Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 143/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Dosar nr-.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 143/
Ședința publică din 26 februarie 2009
Curtea compusă din:
Președinte: dr.- -, președinte secție
JUDECĂTOR 1: Doru Mercan JUDECĂTOR 2: Dumitru Diaconu
JUDECĂTOR 3: Constantin Duțescu
Grefier: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI este reprezentat de procuror
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de petentul, domiciliat în Găești,-, județul D, împotriva deciziei penale nr. 12/R din data de 12 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: intimata personal, lipsă fiind recurentul petent.
În baza disp.art. 304 alin.1 Cod procedură penală se procedează la înregistrarea cauzei cu mijloace tehnice audio.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Grefierul de ședință învederează instanței că s-a depus la dosar prin Serviciul Arhivă, din partea recurentului-petent două cereri prin care solicită amânarea cauzei pentru imposibilitate de prezentare și proba cu martori, cât și un apărător din oficiu.
Curtea, respinge cererile formulate de recurentul petent.
Intimata și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, în raport de această împrejurare, constată recursul în stare de judecată și trece la soluționarea acestuia, acordând părților prezente cuvântul asupra acestuia.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a recursului, ca inadmisibil având în vedere că s-a exercitat oad oua oară calea de atac a recursului. Recurentul a declarat recurs împotriva unei hotărâri definitive.
Intimata, susține că nu a fost prezentă la tăierea, lăsând la aprecierea instanței modul de soluționare al recursului.
CURTEA:
Asupra recursului penal formulat;
Deliberând, constată:
Prin sentința penală nr.255 din 23.10.2008, pronunțată de Judecătoria Costești, în baza art. 278/1 alin. 8 lit. a) Cod pr.penală, a fost respinsă, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petentul, domiciliat în localitatea Găești,-, județul Dîmbovița, împotriva rezoluției nr. 1185/P/2007, adoptată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Costești, la data de 26.11.2007, cât și împotriva rezoluției nr.7/II/2/2008, emisă la data de 18.01.2008, de procurorul ierarhic superior, conform art. 278 alin.1 și 2 Cod pr.penală.
A fost menținută soluția de neîncepere a urmăririi penale adoptată prin rezoluția nr.1185/P/2007 din 26.11.2007, de Parchetul de pe lângă Judecătoria Costești.
În baza art.192 alin.2 Cod pr.penală, a fost obligat petentul la plata sumei de 130 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, sumă ce a inclus și onorariul apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 100 lei, ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că petentul, în prealabil, a formulat plângere, în condițiile art.278/1 Cod pr.penală, împotriva rezoluției nr.1185/P/2007, emisă la data de 26 noiembrie 2007 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Costești, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitoarea, pentru infracțiunea prevăzută de art.208, 209 Cod penal, întrucât nu este autoarea faptei, precum și pentru infracțiunea prevăzută de art.220 Cod penal, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, dispunându-se, totodată, neînceperea urmăririi penale și față de făptuitoarea, cercetată pentru aceleași infracțiuni, ca urmare a decesului acesteia.
Impotriva acestei rezoluții a făcut plângere petentul și la procurorul ierarhic superior, dar aceasta a fost respinsă.
Ca urmare, formulează plângere la instanță împotriva acestor soluții, plângere ce face obiectul prezentei cauze, care, inițial, a fost introdusă la Curtea de APEL PITEȘTI, care, prin sentința penală nr.33/F din 25 martie 2008, declinat- în favoarea Judecătoriei Costești, ce a pronunțat hotărârea mai sus-menționată.
Investită cu soluționarea acestei cauze, instanța de fond, respectiv Judecătoria Costeștia reținut următoarele:
Petentul este cumnatul numitei, decedată în anul 2006.
În anul 1995 decedat soțul acesteia, care, potrivit certificatului de moștenitor nr.110/16.05.2000, avut ca unic moștenitor pe soția sa, cu o cotă de 1/1, neexistând renunțători la succesiune.
Numita a moștenit de la soțul său suprafața de 3400 mp teren curți-construcții și arabil, situat în intravilanul comunei, sat Dumbrăveni, tarlaua 8, parcela746-747, teren dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate, în condițiile Legii nr.18/1991, potrivit certificatului de moștenitor nr.110/16.05.2000.
Prin contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere, autentificat sub nr.1903/16.08.2000, făptuitoarea a transmis către făptuitoarea proprietatea asupra unui teren în suprafață totală de 3682 mp. curți-construcții și arabil, din care 778 teren curți-construcții și 2904 arabil, situat în intravilanul comunei, sat Dumbrăveni, tarlaua 8, parcela 746 - 747. În cuprinsul aceluiași contract, paragraful 4, s-a precizat că, deși în titlul de proprietate menționat mai sus, respectiv nr.61184/25.11.1994, este înscrisă suprafața de 3400 mp teren curți-construcții și arabil, intravilan, suprafața reală rezultată în urma măsurătorilor efectuate de A este de 3682 mp. teren curți-construcții și arabil, intravilan.
Din cele precedente, instanța a reținut că făptuitoarea a înstrăinat făptuitoarei teren intravilan, curți-construcții și arabil, ce-i aparținea în proprietate exclusivă, nefiind posibil, potrivit înscrisurilor aflate la dosar, să cuprindă în acest transfer de proprietate și suprafața de 2682 mp, reclamată de petent ca aparținându-
Sub aspectul faptei de tăiere a celor patru arbori de esență salcâm de către făptuitoarea, instanța a reținut, din declarațiile martorului și a făptuitoarei, precum și din procesul verbal de cercetare la fața locului ( fila 8), că făptuitoarea defunctă a tăiat patru arbori de esență salcâm de pe terenul ce-i aparținea, situat în partea de est a locuinței, în anul 1995, când a decedat, fiind infirmate astfel susținerile petentului în sensul că arborii au fost tăiați în anul 2000 de pe terenul său.
Pentru motivele ce preced, instanța apreciat plângerea drept neîntemeiată, iar în baza art.2781alin.8 lit. a) Cod pr.penală, a fost respingă ca atare și nu ca inadmisibilă, deși petentul prin plângere s-a referit la rezoluția procurorului ierarhic superior, dată fiind lipsa cunoștințelor juridice.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petentul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
S-a arătat că intimata, cu intenție, a determinat-o pe să încheie contractul de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere care a avut ca obiect o suprafață de teren ce îi aparținea.
Tribunalul Argeș, prin decizia penală nr.12/R din 12 ianuarie 2008, respins ca nefondat recursul declarat de petentul, pe care l-a obligat la plata sumei de 10 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că soluția pronunțată de prima instanță este legală și temeinică, întrucât față de înscrisurile depuse în cauză, susținerile recurentului că a fost înstrăinată o suprafață de teren ce-i aparținea, este lipsită de suport probator, întrucât, în prezent decedată, a înstrăinat către intimata suprafața de teren de 3.682. ce- aparținea în proprietate exclusivă, fiind moștenită de la defunctul său soț, așa cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare și certificatul de moștenitor de care prima instanță a făcut vorbire.
De asemenea, tribunalul a apreciat că în legătură cu infracțiunea de furt reclamată, în mod corect s-a reținut că numita a tăiat 4 arbori de pe un teren care, însă, îi aparținea, și nu intimata.
Ca urmare - a considerat tribunalul - în mod corect prima instanță a stabilit, la fel ca și parchetul, că nu sunt indicii de săvârșire a infracțiunilor de furt și tulburare de posesie, dispunând, în consecință, neînceperea urmăririi penale față de intimata și, de asemenea, aceeași soluție de neîncepere a urmăririi penale și cu privire la, deoarece aceasta a decedat.
Pe aceste considerente, tribunalul a respins recursul, așa cum rezultă din dispozitivul enunțat.
Impotriva deciziei a declarat un alt recurs petentul, ce face obiectul prezentei cauze, criticând hotărârea tribunalului, prin motivele invocate în scris, pentru nelegalitate și netemeinicie, întrucât persoanele reclamate sunt vinovate pentru faptele sesizate.
Examinând decizia atacată, prin prisma recursului declarat de petiționar, curtea constată că acesta este inadmisibil.
Astfel, potrivit prevederilor art.278/1 alin.10 Cod pr.penală, împotriva hotărârii pronunțată în această cauză de către prima instanță, se poate declara o singură cale de atac, și anume recursul.
Cum petiționarul a introdus acest recurs împotriva hotărârii primei instanțe, recurs soluționat de tribunal, printr-o decizie definitivă ce a fost prezentată mai sus, un alt recurs la Curtea de apel nu mai este posibil.
Așa fiind, față de cele ce preced, în baza art.385/15 pct.1 lit.a Cod pr.penală, Curtea va respinge ca inadmisibil recursul declarat, iar în baza art.192 alin.2 Cod pr.penală, va obliga recurentul la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiționarul, domiciliat în Găești,-, județul D, împotriva deciziei penale nr. 12/R din data de 12 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția penală, în dosarul nr-.
Obligă recurentul la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 26 februarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.-
Tehnored.
Ex.2
Jud.fond
Jud.recurs
12 martie 2009
Președinte:Doru MercanJudecători:Doru Mercan, Dumitru Diaconu, Constantin Duțescu
