278/1 alin.8 lit.b Cod procedură penală, admiterea plângerilor, desființarea rezoluțiilor și trimiterea "dosarelorspre o cercetare efectiva în mod individual (pentru fiecare magistrat-judecător împotriva căruia s-a plâns) la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU ".
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.3685 din data de 03.06.1099, pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț (judecător ), s-a respins ca nefondată contestația împotriva deciziei nr.26 din 21.01.1999, emisă de "" N de desfacere a contractului de muncă al petentului-fl.17-19.
Tribunalul Neamț prin decizia civilă nr.1891/AC din data de 14.10.1999-fl.27-28, apreciindu-se că a fost încălcat dreptul la apărare al contestatorului prin respingerea cererii de acordare a unui termen pentru a se prezenta apărătorul ales, a admis apelul declarat de acesta, a desființat sentința civilă apelată și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe - Judecătoria Piatra Neamț.
Prin decizia civilă nr.211 din data de 10.02.2000-fl.31-32, pronunțată de Curtea de APEL BACĂU, s-a respins ca nefondat recursul declarat împotriva deciziei civile nr.1891/AC din data de 14.10.1999 a Tribunalului Neamț.
Judecătoria Piatra Neamț, prin sentința civilă nr.4392 din data de 26.06.2000-fl.42 și 45-46, pronunțată de intimata-judecător, a respins contestația formulată de petentul-contestator, precum și cererea reconvențională formulată de "" P
Prin decizia civilă nr.1813/RC din data de 04.10.2000-fl.60-62, pronunțată de Tribunalul Neamț - intimați-judecători, și, a fost respins ca nefondat recursul declarat de petentul-contestator, hotărârea devenind irevocabilă.
Petentul-contestator a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr.1813/RC din data de 04.10.2000-fl.60-62, pronunțată de Tribunalul Neamț - intimați judecători, și, dar prin decizia civilă nr.1378/RC din data de 19.04.2002, pronunțată de Tribunalul Neamț, contestația în anulare a fost respinsă ca neîntemeiată.
Nemulțumit de soluțiile date petentul a formulat plângerii penale împotriva unora dintre magistrații-judecători care au participat la soluționarea cauzei, fie la prima instanță, fie la instanța de control judiciar, plângerile făcând obiectul mai multor dosare penale.
Astfel, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, prin rezoluția din data de 21.02.2001, pronunțată în dosarul nr.113/P/2000, în temeiul art.228 alin.4 Cod procedură penală, cu art.10 lit. Cod procedură penală, a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimata, cercetată sub aspectul infracțiunii prevăzută de art.246 Cod penal.
În motivarea acestei rezoluții s-a reținut că la data de 05.02.1999, sub nr.1908/1999, a fost înregistrată contestația formulată de contestatorul împotriva deciziei nr.26 din data de 21.01.1999, emisă de "" P N, prin care i s-a desfăcut contractul de muncă în baza art.130 lit.i din Codul muncii.
Prin sentința civilă nr.3685 din data de 03.06.1999, pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț, contestația a fost respinsă ca nefondată.
Cu ocazia judecării în fond a cauzei contestatorul a refuzat să pună concluzii și ca urmare a exercitării căii legale de atac, sentința a fost desființată prin decizia civilă nr.1891/AC din data de 14.10.1999 a Tribunalului Neamț și trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță, soluție menținută prin decizia civilă nr.211 din data de 10.02.2000 a Curții de APEL BACĂU, prin care s-a respins recursul declarat de "" P
Cauza a fost reînregistrată la data de 20.03.2000 la Judecătoria Piatra Neamț sub nr.2049/2000 și a fost repartizată în completul doamnei judecător.
Pe parcursul soluționării cauzei, urmare și faptului că "" PNa formulat cerere reconvențională prin care solicita obligarea contestatorului la plata sumei de 1.320.686 lei ROL, reprezentând prejudiciul produs prin abaterile comise, acesta a solicitat efectuarea unei expertize fără a depune obiectivele, deși i s-a pus în vedere acest lucru.
În același timp contestatorul a formulat cerere de strămutare, dar Curtea Supremă de Justiție i-a respins cererea.
Prin sentința civilă nr.4392 din data de 26.06.2000, pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț, contestația a fost respinsă ca nefondată.
Prin decizia civilă nr.1813/04.10.2000, Tribunalul Neamț a respins ca nefondat recursul declarat de contestator.
Instanțele au reținut că abaterile comise de contestator și constatate în ziua de 20.01.1999 sunt reale și constituie abateri grave de la obligațiile de serviciu. La data respectivă, fiind controlat de organele competente ale "" PNa fost găsit în bufet consumând băuturi alcoolice, iar la verificarea documentelor s-au constatat numeroase deficiențe în ceea ce privește ținerea evidențelor sumelor încasate drept contravaloarea energiei electrice consumate de abonați, că unele facturi le încasa prin intermediul unei gestionare di satul, comuna, județul N, iar la data respectivă nu a putut justifica suma de 1.320.686 lei.
Față de cele menționate, se arată în rezoluția menționată mai sus, se constată că nu au fost încălcate drepturile procesuale ale contestatorului și că magistratul nu a comis nicio faptă de natură penală, astfel încât nu se impune a se solicita avizul Ministerului Justiției pentru cercetarea acesteia.
Prin rezoluția nr.403/II/2/2001 din data de 07.05.2001, dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, în baza art.278 Cod procedură penală, a fost respinsă plângerea formulată de petent.
În motivarea acestei rezoluții s-au reținut următoarele:
Petentul a lucrat la."" P N, fiindu-i desfăcut contractul de muncă în baza art.130 lit.i din Codul muncii, prin decizia nr.26 din data de 21.01.1999.
Petentul a formulat ulterior contestația cu numărul 1908/05.02.1999.
În urma judecării acelei contestații s-a dispus respingerea ei prin sentința civilă nr.3685/03.06.1999 de către Judecătoria Piatra Neamț.
Hotărârea a fost apelată, așa încât Tribunalul Neamț, prin decizia civilă nr.1891/AC/14.10.1999 - dosar nr.3445/AC/1999, a admis apelul și a casat hotărârea instanței de fond spre rejudecare, motivat de faptul că s-a încălcat dreptul la apărare, respectiv nu i s-a mai acordat un termen pentru a-și angaja apărător.
Cauza a format obiectul dosarului nr.2049/2000, fiind repartizat la data de 20.03.2000 în completul doamnei judecător.
S-a formulat de "" PNo cerere reconvențională, solicitându-se obligarea contestatorului la plata sumei de 1.320.686 lei - prejudiciu produs unității prin săvârșirea abaterilor care au dus la desfacerea contractului de muncă.
Petentul, se motivează de procurorul general, a solicitat efectuarea unei expertize, pentru care nu a depus obiectivele cerute de instanța de judecată, a solicitat recuzarea judecătoarei, toate susținerile dovedindu-se nereale.
Prin sentința civilă nr.4392/26.06.2000 a fost respinsă atât contestația, cât și cererea reconvențională.
S-a declarat recurs, susține procurorul general, dar acesta a fost respins ca nefundat, hotărârea devenind irevocabilă.
Din verificările și cercetările efectuate, se arată în motivarea rezoluției procurorului general, nu se poate reține că doamna judecător ar fi săvârșit vreo infracțiune, motiv pentru care nu s-a cerut aprobarea de cercetare și s-a dispus neînceperea urmăririi penale, fiind aplicabile prevederile art.10 lit.a Cod procedură penală.
De altfel, respingerea unei cereri nemotivate sau probe care nu sunt pertinente într-o cauză dedusă judecății, susține procurorul general, nu poate duce la concluzia că judecătorul a săvârșit un abuz în serviciu, cu atât mai mult cu cât nu s-a dovedit un interes în cauză, iar în conformitate cu legea contestatorul are la dispoziție căile de atac, putând fi, astfel, reformate hotărârile judecătorești în care ar fi fost prejudiciat.
Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție - Secția de urmărire penală și criminalistică, prin rezoluția nr.657/II/2/2002 din data de 10.05.2002 a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petent.
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, prin rezoluția din data de 12.iunie.2001, dată în dosarul nr.48/P/2001, a dispus, în temeiul art.228 alin.4 Cod procedură penală, cu art.10 lit.a Cod procedură penală, neînceperea urmăririi penale față de și, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.246 Cod penal, întrucât fapta nu există.
Prin rezoluția procurorului s-a dispus conexarea dosarului nr.53/P/2001 la dosarul nr.48/P/2001 al aceeași unități de procuratură.
În motivarea acestei rezoluții s-au reținut următoarele:
Din examinarea dosarului nr.3266/2000 al Tribunalului Neamț, la judecarea căruia a participat judecătorul, în calitatea de președinte de complet și judecătorul, în calitate de membru și au pronunțat decizia civilă nr.1813/04.10.2000, având ca obiect recursul petentului împotriva sentinței civile nr.4392/26.06.2000 a Judecătoriei Piatra Neamț, rezultă că decizia nu a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor Codului d e procedură civilă.
Instanțele au reținut că abaterile comise de contestator și constatate în ziua de 20.01.1999 sunt reale și constituie abateri grave de la obligațiile de serviciu. La data respectivă, fiind controlat de organele competente ale "" PNa fost găsit în bufet consumând băuturi alcoolice, iar la verificarea documentelor s-au constatat numeroase deficiențe în ceea ce privește ținerea evidențelor sumelor încasate drept contravaloarea energiei electrice consumate de abonați, că unele facturi le încasa prin intermediul unei gestionare din satul, comuna, județul N, iar la data respectivă nu a putut justifica suma de 1.320.686 lei.
Față de cele menționate, se reține de procuror, nu se poate reține că prin pronunțarea hotărârii judecătorești au fost încălcate drepturile procesuale ale petentului sau că s-au comis fapte penale.
Prin rezoluția din data de 25.02.2004, dată în dosarul 26/P/2004 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, în temeiul art. 228 alin.6 și 10 lit.a Cod procedură penală, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de, și, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art.246 Cod penal, deoarece faptele nu există.
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂUa reținut în această rezoluție următoarele: a formulat la data de 27.01.2004 o plângere penală prin care solicită să fie cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art.246 Cod penal judecătorii:, și, constând în aceea că în diferite faze ale unui proces civil, având ca obiect o contestație a sa împotriva deciziei de desfacere a contractului de muncă nr.26/2 1.01.1999, emisă de "" SA N, ar fi pronunțat, cu rea - credință, hotărâri nelegale și netemeinice.
Din actele premergătoare începerii urmăririi penale rezultă că, la 5.02.1999 la Judecătoria Piatra Neamț, sub nr. 1908/1999, a fost înregistrată contestația formulată de împotriva deciziei nr.26 din 21.01.1999, emisă de "" N, prin care i s-a desfăcut contractul de muncă în baza art.130 lit. din Codul muncii.
Prin sentința civilă nr.3685 din 3 iunie 1999, Judecătoria Piatra Neamța respins ca nefondată contestația formulată de petent.
Urmare a căii legale de atac, exercitată de contestator, sentința amintită a fost desființată prin decizia civilă nr.1891 din 14.10.1999 a Tribunalului Neamț și cauza a fost trimisă pentru rejudecare instanței de fond.
Această soluție a rămas definitivă ca urmare a respingerii recursului declarat de "" P N de Curtea de APEL BACĂU prin decizia civilă 211 din 10.02.2000.
Cauza a fost reînregistrată la Judecătoria Piatra Neamț sub nr.2049 din 20.03.2000 și a fost repartizată completului doamnei judecător.
Prin sentința civilă nr.4392 din 26.06.2000, contestația a fost respinsă ca nefondată. În același timp a fost respinsă și cererea reconvențională formulată de intimata reclamantă "" P
Prin decizia civilă nr.1813 din 4.10.2000, irevocabilă, pronunțată în dosarul 3266/RC/2000 al Tribunalului Neamț, completul de judecată din care au făcut parte și judecătorii și, a respins ca nefondat recursul petentului.
Judecătorii, și nu au făcut parte din completele de judecată care au rezolvat în fond și recurs litigiul de muncă în care a figurat ca parte reclamantul.
Nemulțumit de modul în care a fost soluționat litigiul de muncă de către instanțele de fond și recurs, petentul a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr.1813/RC/4.10.2000 a Tribunalului Neamț, motivând că judecătorul, s-ar fi pronunțat anterior în cauză prin decizia civilă 1891/AC/14.10.1999 în dosarul nr.3445/AC/1999 al Tribunalului Neamț.
Prin decizia civilă nr.1378/RC/l9.04.2002, pronunțată în dosarul nr. 3842/RC/2000, completul de judecată din care au făcut parte judecătorii și, a respins contestația în anulare formulată de ca neîntemeiată.
Soluția adoptată este temeinică și legală deoarece, potrivit dispozițiilor procedurale hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare numai dacă motivele nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului.
Așa fiind rezultă că judecătorii și nu au săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu în dauna reclamantului.
Din verificări rezultă că judecătoarea, prin încheierea din 12.04.2001 a dispus suspendarea judecării recursului declarat de împotriva deciziei nr.1813 din 4.10.2002 a Tribunalului Neamț, pentru lipsa părților la termenul de judecată.
Prin aceasta nu au fost îngrădite drepturile petiționarului care a avut posibilitatea formulării cererii de repunere a cauzei pe rol.
Prin rezoluția din aceeași zi, s-a dispus conexarea dosarelor nr.113/P/2000, 48/P/2001, cu dosarul nr.26/P/2004 și s-au menținut soluțiile de neîncepere a urmăririi penale adoptate cu privire la:, și în dosarele nr.113/P/2000 și, respectiv, 48/P/2001 ale Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU.
Parchetul a reținut că petentul a formulat plângeri penale împotriva judecătorilor:, și, considerând că au săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art.246 Cod penal cu ocazia soluționării unor cauze civile în care a figurat ca parte.
Din verificările făcute rezultă că în dosarul nr.113/P/2000 al acestei unități de parchet, la sesizarea petentului, s-au făcut verificări prealabile începerii urmăririi penale cu privire la judecătoarea de la Judecătoria Piatra Neamț, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.246 Cod penal, constând în aceea că în mod nelegal ar fi respins contestația formulată de petent împotriva deciziei de desfacere a contractului de muncă nr.36/21.01.1999 emisă de "" P
Prin rezoluția din data de 21.02.2001, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂUa dispus neînceperea urmăririi penale față de, deoarece fapta reclamată nu s-a confirmat.
Plângerile formulate de petent împotriva acestei soluții au fost respinse ca neîntemeiate, pe cale ierarhică, inclusiv de Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție.
Printr-o altă plângere petentul i-a reclamat pe judecătorii și, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, constând în aceea că ar fi pronunțat hotărâri judecătorești nelegale și netemeinice cu prilejul judecării în recurs a litigiului de muncă în care a figurat ca parte.
Plângerea a format obiectul dosarului nr.48/P/2001 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, în care prin rezoluția din data de 12.06.2001, s-a dispus neînceperea urmăririi penale, întrucât faptele reclamante nu s-au confirmat.
Având în vedere că actele de verificări prealabile începerii urmăririi penale din dosarele nr.113/P/2000 și 48/P/2001 sunt utile soluționării plângerii penale care formează obiectul dosarului nr.26/P/2004, se motivează în această rezoluție, în scopul unei mai bune înfăptuiri a justiției, se impune reunirea acestor cauze.
Soluțiile adoptate în dosarele nr.113/P/2000, cu privire la și 48/P/2001, privindu-i pe și, vor fi menținute.
Nemulțumit de soluțiile date, în conformitate cu prevederile art.275-278 Cod procedură penală, petentul a formulat plângere.
Prin rezoluția nr.407/II/2 din data de 14.05.2008, dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, în baza art.275 -278 Cod procedură penală, a fost respinsă plângerea formulată de petent.
Pentru a pronunța această soluție, s-au reținut următoarele:
rin rezolu ia nr. 26/P/25.02.2004 a Parchetului de pe ng Curtea de APEL BACĂUs -a dispus ne nceperea urm ririi penale fa ță de marin, i, judec tori n cadrul Tribunalului Neamț, mpotriva rora s-au efectuat acte premerg toare sub aspectul săvârșirii infrac iunii de abuz n serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art.246 Cod penal, deoarece aceast fapt nu exist.
Împotriva rezolu iei formulat pl ngere petentul nregistrat la Parchetul de pe ng Curtea de APEL BACĂU nr.407/11/2/05.05.2008, sus in nd aceasta este netemeinic i nelegală deoarece:
cu ocazia solu iei adoptat de procuror nu s-a efectuat o analiză atentă actelor premerg toare efectuate n cauz;
prin rezolu ia adoptat, procurorul nu s-a pronun at asupra faptei de abuz n serviciu contra intereselor persoanelor reclamat și faț de numiții, si;
n mod gre it s-a re inut prin rezolu ie judec torii, i nu au participat la judecarea cauzelor în care a avut calitatea de parte;
prin rezolu ie nu s-a men ionat faptul judec torii și fuseser elibera i din func ie (prin demisie i ca urmare a pensionării n raport cu data solu ion rii cauzei);
solu ia adoptat de procuror nu i-a fost comunicat n termenul legal.
Verific ndu-se dosarul nr.26/P/2004 al Parchetului de pe ngă Curtea de APEL BACĂU constat urm toarea situa ie de fapt:
Petentul a formulat pl ngeri la organele de urm rire penal prin care a sus inut judec torii care au judecat, n fond, sau n exercitarea ilor de atac, cauzele civile privind o contesta ie a sa formulată mpotriva deciziei de desfacere contractului de munc ă nr.26 din data de 21.01.1999, emis de "" N, sau av nd leg tur cu aceast contesta ie, și-ar fi nc lcat atribu iile de serviciu.
Potrivit aprecierii petentului exercitarea cu rea-credinț a atribu iilor de serviciu de tre judec tori ar caracteriza con inutul constitutiv al infrac iunii de abuz n serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art.246 Cod penal.
Contesta ia formulat de petentul mpotriva deciziei 26/21.01.1999 emis de "", prin care i s-a desf cut contractul de munc a format obiectul dosarului nr. 1908/1999.
Prin sentin a civil ă nr. 3685/3.06.1999 s-a respins contesta ia ca nefondat.
În urma exercit rii ilor de atac de tre petent, sentin a a fost desființată (decizia civil 1891/14.10.1999 a Tribunalului Neamț; decizia nr.211/10.02.2000a Cur ii de APEL BACĂU ) i cauza a fost trimis spre rejudecare Judecătoriei Piatra Neamț, cauza fiind re nregistrat sub nr.2049/20.03.2000, fiind repartizat spre solu ionare judec torului. Prin sentin a civil ă nr.4392/26.06.2000 a Judecătoriei Piatra Neamț contestația a fost respins ca nefondat.
mpotriva hot rii judec tore ti a exercitat ile de atac.
Astfel, prin decizia civil nr.1813/4.10.2000 a Tribunalului Neamț, ( ronun at n dosarul 3266/2000 de judec tori C-tin i ) s- respins recursul petentului formulat împotriva sentin ei civile nr.4392/26.06.2000.
Petentul a formulat i contesta ie n anulare împotriva deciziei civile nr. 1813/2000 a Tribunalului Neamț, care a fost respins ca ne ntemeiat prin decizia civilă nr.1378/RC/19.04.2002 pronun at dosarul nr.3842/RC/2000 al Tribunalului Neamț (completul de judecat fiind format din judec torii i ).
Referitor la sus inerile petentului cu privire la nelegalitatea și netemeinicia solu iei adoptate de procuror se rețin următoarele:
Pl ngerile petentului mpotriva judec torilor au format obiectul dosarelor nr.113/P/2000, 53/P/2001 i 26/P/2004 ale Parchetului de pe lâng Curtea de APEL BACĂU.
Prin rezolu ia nr.113/P/2000 a Parchetului de pe ng Curtea de APEL BACĂUs -a dispus ne nceperea urm ririi penale faț de, judec tor la Judecătoria Piatra Neamț, reclamat sub aspectul irii infrac iunii prevăzute de art.246 Cod penal, deoarece fapta nu exist.
Actele premerg toare efectuate n cauz s-au referit la modul de solu ionare de tre judec tor a dosarului nr.2049/2000 al Judecătoriei Piatra Neamț n care s-a pronun at sentin a civil nr.4392/26.06.2000. Împotriva rezolu iei comunicat petentului a formulat pl ngere acesta, plângerea fiind respins prin rezolu ia nr.- din data de 07.05.2001. n dosarul 48/P/2001 al Parchetului de pe ng Curtea de Apel s-a dispus prin rezolu ia din 12.06.2001 ne nceperea urm ririi penale fa ță de i, judec tori la Tribunalul Neamț reclama i pentru irea infrac iunii prevăzută de art.246 Cod penal, întrucât aceast fapt nu exist.
S-a dispus conexarea dosarului 53/P/2001 la dosarul 48/P/2001, soluția a fost comunicat petentului la data de 12.06.2001.
Prin rezolu ia 26/P/25.02.2004 a Parchetului de pe ng Curtea ir APEL BACĂUs -au conexat dosarele 113/P/2000 și 48/P/2001 cu dosarul 26/P/2004.
Prin aceast rezolu ie s-au men inut solu iile de ne ncepere a urmăririi penale adoptate cu privire la judec torii, i n dosarele 113/P/200 i 48/P/2001 ale Parchetului de pe ng Curtea de APEL BACĂU.
Ulterior, prin rezolu ia nr.26/P/25.02.2004, dup cum s-a men ionat, -a constatat inexisten a i a faptei de abuz n serviciu contra intereselor per soanelor reclamat de petentul fa ță de judec torii, i.
Prin rezolu iile nr.26/P/25.02.2004 procurorul s-a pronun at asupra tuturor persoanelor reclamate de petent, n acest sens fiind ne ntemeiate susținerile petentului formulate prin pl ngere, n sensul procurorul nu ar fi examinat cauza referitor la faptele reclamate față de judec torii, și.
Neprecizarea n rezolu ie a eliber rii din func ie a judec torilor i nu a avut nici o relevan ță juridic cu privire la competen a material n conformitate cu dispozițiile art.45 alin.1, cu referire la art.40 alin.1 lit.a Cod procedură penală.
Astfel, competen a organelor de urm rire penal determinat de calitatea inculpatului nu este modificat n caz de schimbare a calit ății făptuitorilor n cazul n care fapta are leg tur cu atribu iile de serviciu ale acestora.
Aspectele de nelegalitate și netemeinice ale hot rilor judecătorești pot fi invocate cu ocazia exercit rii ilor de atac. Acestea nu pot face obiectul unor verific ri de natur penal chiar de natura actelor premerg toare.
Pl ngerea petentului, se arată în rezoluție, nu este ntemeiat.
De altfel, dup cum s-a precizat, se motivează de procurorul general, solu iile adoptate de procuror au fost comunicate petentului, pl ngerea fiind formulat cu dep ășirea termenului prevăzut de art.278 alin.3 Cod procedură penală.
Nemulțumit de soluțiile pronunțate, petentul, în conformitate cu prevederile art.278/1 alin.1 Cod procedură penală, a formulat plângere la instanța de judecată, arătând că rezoluțiile date în cauză sunt nelegale și netemeinice pentru aspectele arătate în partea introductivă a considerentelor prezentei hotărâri.
Petentul deși legal citat nu s-a prezentat în instanță.
La cererea acestuia Curtea a acordat mai multe termene, după cum urmează:
- la termenele din dat de 26.06.2008 și 04.09.2008, invocându-se motive de sănătate;
- la termenul din 02.10.2008, pentru studierea dosarului, pregătirea apărării și angajarea unui avocat;
La termenul de judecată din data de 16.10.2008, petentul a solicitat amânarea din nou a cauzei pentru a face un împrumut la cunoștințe în vederea angajării unui avocat.
Având în vedere faptul că instanța i-a acordat petentului mai multe termene de judecată, inclusiv pentru angajarea unui avocat, garantându-i acestuia dreptul la o apărare efectivă, precum și dispozițiile art.278/1 alin.12 Cod procedură penală, care obligă instanța să soluționeze plângerea în termen de cel mult 30 de zile de la primirea acesteia, Curtea a respins o nouă cerere de amânare a soluționării cauzei, în condițiile în care petentul invocă un eveniment nesigur, efectuarea unui împrumut și condiționând acordarea unui anumit termen de judecată.
De altfel, trebuie observat că acesta este un mod de proceda al petentului în scopul tergiversării soluționării cauzei, fiind o evidentă exercitare abuzivă a drepturilor procesuale.
Analizând soluțiile date de procuror în raport de motivele plângerii, Curtea constată Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂUa reținut în rezoluțiile atacate o situație de fapt corespunzătoare probelor administrate și în mod corect a adoptat soluții de netrimitere în judecată a intimaților, pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art.246 Cod penal, întrucât faptele nu există, acestea fiind legale și temeinice, astfel încât plângerea urmează a fi respinsă ca nefondată pentru următoarele considerente:
Plângerea va fi examinată pe fond, iar nu excepția tardivității și cu privire la soluțiile date în dosarul nr.113/P/2000 și 48/P/2001.
Împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată petentul poate formula plângere la instanța care i-ar reveni competența de a soluționa cauza în fond în termen de 20 de zile de la comunicarea de către procuror a modului de rezolvare a plângerii.
Rezoluțiile procurorului de netrimitere în judecată constituie acte de procedură, iar comunicarea acestora trebuie efectuată cu respectarea dispozițiilor procedurale privind comunicarea acestora, respectiv a prevederilor art.182 Cod procedură penală, cu referire la art.181 și următoarele Cod procedură penală.
În cauză trebuie să existe dovada de comunicare, prin care să se ateste primirea acestora de petent, dovadă care trebuie să conțină mențiunile obligatorii prevăzute de art.181 Cod procedură penală (desigur cele specifice comunicării unei soluții), deoarece numai de la această dată începe să curgă termenului de formulare a plângerii.
Ori, în cauză nu sunt îndeplinite aceste exigențe ale dispozițiilor procedurale, existând doar copia adresei prin care se susține că s-au comunicat soluțiile sau copiile rezoluțiilor către petent și a borderourilor prin care s-ar fi expediat aceste înscrisuri, ceea ce nu este suficient, esențial fiind nu dovada expedierii acestora, ci cel al primirii, afișării, etc. al înscrisurilor menționate mai sus.
De altfel, prin rezoluția din data de 25.02.2004, dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, s-a dispus conexarea dosarelor nr.113/P/2000 și 48/P/2001, iar prin rezoluția nr.48/P/2001 s-a dispus conexarea la acesta din urmă a dosarului nr.53/P/2001, toate la dosarul nr.26/P/2004.
Din examinarea dosarelor de urmărire penală, rezultă că rezoluțiile din data de 25.02.2004, date în dosarul nr.26/P/2004, nu au fost comunicate petentului.
În ceea ce privește rezoluția nr.407/II/2/2008, din data de 14.05.2008, rezultă că aceasta a fost expediată la data de 19.05.2008-fl.54, fără a exista dovada primirii acesteia de petent.
Dar chiar și în condițiile în care s-ar aprecia că această rezoluție a fost comunicată petentului la data de 19.05.2008, data borderoului de expediere, în raport de data introducerii plângerii la instanță, prin expedierea acestei prin scrisoare recomandată (art.187 Cod procedură penală) aceasta este formulată în termenul prevăzut de lege.
În cauză, în raport de cele mai sus arătate nu se impunea efectuarea altor acte de cercetare penală, legalitatea soluțiilor date de intimați rezultând din înscrisurile prezentate și analizate de Parchet.
Pentru aceleași motive, în raport și de numeroasele memorii deduse de petent și de criticile aduse, nu se impunea audierea acestuia de organele de urmărire penală și nici a intimaților.
În ceea ce privește critica privind lipsa procesului verbal prin care se constată efectuarea unor acte premergătoare, Curtea constată că organul de urmărire penală și-a bazat soluția pe înscrisurile aflate la dosarul cauzei, neimpunându-se încheierea unui asemenea proces-verbal.
De altfel, chiar în condițiile în care s-ar fi impus încheierea unui asemenea proces-verbal, având în vedere prevederile art.197 alin.2 Cod procedură penală, nu se poate constata nulitatea actelor efectuate în cauză, nefiind incident niciunul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de susmenționatul text.
S-a mai susținut de petent că eși, prin decizia civila nr.1891 din data de 14.10.1999 a Tribunalului Neamț, cât și prin decizia civilă nr.211 din data de 10.02.2000, a Curții de Apel Bacău, s-a dispus rejudecarea cauzei cu efectuarea "expertizei tehnico-contabile", probă ce fusese solicitată fi administrată în prima etapă de judecare a cauzei și respinsă inițial de instanța de fond, dar admisă în apel și care a constituit motivul rejudecării, procurorii nu constată că magistratul investit cu judecarea cauzei, respectiv judecătorul, respins "netemeinic, nelegal și abuziv" administrarea acestei probe, invocând ca motiv al respingerii administrării expertizei tehnico-contabile, prin respingerea cererii reconvenționale depusa nelegal la dosar de unitatea intimată în rejudecare.
Ori, susține petentul, cererea pentru expertiza tehnico-contabilă fusese invocată de el ca probă în prima etapa de judecată și nu în rejudecare.
Aceste fapte abuzive ale judecătorului au fost continuate și de ceilalți judecători împotriva actelor de care el s-a plâns, (precizând prin plângerea penală faptele comise de fiecare dintre respectivii judecătorii, care se fac vinovați printr-o soluționare abuzivă a litigiului său de muncă) și în contra probelor și dovezilor administrate de el la fiecare dosar, dosare care au fost enumerate de procurori prin rezoluțiile date.
Susținerile petentului sunt eronate, deoarece prin decizia civilă nr.1891/AC din data de 14.10.1999, pronunțată de Tribunalul Neamț -fl.27-28, fost admis apelul declarat de acesta, a fost desființată sentința civilă apelată și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe - Judecătoria Piatra Neamț, întrucât s-a apreciat că a fost încălcat dreptul la apărare al contestatorului prin respingerea cererii de acordare a unui termen pentru a se prezenta apărătorul ales.
În cauză dispunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare pentru motivul mai sus menționat nu s-a admis, așa cum susține petentul efectuarea unei expertize tehnică-contabile, din considerentele deciziei menționate mai sus nerezultând acest lucru.
În ceea ce privește decizia civilă nr.211 din data de 10.02.2000-fl.31-32, pronunțată de Curtea de APEL BACĂU, prin aceasta s-a respins ca nefondat recursul declarat de "" PNî mpotriva deciziei civile nr.1891/AC din data de 14.10.1999 a Tribunalului Neamț, fără a se face alte considerații cu privire la probele care să fie administrate de instanța de rejudecare, aceasta fiind suverană în aprecierea probelor necesare și utile soluționării cauzei.
Analizând pe fond legalitatea și temeinicia soluțiilor pronunțate, din actele și lucrările dosarelor rezultă că activitatea intimaților-judecători s-a desfășurat cu stricta respectare a dispozițiilor legale.
Nu poate constitui fapte penală și implicit nu poate fi angajată răspunderea penală a unui magistrat, activitatea desfășurată cu prilejul unor acte sau măsuri efectuate în exercitarea întocmai a funcției și a adoptării unei soluții.
Soluția dată de intimați este rezultatul interpretării date probelor din dosarele cu soluționarea cărora au fost legal investiți, aprecierea legalității și temeinicei acesteia, așa cum, de altfel am mai arătat, este atributul exclusiv al instanțelor de control judiciar.
Apoi, așa cum este cunoscut, infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor se realizează sub aspectul elementului material, fie printr-o inacțiune - neîndeplinirea unui act, fie printr-o acțiune, îndeplinirea defectuoasă a unui act, ambele săvârșite în exercițiul atribuțiilor de serviciu, iar sub aspectul laturii subiective, în ambele modalități de realizare, se săvârșește numai cu intenție, care poate fi directă sau indirectă, autorul urmărind sau acceptând producerea acestui rezultat.
Ori, din actele și lucrările dosarului nu există nici un indiciu al îndeplinirii condițiilor cumulative analizate mai sus.
De altfel, în raport de data pronunțării hotărârilor de intimații-magistrați, și, de prevederile art.122 alin.1 lit.d Cod penală și cuantumul pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea prevăzută de art.246 Cod penal, este împlinit și termenul special al prescripției speciale al răspunderii penale, prevăzut de art.124 Cod penal, fiind împiedicată punerea în mișcare a acțiunii penale.
În ceea ce-i privește pe intimații și, aceștia prin decizia civilă nr.1378/RC din data de 19.04.2002, au respins contestația în anulare formulată de petent împotriva deciziei penale nr.1813 din data de 04.10.2000 a Tribunalului Neamț, reținând că motivul contestației în anulare invocat de petent, respectiv faptul că judecătorul a pronunțat și decizia civilă nr.1891/AC din data de 14.10.1999, nu se regăsește printre motivele de reformare a hotărârilor judecătorești pe calea contestației în anulare prevăzut de art.317 Cod procedură penală.
De altfel, nici nu se poate susține că intimatul-judecător ar fi fost incompatibil să participe la soluționarea recursului de după rejudecare, în condițiile în care prin decizia civilă nr.1891/AC din data de 14.10.1999, a fost desființată sentința civilă nr.3685 din data de 03.06.1999 a Judecătoriei Piatra Neamț și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe pentru încălcarea dreptului la apărare al petentului, magistratul nepronunțându-se asupra fondului cauzei.
Curtea reține că din interpretarea sistematică a dispozițiilor art.97 alin.2 din Legea nr.303/2004, republicată, art.17 din Legea nr.304/2004, republicată, art.1 alin.4 și art.129 din Constituția României, revizuită, rezultă fără echivoc faptul că exercitarea dreptului de sesizare al persoanelor în legătura cu activitatea sau conduita judecătorilor nu poate pune în discuție soluțiile pronunțate prin hotărâri judecătorești.
Eventualele încălcări ale normelor legale de drept procesual și/sau de drept substanțial de intimații-judecători pot fi analizate exclusiv pe căile legale de atac.
A concluziona altfel înseamnă a accepta că o hotărâre judecătorească ar putea fi supusă simultan și paralel unui control de legalitate de către o autoritate a statului, alta decât o instanță de judecată, ceea ce nici Constituția, nici legea de organizarea judecătorească și nici Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu o permite.
Conform jurisprudenței procurorul nu este considerat magistrat în sensul art.5 alin.3 din Convenție. Totodată, s-ar aduce atingere autorității de lucru judecat.
Acest lucru nu înseamnă că sunt nesocotite dispozițiile art.16 alin. 2 din Constituția României și nici cu art.7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Nu poate constitui faptă penală și implicit nu poate fi angajată răspunderea penală a unui magistrat, activitatea desfășurată cu prilejul unor acte sau măsuri efectuate în exercitarea întocmai a funcției și a adoptării unei soluții.
Rezultă că organului de urmărire penală și/sau unei alte instanțe judecătorești îi este interzis prin Constituție și lege să facă cercetări și/sau aprecieri cu privire la activitatea de judecată a unui magistrat, în condițiile în care nu există nici un indiciu că și-ar fi exercitat abuziv atribuțiile de serviciu.
În ceea ce o privește pe intimatele și acestea prin încheierea din 12.04.2001 au dispus suspendarea judecării recursului declarat de petent împotriva deciziei nr.1813 din 4.10.2000 a Tribunalului Neamț, pentru lipsa nejustificată a părților la termenul de judecată.
Prin aceasta nu au fost îngrădite drepturile procesuale ale petentului, care a avut posibilitatea declarării recursului împotriva încheieri de suspendare judecării recursului sau a formulării cererii de repunere a cauzei pe rol, așa cum de altfel, s-a și întâmplat, ci s-a făcut o corectă aplicare a instituției suspendării judecării recursului pentru lipsa nejustificată a părților.
Referitor la faptul că nu s-a menționat în rezoluții că intimații și nu mai erau judecători la data efectuării cercetărilor, Curtea constată că nu se impunea înserarea acestei mențiuni, deoarece, obiectul cauzei făcându-l infracțiunea prevăzută de art.246 Cod penal, în conformitate cu prevederile art.40 alin.1 lit.a Cod procedură penală, "ând competența instanței este determinată de calitatea inculpatului, instanța rămâne competentă să judece chiar dacă inculpatul, după săvârșirea infracțiunii, nu mai are acea calitate, în cazurile, printre altele, când fapta are legătură cu atribuțiile de serviciu ale făptuitorului, ori în cauză faptele imputate intimaților au legătură cu atribuțiile de serviciu.
Apoi, în cauză erau incidente și prevederile art.45 alin.1 Cod procedură penală, cu art.33-35 Cod procedură penală, privind cazurile de indivizibilitate și conexitate.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art.278/1 alin.8 lit.a Cod procedură penală, va fi respinsă ca nefondată plângerea formulată și vor fi menținute rezoluțiile atacate.
În conformitate cu prevederile art.192 alin.2 Cod procedură penală, va fi obligat petentul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru aceste motive;
În numele legii;
HOTĂRĂȘTE:
În temeiul art.278/1 alin.8 lit.a Cod procedură penală, respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul, cu domiciliul în municipiul R, strada - -.2,.C,.32, județul N, împotriva rezoluțiilor din datele de: 21.02.2001, date în dosarul nr.113/P/2001 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, confirmată prin rezoluția nr.403/II/2 din data de 07.05.2001 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU și prin rezoluția din data de 27.05.2002 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală și criminalistică, rezoluția din dosarul nr.53/P/2001 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, din data de 12.06.2001, dată în dosarul nr.48/P/2001 de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU și împotriva rezoluțiilor din data de 25.02.2004 date în dosarul nr.26/P/2004 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, confirmate prin rezoluția nr.407/II/2/2008 din data de 14.05.2008, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU.
Menține rezoluțiile atacate.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă petentul să plătească statului suma de 200 RON cu titlul de cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16.10.2008.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.sent.
2 ex.
03.11/03.11.2008
Președinte:Dumitru Pocovnicu Patriche GabrielaJudecători:Dumitru Pocovnicu Patriche Gabriela
