Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 151/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I PENALĂ

DOSAR NR-

(352/2009)

SENTINȚA PENALĂ NR. 151

Ședința publică din data de 25 mai 2009

CURTEA DIN:

PREȘEDINTE: Lavinia Lefterache

GREFIER - - -

__________________________________________________________

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat de procuror

Pe rol fiind pronunțarea asupra plângerii formulate de petenta împotriva Rezoluției nr. 101/II/2/2007 din data de 4 februarie 2009 dispusă de procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI prin care s-a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petentă împotriva Ordonanței nr. 1034/P/2007 din data de 14.04.2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la data de 21 mai 2009 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta și, când, Curtea având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru data de astăzi când a hotărât următoarele:

CURTEA,

Deliberând asupra plângerii formulate de conform art 278/1 Cpp împotriva Ordonanței din 14 aprilie 2008, dată în dosarul penal nr.1034/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI și rezoluției din 4 februarie 2009, din dosarul nr.101/II/2/2009, a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, constată că Ministerul Publica dispus, prin actele menționate anterior:

Neînceperea urmăririi penale în privința judecătorilor R și, procurorului, avocaților, agentului șef principal, grefierilor și arhivarilor din cadrul Judecătoriei Sector 4 B, Tribunalului București și Curții de APEL BUCUREȘTI și a numitului, sub aspectul infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art.242 Cp, sustragere sau distrugere de înscrisuri, art.246 Cp,abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, art.247 Cp, abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, art.248 Cp, abuz în serviciu contra intereselor publice, art.248/1 Cp,abuz în serviciu în formă calificată, art.249 Cp, neglijență în serviciu, art.253 Cp, art.263 Cp, omisiunea sesizării organelor judiciare, art.272 Cp, reținerea sau distrugerea de înscrisuri, art.283 Cp, falsificarea de timbre mărci sau bilete de transport, art.285 Cp, deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori, art.288 Cp, fals material în înscrisuri oficiale, art.289 Cp, falsul intelectual, art.290 Cp, falsul în înscrisuri sub semnătură privată, art.291 Cp, uzul de fals, art.292 Cp, falsul în declarații, art.293 Cp, falsul privind identitatea, art.320 Cp, tulburarea folosinței locuinței, art.323 Cp, asocierea în vederea săvârșirii de infracțiuni.

II. Disjungerea cauzei privind pe sub aspectul infracțiunii prevăzute și pedepsite de art.305 al. 1 lit.c Cp, de abandon de familie.

III. Declinarea cauzei privind pe la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4

Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Ministerul Publica reținut că infracțiunile menționate în plângerile formulate de partea vătămată împotriva judecătorilor R și, procurorului, avocaților, agentului șef principal, grefierilor și arhivarilor din cadrul Judecătoriei Sector 4 B, Tribunalului București și Curții de APEL BUCUREȘTI nu pot fi reținute deoarece în niciuna dintre situațiile reclamate, nu există indicii asupra comiterii vreunei fapte penale. De asemenea Parchetul de pe lângă Curtea de apel a avut în vedere faptul că excepție poate face problema referitoare la neplata pensiei de reținere, prevăzută și pedepsită de art.305 al. 1 lit.c Cp, de abandon de familie, cu precizarea că plângerile trebuie formulate sau însușite de persoanele vătămate, ambele majore.

În fapt, prinOrdonanța din 14 aprilie 2008, dată în dosarul penal nr.1034/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIs-a reținut că la data de 05.02.2007 Aas olicitat cercetarea și tragerea la răspundere penală a fostului său soț, sub aspectul infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art.305 cp, abandon de familie,291 Cp, uzul de fals, art.292 Cp, falsul în declarații, art.293 Cp, falsul privind identitatea.

Cauza a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 B sub numărul 1316/P 12007.

În timpul efectuării actelor premergătoare începerii urmăririi penale, la data de 24 mai 2007, se reține de către Ministerul Public, Aac ompletat plângerea și a solicitat cercetarea judecătorului R din cadrul Judecătoriei Sector 4 B întrucât, având spre soluționare dosarul de partaj în care are calitatea de pârâtă (dosar civil nr-) a refuzat că constate că acțiunea formulată de este falsă.

Prin ordonanța cu nr.1316/P/2007 din 22.06.2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 B, sub semnătura procurorului, întreaga cauză a fost declinată în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, unde a fost înregistrată sub nr.1034/P/2007 și constituie obiect al prezentului act.

În perioada care a urmat declinării, persoana vătămată, prin sora sa - mandatar - a depus mai multe memorii și cereri completatoare prin care, aducând la cunoștință noile sau vechile nemulțumiri față de felul în care sunt judecate excepțiile și alte cereri legate de dosarul civil de partaj, a solicitat extinderea cercetărilor și cu privire la președinta judecătoriei Sector 4 B, a procurorului și organului de poliție judiciară, ultimii doi pe motiv că, având de soluționat plângerea referitoare la, nu au constatat vinovăția acestuia, se reține de către Ministerul Public.

Pentru precizarea obiectului plângerii, persoana vătămată Aaf ost invitată în vederea audierii,de către Ministerul Public, la data de 03.12.2007, când s-a prezentat alături de.

Aar efuzat să dea declarație în fața procurorului arătând, prin mandatar, că va concepe declarația la domiciliu și o va depune în scurt timp la dosar întrucât trebuia documentată spre a răspunde la toate obiectivele ce interesează cercetările. Declarația a fost depusă de mandatara la data de 17.12.2007 se reține de către Ministerul Public.

Prin respectiva declarație, persoana vătămată a solicitat extinderea cercetărilor și cu privire la alte persoane care, în opinia sa, au avut sau au un comportament abuziv și discreționar atât în domeniul procesual cât și în domeniul administrației instanței.

Astfel, i-a acuzat pe judecătorul - președintă a Judecătoriei Sector 4 B - că întârzie să-i răspundă la petiții sau nu-i răspunde și nu ia măsuri împotriva personalului auxiliar din subordine, și a judecătorului R cu scopul de a-l obliga pe acesta să se conformeze cererilor pe care persoana vătămată le-a făcut în procesul de partaj. În ceea ce-i privește pe grefierii și arhivarii din cadrul Judecătoriei Sector 4 B, Tribunalului București și Curții de APEL BUCUREȘTI persoana vătămată a apreciat că nu manifestă solicitudine și, în plus, fac astfel încât acte din dosarele persoanei vătămate să dispară ca apoi, fără vreo explicație, să reapară.

De asemenea l-a acuzat pe judecătorul R că nu a aprobat cererea de respingere a acțiunii de partaj pe motiv că pârâta nu poartă numele de A și a continuat că judece și în condițiile în care a invederat că împotriva sa a fost formulată plângere penală.

În ceea ce-i privește pe avocații lui, respectiv și persoana vătămată a apreciat că formulează cereri, în dosarul de partaj, pe care judecătorul le admite deși ar fi trebuit respinse.

Persoana vătămată își acuză și propriul avocat, în sensul că, pe de o parte, nu a insistat suficient de mult pentru a fi admisă cererea de respingere a acțiunii iar, pe de altă parte, i-a fixat un onorariu exorbitant pentru formularea unei cereri reconvenționale în respectivul proces.

Cu referire la toate încheierile pronunțate de judecătorul R în dosarul civil nr- aduce acuzația că sunt false întrucât denaturează realitatea. Falsul îl constituie situația că, deși în ședința de judecată pârâta s-a prezentat sub numele de A, în încheierile criticate s-a menționat că pârâta este prezentă, deși nu se numește.

În completarea cererii, persoana vătămată a precizat că președinta Judecătoriei Sector 4 nu a luat măsuri ca de îndată dosarul să fie trimis instanței de control judiciar atunci când a declarat recurs împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de recuzare a judecătorului R.

În privința procurorului sunt solicitate cercetări pe motiv că nu a dispus trimiterea în judecată a numitului în dosarul penal nr.1316/P/2007 pentru comiterea infracțiunilor prevăzute. și pedepsite de art.305 Cp, art.291 Cp, art.292 Cp și art.293 Cp. Aceeași acuzație a fost adusă agentului șef principal de poliție, care a efectuat cercetările și a propus soluția de neîncepere a urmăririi penale (după cum s-a arătat, cauza a fost declinată la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI ).

Din actele premergătoare începerii urmăririi penale Ministerul Publica reținut următoarele elemente de fapt, pe baza cărora a soluționat cauza:

Prin sentința civilă nr.6331/2001 a Judecătoriei Sector 4 B, fost desfăcută căsătoria dintre și Din căsătorie au rezultat doi copii de sex feminin. Prin sentința penală nr.282/31.0 1.2002, pronunțată de Judecătoria Sector 4 Baf ost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 10 ani închisoare pentru comiterea infracțiunilor prev. și ped. de art.l97 a1.2 lit. b și b I Cp, art.201 a1.3 și 4 Cp și art.203 Cp cu aplic. art.41 al.2 Cp și art.33 lit.a Cp.

În sarcina acestuia s-a reținut că în perioada anilor 1993 - 2000 întreținut relații intime cu fiicele sale. Condamnatul a început executarea pedepsei privative de libertate la data de 31.01.2001.

După desfacerea căsătoriei, prin hotărârea judecătorească, a fost obligat la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorelor.

La data de 15.09.2006 a fost liberat condiționat din Penitenciarul Tulcea.

La data de 23.11.2006 a formulat acțiune la Judecătoria Sectorului 4 B, prin care a chemat în judecată pe A, cu scopul partajării bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei.

Obiectul partajului îl constituie apartamentul situat în B, B-dul. T nr.55, b1.66,.A,.4,.18, Sector 4, în care locuiește persoana vătămată împreună cu cele două fiice.

Cauza a fost înregistrată sub numărul - iar la primul termen, prin încheierea din 11 decembrie 2006, a fost rectificat citativul "în sensul că pârâta se numește A și nu A".

Faptul că a solicitat partajarea apartamentului proprietate comună, a determinat persoana vătămată A, prin mandatar, să formuleze petiții și plângeri penale ce l-au avut în vedere, inițial, pe reclamant. Fundamentul acestora, se reține de către Ministerul Public, s-a bazat pe faptul că reclamantul a menționat în acțiunea de partaj numele purtat de pârâtă anterior desfacerii căsătoriei, respectiv "".

Astfel, la data de 05.02.2007 Aas esizat organele de urmărire penală solicitând tragerea la răspundere penală a numitului sub aspectul infracțiunilor prev. și ped. de: art.305 Cp - pentru că nu a plătit cu rea credință, pe o perioadă mai mare de două luni de zile, pensia de întreținere datorată minorelor prin sentința civilă nr.372/30.05.2003, definitivă; art. 291 Cp, art.292 Cp, art.293 Cp și art.271 Cp pentru că în acțiunea de partaj a declarat fals identitatea pârâtei și a uzat In instanță de acea declarație (acțiune), nu a achitat suma de bani către minorele agresate sexual, așa cum s-a stabilit prin hotărârea judecătorească de condamnare.

A solicitat, de asemenea, cercetări în legătură cu legalitatea liberării condiționate din penitenciar a acestuia, întrucât a considerat că este anormal ca acesta să fie liberat.

Cauza a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 B sub nr.1316/p /2007 iar cercetările au fost efectuate de agentul șef principal de poliție sub supravegherea procurorului.

Prin referatul din 01.03.2007, organul de cercetare penală a propus neînceperea urmăririi penale.

Propunerea nu a fost confirmată întrucât întreaga cauză a fost declinată la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI pe motiv că persoana vătămată și-a completat plângerea prin acuzația adusă judecătorului R, în sensul că a continuat să judece dosarul de partaj deși i s-a adus la cunoștință că în acțiune numele pârâtei este fals.

La data de 06.02.2007 a reclamat la B pe - avocat ales al pârâtei A în procesul de partaj, pentru faptul că pe lângă onorariul excesiv de mare încasat de la sora sa, a refuzat că ceară în instanță "anularea procesului" pe motiv că acțiunea se referă la o persoană fictivă,

Mai mult, avocata a avertizat-o pe clientă că va rezilia contractul dacă va mai veni însoțită la proces de mandatară.

Respectiva petiție a fost susținută și de A, care a precizat că a fost nevoită că insiste ca avocata să-i dea chitanță pentru suma încasată drept onorariu.

La data de 25.07.2007 persoana vătămată, prin, a solicitat Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI să ia măsuri ca dosarul de partaj să "fie sigilat de către Parchet" pentru a nu mai da posibilitatea ca președinta judecătoriei sau judecătorul R să mai înlăture sau să introducă acte în acel dosar.

La data de 29.06.2007 a solicitat Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI să aducă de la instanță dosarul civil de partaj pentru a-l conexa la prezentul dosar penal.

La data de 21.06.2007 a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii măsuri împotriva judecătorului R pentru că insistă să judece cauza deși cunoaște că are dosar penal și nu a primit citație, deși documentul era necesar ca scutire la locul de muncă și astfel nu s-a putut prezenta, încălcându-i-se dreptul la apărare.

La data de 10.07.2007 a formulat o plângere separată în privința procurorului pe motiv că nu a luat imediat măsura declinării dosarului penal nr.1316/P/2007, la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI atunci când a completat plângerea cu acuzații la adresa judecătorului R., de asemenea, că la numeroasele cereri pe care le-a făcut, procurorul i-a răspuns după îndelungate insistențe.

La data de 18.07.2007 a adresat Consiliului Superior al Magistraturii cererea de a dispune refacerea dosarului civil de partaj după care să fie sigilat de către Parchet. Motivul l-a constituit protejarea tuturor cererilor, memoriilor și plângerilor pe care le-a depus în acea cauză și despre care persoana vătămată a afirmat că nu are garanția că nu vor fi sustrase. A arătat, în continuare, că în dosar se află mai multe înscrisuri, depuse de partea adversă, semnate și ștampilate de avocații acestuia dar care sunt timbrate cu valoarea de,0,15 bani" care, la data timbrării (2001 - 2002) "nu existau".

A solicitat ca semnătura judecătorului R să fie

supusă unei expertize grafologice spre a se constata dacă acesta a semnat actele din dosar (încheierile de ședință) întrucât "nu doresc a-l învinovăți mai mult decât pentru ce s-ar face vinovat", respectiv încălcarea dreptului de apărare și refuzul de a "dispune corectarea cererii de chemare în judecată".

Alte plângeri și memorii care repetă problemele de mai sus, au fost depuse în dosarul penal nr.1034/P/2007, reține Ministerul Public.

Este avut în vedere faptul că la primul termen de judecată în prezența pârâtei și la obiecțiunea acesteia, prin încheierea din 11.12.2006 s-a luat act "că pârâta se numește A și nu A".

Ministerul Public reține că, faptul de a fi menționat eronat în acțiune numele pârâtei și de a fi fost îndreptată acea eroare prin încheierea pronunțată în ședință publică, nu este prevăzut de legea penală, așa încât nu poate fi dispusă începerea urmăririi penale sub aspectul infracțiunilor invocate de persoana vătămată.

În hotărârile luate, se menționează de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel, judecătorul a avut ca bază legea și propria convingere asupra probelor administrate, iar actul deliberării nu poate face obiect al urmăririi penale în lipsa oricărui indiciu că a fost urmarea comiterii vreunei fapte penale.

Hotărârile judecătorești pot fi atacate doar pe căile prevăzute de lege iar printre acestea nu se numără plângerea penală împotriva magistratului care, în cazul de față, se reține în motivarea ordonanței, poate îmbrăca forma denunțului calomnios.

Fapta președintelui instanței de a nu interveni în actul de justiție, așa cum i-a solicitat persoana vătămată, este conformă cu legea astfel încât a fost dispusă neînceperea urmăririi penale pe motiv că nu este prevăzută de legea penală.

Susținerea persoanei vătămate că, urmare faptelor grefierilor și arhivarilor, dispar și apar documente din dosarul de partaj (memorii și cereri colaterale acțiunii), nu reprezintă indicii că fapta de sustragere există, astfel încât s-a dispus neînceperea urmăririi penale. Parchetul a mai reținut că solicitudinea sau lipsa de solicitudine a președintelui instanței, grefierilor și arhivarilor nu este prevăzută de legea penală și a fost dispusă neînceperea urmăririi penale.

În dosarul penal nr.1316/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 B, procurorul nu a dat sau confirmat vreo soluție întrucât cauza a fost declinată la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, astfel încât a fost dispusă neînceperea urmăririi penale pe motiv că fapta nu există.

Actele premergătoare neînceperii urmăririi penale efectuate de poliția judiciară în dosarul penal nr.1316/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 B sunt legale și nu există vreun indiciu că sunt urmarea comiterii vreunei fapte penale, se menționează în ordonanță. Cererile și concluziile formulate de avocații reclamantului nu sunt supuse cenzurii pârâtului care poate folosi doar contraargumentul și nicidecum plângerea penală împotriva persoanei avocatului ce, ca și în cazul plângerii în privința judecătorului, poate constitui în cazul de față elementele denunțului calomnios. Pe considerentul că faptele nu sunt prevăzute de legea penală, a fost dispusă neînceperea urmăririi penale.

Între avocat și client raporturile juridice sunt guvernate de contractul încheiat în baza Legii nr.51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat și se bazează pe prezumția deplinei încrederi reciproce. În cazul când clientul nu este mulțumit de prestația avocatului pe motiv că nu depune suficientă diligență în executarea contractului de asistență juridică, are posibilitatea rezilierii în condițiile legii.

De asemenea, în Ordonanță se reține că situația că avocatul persoanei vătămate - pârât/reclamant în dosarul e partaj - a refuzat să solicite instanței "anularea" acțiunii pe motiv că numele pârâtei este "fictiv" s-a bazat pe convingerea avocatului că o asemenea cerere este lipsită de obiect și îl poate deprofesionaliza. Avocatul, chiar în condiții contractuale, nu poate fi obligat să formuleze cereri sau concluzii contrare convingerii sale asupra relevanței probelor cauzei.

Fapta nefiind prevăzută de legea penală, a fost dispusă neînceperea urmăririi penale.

Cu referire la onorariu, acesta se stabilește de avocat și în condițiile în are clientul acceptă semnând contractul, comentariile ulterioare sau criticile referitoare la mărimea onorariului sunt lipsite de obiect. În condițiile legii, onorariul poate fi restituit parțial sau total.

În cazul de față, onorariul a fost încasat în baza unui contract și au fost emise actele financiare corespunzătoare - așa cum recunoaște și persoana vătămată - așa încât fapta nu este prevăzută de legea penală și a fost dispusă neînceperea urmăririi penale.

Cererea persoanei vătămate de a "cerceta" condițiile în care instanța a pronunțat liberarea condiționată a condamnatului este nefondată întrucât Ministerul Publica fost reprezentat în instanță și a existat posibilitatea atacării soluției.

Cererea persoanei vătămate ca parchetul să "sigileze" dosarul civil de partaj, aflat pe rolul instanței de judecată, se apreciază de către Ministerul Public, este nelegală.

Împotriva ordonanței, persoana vătămată a formulat plângere. Petentei părți vătămate Ais -a adus la cunoștință termenul și instanța căreia i se poate adresa pentru a contesta legalitatea soluției adoptate în dosarul nr.1034/P/2007 (dovezi poștale de comunicare, fil.8-15 dosar).

Aac ontestat soluția, dar a îndreptat-o greșit, adresând plângerea la 5.05.2008 direct instanței de judecată - Curtea de APEL BUCUREȘTI - și nu Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI așa cum este prevăzut în art. 278 al. I Cpp raportat la art. 278 al. 23 și 33 Cpp raportate la art. 278/1 al. 1 Cpp.

Prin sentința penală nr.7/14.01.2009 Curtea de APEL BUCUREȘTI Secția a II-a Penală și pentru cauze cu minori și familie a constatat că plângerea petentei Aaf ost greșit îndreptată și a dispus că în conformitate cu prevederile art. 275 - 278 Cpp competența de soluționare a acesteia revine Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, unde a fost înregistrată la 30.01.2009 sub nr. 101lII/2/2009. La data de 30 ianuarie 2009, Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a Il-a Penală și pentru cauze cu minori și familie, a trimis spre competentă soluționare la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI dosarul cu nr- privind pe, R și alții.

Plângerea, formulată în temeiul prevederilor art. 275 - 278 Cpp de petiționara A împotriva ordonanței Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI nr. 1034/P/2007 din 14.04.2008, a fost soluționată prin rezoluția din 4 februarie 2009, din dosarul nr.101/II/2/2009, a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI,prin respingerea ca neîntemeiată.

S-a menținut soluția de neîncepere a urmăririi penale față de toți făptuitorii cercetați în dosarul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI nr. 1034/P/2007 și a disjungerii, formării unui nou dosar privindu-l pe făptuitorul cercetat sub aspectul infracțiunii prev. de art. 305 al. 1 lit c Cp, care a fost declinat spre competenta soluționare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4

În motivarea ordonanței se arată că după examinarea motivelor de nelegalitate și de infirmare invocate de petenta parte vătămată A în plângerea sa și a materialului probatoriu administrat de procurorul anchetator în faza actelor premergătoare efectuate în dosarul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI nr. 1034/P/2007 (la care a fost conexat și dosarul nr. 207/P/2007), s-a constatat că soluția atacată este legală și temeinică, criticile aduse acesteia neavând nici un fundament juridic sau faptic pentru aoi nfirma.

În faza actelor premergătoare, se reține în rezoluție, procurorul a constatat existența unor impedimente procesuale cu efect dirimant prev. de art. 10 lit. a - inexistența faptei și lit. b - fapta nu este prevăzută de legea penală, care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale, situație în care în conformitate cu prevederile art. 228 al. 4 Cod procedură penală, a dispus neînceperea urmăririi penale fată de judecătorii R, de la Judecătoria Sector 4 B, procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 4 B, avocații, agent șef principal de poliție și alții cercetați sub aspectul infracțiunii prev. de art. 242 Cp, 246 Cp, 247 Cp, 248 Cp, 248 1Cp, 249 Cp, 253 Cp, 263 Cp, 272 Cp, 283 Cp, 285 Cp, 288 Cp, 289 Cp, 290 Cp, 291 Cp, 292 Cp, 293 Cp, 320 Cp și 323 Cp.

Constatând că în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 33 - 34 Cpp, în raport cu faptele comise de - art. 305 al. 1 lit. c Cp și că acesta nu are o calitate personală care să atragă competența cercetării sale de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, procurorul anchetator a procedat în mod legal, se reține în ordonanță, dispunând disjungerea și formarea unui nou dosar penal privind pe mai sus numitul, care a fost declinat - raportat la prevederile. art. 30 lit. a și 25 Cpp în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4

Împotriva rezoluției de confirmare a ordonanței a formulat plângere în temeiul art 278 /1 Cpp petenta.

După înregistrarea plângerii la data de 13 februarie 2009, pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI, au fost solicitate relații, de la Consiliul Superior al Magistraturii, Tribunalul București și Baroul București, în vederea identificării locului de citare a intimaților R, și.

De asemenea, au fost admise ca probe, la solicitarea reprezentantei petentei, atașarea dosarelor civile (la 7.05.2009 și 21.05.2009), comunicarea perioadelor in care procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa fost în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile și numele persoanei care era îndreptățită să-l înlocuiască (la 30.04.2009), iar la solicitarea Ministerului Publics -au întocmit adrese privind identificarea dosarelor civile dintre părți (30.04.2009). La termenul din data de 7 mai 2009, s-a administrat această proba privind comunicarea datelor referitoare la perioadele în care Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIs -a aflat în concediu sau în imposibilitate de a-și îndeplini obligațiile, precum și numele persoanei care l-a înlocuit (adresa nr.101/II/2/2009 din data de 6 mai 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI ). La termenul de la 26 martie 2009, s-a dispus efectuarea unei adrese către Barou în vederea desemnării unui avocat pentru petentă. Față de solicitarea reprezentantei petentei, de nu se desemna un avocat, deoarece poate să asigure singură apărarea, la termenul de la 9 aprilie 2009, s-a revenit asupra adresei.

La dosar au mai fost depuse de către petentă, prin reprezentant la registratura secției, mai multe înscrisuri: filele 4-72 vol.I; filele 104-134, vol.I; filele 180-190 vol.I; iar la vol.II filele 6 - 218.

De asemenea, au fost administrate probele admise anterior petentei, respectiv au fost depuse:

- de la Judecătoria Sectorului 4 B - Secția Civilă - a fost înaintat, pentru a fi atașat la dosarul de față, suplimentul dosarului nr. -, sigilat, având 148 file. La suplimentul dosarului nr. - se află atașat Dosarul nr- al Tribunalului București Secția III Civilă, sigilat, având 38 de file;

- de la Tribunalul București Secția a IV -a Civilă, a fost înaintat pentru a fi atașat la dosarul de față, suplimentul dosarului nr-, sigilat, având 46 de file; în suplimentul dosarului nr- se află Dosarul nr- al Tribunalului București Secția a V-a Civilă, sigilat, având 75 de file;

Odată cu suplimentul dosarului nr-, au fost înaintate următoarele dosare:

- Dosarul nr. - al Curții de APEL BUCUREȘTI Secția a III a Civilă și pentru cauze cu minori și de familie, sigilat, având 270 file;

- Dosarul nr- al Tribunalului București Secția a IV- a Civilă, nesigilat, având 53 file;

- Dosarul nr- al Tribunalului București Secția a III - a Civilă, nesigilat, având 173 file;

- Dosarul nr- al Curții de APEL BUCUREȘTI Secția a III a Civilă și pentru cauze cu minori și de familie, sigilat, având 186 file;

- Dosarul nr. - al Tribunalului București Secția a III - a Civilă, sigilat, având 54file;

și - Dosarul nr. - al Judecătoriei Sectorului 4 B Secția Civilă, constituit din 2 volume (vol. 2, sigilat, având 280 file și vol. 1, sigilat, având 250 file).

Petenta, prin reprezentant legal, a solicitat să se constate că dosarele înaintate de către Tribunalul București Secția a IV a Civilă, respectiv Dosarul nr- al Tribunalului București Secția a III - a Civilă și Dosarul nr- al Tribunalului București Secția a IV- a Civilă nu sunt sigilate, fiind încălcate astfel dispozițiile legale prevăzute de art. 102 și art. 92 din Hotărârea 387/2005. Precizează că potrivit art. 92 din Regulament scoaterea din incinta instanțelor a dosarelor fără a fi respectate cerințele legale, nu poate fi permisă. Petenta a considerat că întrucât neîndeplinirea acestor cerințe legale de formă privind scoaterea unor dosare dintr-o instanță și înaintarea acestora la o altă instanță, poate avea drept consecință apariția dubiilor este necesară întocmirea unui proces verbal de constatare a neregularităților semnalate și dispunerea restituirii dosarelor la Tribunalul București pentru a fi numerotate, șnuruite, sigilate și apoi înaintate curții de apel, cu respectarea tuturor cerințelor legale.

Curtea a respins - la 21.05.2009 - cererile formulate de către petentă prin reprezentant, în ceea ce privește restituirea dosarelor pentru neregularitatea modului de înaintare al acestora, luând act de precizările petentei prin reprezentant, urmând a cenzura actele din dosare și relevanța acestora pe fondul cauzei, apreciind procedura de citare ca fiind legal îndeplinită.

În ceea ce privește motivele pentru care se solicită infirmarea soluțiilor Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘT Ii, petenta - prin reprezentant afirmă că, Dosarul 1316/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 B este înregistrat în original la Judecătoria Sectorului 4 Actele aflate la dosarul prezent nu au relevanță cu privire la modul în care intimata, în calitate de procuror a soluționat lucrarea care i-a fost atribuită în februarie 2007. Majoritatea documentelor se află atașate la Dosarul 1316/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 B, inclusiv plângerile, în original, formulate de către petentă prin reprezentant, semnate în februarie 2005 cât și cea din martie 2007 împotriva magistratului judecător R. Precizează că a formulat plângere împotriva ordonanței procurorului, dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI în raport cu ceea ce a fost investit prin plângerile inițiale formulate de către petentă.

Arată că între plângerile inițiale formulate de către petentă prin reprezentant se află și plângerea formulată împotriva intimatei. La respectivul dosar apare o declinare de competență a unui domn procuror al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI care la rândul său și-a declinat competența în favoarea domnului procuror întrucât a observat identitatea de părți și obiect a celor două dosare aflate în lucru la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI.

Referitor la administrarea probatoriului pus la dispoziția instanței solicită a fi avute în vedere următoarele aspecte:

- inițial a formulat plângere pe care a înregistrat-o la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 B în 5 februarie 2007. Plângerea a fost îndreptată atât împotriva numitului, a avocaților și, apărători ai numitului în Dosarul nr. -, cât și a avocatului, apărător al petentei. Plângerea a fost determinată de următoarele motive:

Referitor la numitul, solicită să se rețină că a refuzat să schimbe numele din cererea de chemare în judecată din în, ori fiind un nume frecvent, pârâta, în lipsa corectării numelui, din respectiva cerere, putea să fie oricare altă femeie pe care o chema și care s-ar fi căsătorit cu petentul. Conduita intimatului a cauzat un dubiu cu privire la identitatea pârâtei;

Referitor la avocații și, a considerat că sunt vinovați de manipularea nelegală a documentelor ce ar fi trebuit să se afle la dosarul cauzei. La 11 ianuarie 2008 s-a înregistrat dispariția din dosarul cauzei a unui document aparținând numitului semnat de avocatul, document din care rezulta, referitor la reclamantul, faptul că nu mai era cazul să fie citat prin Administrația Națională a Penitenciarelor ci, urmează a fi citat la domiciliul ales; Urmare a constatării dispariției respectivului document, petenta a formulat o plângere. Respectivul dosar a fost înregistrat la 23 noiembrie 2006 la Judecătoria Sectorului 6 B, având ca piese doar cererea de chemare în judecată, delegațiile avocaților reclamantului și dovada achitării taxelor de timbru juridice. La data de 23 noiembrie 2006 a fost întocmită și rezoluția judecătorului R, intimat în cauza dedusă judecății. Prin rezoluție s-a pus în vedere reclamantului să depună la dosar hotărârea de divorț cu mențiunea rămânerii definitive și irevocabile, pentru a se putea trece la soluționarea partajului solicitat de către reclamant. S-a fixat termen la data de 11 decembrie 2006. La termenul din 11 decembrie 2006 reclamantul și avocații acestuia nu au fost prezenți, pârâta citată greșit și consemnată sub un nume greșit în cererea de judecată, respectiv în loc de, fiind un om de bună credință, s-a prezentat la instanță pentru a solicita, dacă acțiunea o privea, să fie chemată ea, în judecată și nu, întrucât în anul 2002 fusese pronunțată o hotărâre de divorț care a rămas definitivă și irevocabilă. Procesul de partaj a fost deschis prin cererea formulată de, în noiembrie 2006. Petenta prin reprezentant legal solicită instanței să remarce că petenta de bună credința s-a prezentat la judecătorie și a solicitat înlăturarea erorilor arătate dovedind cu acte că se numește - și nu. Critică faptul că instanța investită în 2006 cu cererea de partaj s-a substituit reclamantului și legiuitorului dispunând numai schimbarea numelui din citativ și nu și corectarea numelui din cererea prin care fusese investită, încălcând principiul potrivit căruia secundarul se subordonează principalului. Deși avea text de lege, art. 114 Cod procedură civilă, judecătorul nu numai că nu l-a uzitat însă chiar l-a ignorat. Deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție stabilesc că numele pârâtului din cererea de chemare în judecată dacă nu este cel real conduce la anularea hotărârii, după rămânerea definitivă a acesteia. Tot la termenul indicat mai sus 11 decembrie 2006, după luarea dosarului și acordarea unui nou termen de judecată, a apărut în încheierea de ședință un referat, din care rezultă că s-a prezentat unul dintre apărătorii reclamantului care a luat cunoștință de dispozițiile instanței și care a depus în dosar niște înscrisuri, fără a fi indicate și o cerere de citare a reclamantului la domiciliu și nu prin Administrația Națională a Penitenciarelor.

Petenta prin reprezentant consideră că expunerea acestor detalii face dovada părtinirii reclamantului de către judecător, întrucât instanța după acordarea viitorului termen de judecată și luarea altui dosar, nu mai poate reveni, legal, în aceeași ședință de judecată pentru a primi documente noi la dosar. La pagina 23, 28 se află hotărârea de divorț definitivă. Susține că a depus la dosar, ca probă, o cerere formulată în nume personal de reclamant, semnată de apărătorul acestuia, avocatul, urmată de un proces verbal de substituire a avocatului de către avocatul. La pagina 5 există delegația avocatului pentru dosar 14858, datată 23 noiembrie 2006 iar cererea despre care a făcut vorbire mai sus este datată 21 noiembrie 2006. Susține că petenta are dubii serioase cu privire la modul în care a fost legalizată hotărârea de divorț întrucât reglementările necesare au intrat în vigoare în anul 2007. Solicită să se constate că nu poate fi realizată o legalizare a unui act în condițiile de nelegalitate a cererii de legalizare și de lipsă a calității persoanei solicitante, dovedită prin lipsa împuternicirii avocațiale și a vreunei procuri care să permită a dispune substituirea sa cu alt apărător. Subliniază faptul că, împuternicirea avocațială are data de 23 noiembrie 2006, iar cererea are data 21 noiembrie 2006 iar dosarul a fost înregistrat în 23 noiembrie 2006, dacă copiile ar fi fost legalizate la data de 21 noiembrie 2006 ar fi trebuit să fie depuse la dosar odată cu cererea din 23 noiembrie 2006. În altă ordine de idei, dar tot în susținerea plângerilor, afirmă că la dosarul de divorț se afla certificatul de căsătorie, neanulat, iar la Primăria Sectorului 4 nu fusese înregistrată modificarea intervenită în actele de stare civilă.

Solicită instanței să remarce că nu este explicabil și nici nu se justifică refuzul judecătorului de a dispune corectarea numelui pârâtei din cererea de chemare în judecată, din în.

Petenta, prin reprezentant, afirmă că faptele expuse și pe care le consideră relevate pentru soluționarea plângerii sunt:

1.- refuzul judecătorului de a dispune corectarea numelui pârâtei;

2.- modul în care au apărut în dosar hotărârile de divorț, legalizate;

3.- dispariția din dosar a înscrisului aparținând intimatului, referitor la locul unde urma să fie citat reclamantul;

4.- dispariția din dosarul de partaj a hotărârii de condamnare a reclamantului;

5.- schimbarea citativului s-a produs cu nerespectarea dispozițiilor legale;

6.- nepunerea în aplicare, de către judecător, a dispozițiilor art. 114 Cod procedură civilă

Referitor la intimata, arată că, aceasta a fost angajată ca apărător de către petentă, care i-a și achitat onorariul pretins. Petenta a solicitat avocatului să formuleze cerere pentru a fi corectat numele din cererea de chemare în judecată, după care s-a arătat de acord să semneze o cerere reconvențională sugerată ca fiind necesară, de către respectivul avocat.

La termenul din 29 ianuarie 2007, intimata s-a prezentat cu întârziere în fața instanței, nu și-a executat mandatul, nepunând în importanța corectării numelui din cererea de chemare în judecată și, exprimându-și acordul față de cererile formulate de către partea adversă. Intimatul s-a enervat exagerat, când a văzut lista cu martorii propuși de petentă. Intimatul a obținut prin dol semnarea cererii reconvenționale de către petentă și a amenințat-o pe aceasta că va rezilia contractul de asistență juridică dacă reprezentantul legal al acesteia, se va mai prezenta chiar și pentru a parte din public la, termenele acordate. Petenta a reziliat contractul și a formulat plângere la Baroul București.

Petenta, prin reprezentant, susține în mod repetat faptul că partea vătămată a fost citată pe numele de.

În încheierea expunerii orale solicită:

- administrarea probelor în regim de contradictorialitate și oralitate;

- a fi constatată vinovăția intimaților care,însă poate fi dovedită, numai după ce instanța va dispune atașarea tuturor dosarelor și vor fi purtate discuții pe fiecare aspect al plângerii, referitor la fiecare intimat în parte;

- să se ia act că petenta nu cunoaște, încă, motivul pentru care dl. procuror a limitat numărul intimaților la persoanele consemnate în ordonanță, întrucât în realitate, persoanele intimate sunt mult mai multe.

- să se rețină faptul că plângerile petentei susținute de reprezentantul legal al acesteia vizează un număr mult mai mare de intimați;

- atașarea la dosarul cauzei, a copiilor după registrele parchetelor și registrele secțiilor de poliție, prin care poate face dovada tuturor prezentărilor petentei și reprezentantului petentei, la respectivele instituții și, dovada tuturor documentelor depuse la aceste instituții cu numere de înregistrare întrucât dosarele formate nu conțin o serie semnificativă de documente și de cereri formulate de către petentă;

- să i se dea posibilitatea să facă dovada faptului că dosarul 1316/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 B, se află în original la Judecătoria Sectorului 4

La dosar au fost depuse și note scrise.

În notele scrise petenta invocă mai multe neregularități administrative petrecute la 22 mai 2009, la grefa judecătoriei sector 4 De asemenea se invocă faptul că dosarul penal nr 131/P/2007 a fost trimis în original instanței de judecată, ca dosarul cu nr 1034/P/2007,și nu copii certificate. Nerespectarea legii de către Ministerul Public face ca dosarul 1316/P/2007 să se găsească în două locuri diferite, pe rolul și la Judecătoria Sector 4. Petenta menționează de asemenea aspecte care, în opinia sa, în evidență modul superficial în care procurorul a soluționat cazul, respectiv faptul că plângerea din 05.02.2007 nu se regăsește în niciunul dintre volumele Parchetului. Sunt indicate și dovezi ale lipsei de imparțialitate a procurorului care, afirmă petenta a spus în prezența sa că a fost colegă cu unul dintre judecătorii împotriva cărora s-a făcut plângere.

Petenta descrie de asemenea și alte aspecte care țin de procedurile administrative,omisiunea operării mențiunilor în certificatul de căsătorie după obținerea divorțului.

Sunt - de asemenea - invocate neregularități, decurgând din acte întocmite de grefierii de la registratura și arhiva Tribunalului București, secția a 3 a civilă, președintele secției a 3 a civilă, judecători de la Tribunalul București, vicepreședinții Tribunalului București.

Notele scrise reiau aspectele legate de liberarea condiționată a intimatului respectiv modul de soluționare a procesului de partaj și modul de dobândire a apartamentului în litigiu.

Analizând plângerea formulată, Curtea reține următoarele:

Referitor la apărările formulate de intimata, în sensul existenței dosarului penal nr- ce are ca obiect plângerea formulată în temeiul art. 2781Cod procedură penală, în care are calitatea de petent, iar intimații sunt si în care Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Penala - a respins ca nefondată plângerea, menținând rezoluția atacată, respectiv existența dosarului penal nr- ce a avut ca obiect art. 278/1 p, pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI Secția Penală, în care avea calitatea de petenta, iar intimata calitatea de intimată în care prin sentința penală nr. 250 din 8 octombrie 2008 Curtea de APEL BUCUREȘTIa respins ca nefondată plângerea, soluție ce a rămas definitivă la data din 10.12.2008, prin decizia ICCJ - Secția Penală, Curtea constată că nu poate fi invocată a autoritate de lucru judecat.Prin natura ei plângerea împotriva ordonanței sau rezoluției de neîncepere a urmăririi penale poate fi formulată de persoana vătămată, înăuntrul termenului prevăzut de lege, fără a i se putea opune autoritatea de lucru judecat, în cazul unei soluții anterioare de respingere, deoarece se pot propune probe noi de natură a schimba soluția inițială și a se dispune punerea în mișcare a acțiunii penale.Curtea constată totodată că actele Ministerului Public, rezoluția și ordonanța din prezenta cauza, spre deosebire de hotărârile instanței, nu se bucură de autoritate de lucru judecat, astfel că, în măsura în care petenta identifică alte probe, poate formula în interiorul termenului de prescripție a răspunderii penale, o altă plângere, fără ca să i se poată opune soluția anterioara a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI. Față de faptul că principiul aflării adevărului și al tragerii la răspundere penală a făptuitorilor au prioritate, Curtea urmează sa analizeze plângerea pe fondul său.

Analizând actele împotriva cărora se plânge petenta, Curtea în baza art. 2781alin. 8 lit. a Cod procedură penală va respinge plângerea pentru următoarele considerente:

Potrivit art.2781Cod procedură penală după respingerea plângerii făcute de art.275-278 Cod procedură penală împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, persoana vătămată poate face plângere,în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

Instanța de judecată face un control al modului în care s-au desfășurat actele premergătoare, respectiv al soluției date. Date fiind limitele în care operează controlul instanței nu vor putea fi cenzurate pe această cale plângerile noi formulate cu privire la alte persoane decât cele față de care s-au întocmit aceste acte, și anume nu vor putea fi analizate neregulile indicate în notele scrise, depuse după rămânerea în pronunțare cu privire la grefierii de la registratura și arhiva Tribunalului București, Secția a III-a Civilă, președintele secției a III-a Civilă, judecători de la Tribunalul București, vicepreședinții Tribunalului București.

De asemenea, față de faptul că în repetate rânduri petenta a precizat că plângerea nu îl vizează pe procurorul, nici acest aspect, care ține de competența ÎCCJ, nu va fi analizat.

Dintre soluțiile prevăzute de lege, art. 2781Cod procedură penală, Curtea reține că sunt soluții de admitere cele prevăzute de art. 2781alin. 8 lit. b și c Cod procedură penală.

Pentru aceste soluții nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.

În ceea ce privește situația de la art. 278 alin. 8 lit. c Cod procedură penală, Înalta Curt ea de Casație și Justiție a apreciat că aceasta nu este posibilă în cazul rezoluțiilor de neîncepere a urmăririi penale, cum este cazul în dosar - recurs în interesul legii (decizia XLVIII din 4.06.2007, Monitorul Oficial nr. 775/15.11.2007).

Referitor la soluția prevăzută de art. 2781alin. 8 lit. b Cod procedură penală, aceasta nu poate fi dispusă deoarece rezoluția apare ca fiind fondată.

Conform dispozițiilor legale, în baza art.2781Cod procedură penală, pot fi atacate cu plângere soluțiile Ministerului Public, respectiv rezoluția de neîncepere a urmăririi penale, ordonanța sau, după caz, rezoluția de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale.

Actele atacate de petenta sunt ordonanța de neîncepere a urmăririi penale, respectiv rezoluția de respingere a plângerii împotriva ordonanței de neîncepere a urmăririi penale, dar și soluția de disjungere a cauzei și trimitere la Parchet pentru. Față de dispozițiile legii, plângerea formulată față de aceste soluții, deisjungerea cauzei privind pe sub aspectul infracțiunii prevăzute și pedepsite de art.305 al. 1 lit.c Cp, de abandon de familie și declinarea cauzei privind pe la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4va fi respinsă ca inadmisibilă.

Procedura penală impune judecătorului să soluționeze plângerea, prin verificarea - pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei - precum și a oricăror înscrisuri noi, soluția pronunțată. Conform art.2781alin.8 Cod procedură penală, în cazul admiterii plângerii, instanța trimite cauza procurorului, în vederea începerii urmăririi penale. Potrivit art.228 din Codul d e procedură penală, începerea urmăririi penale intervine atunci când, din cuprinsul actelor premergătoare efectuate, nu rezultă vreunul dintre cazurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale, prevăzute în art.10 Cod procedură penală, cu excepția celui de la lit.1a aceluiași articol. În consecință, instanța urmează să verifice dacă faptele indicate de către petent există și au relevanță penală, doar în acest context putând fi dispusă de către judecător, în procedura plângerii reglementate de art.2781Cod procedură penală, începerea urmăririi penale.

La soluționarea plângerii se verifică rezoluția atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei precum și a înscrisurilor administrate în cursul prezentei cauze, la propunerea petentei.

Petenta a contestat doar soluția de neîncepere a urmăririi penale, cu privire la aceste fapte, nu și încadrarea juridică dată faptelor pentru care s-au făcut acte premergătoare. În consecință, instanța va verifica - în procedura art.2781Cod procedură penală - dacă faptele învederate de petent există, respectiv dacă ele au relevanță legală, raportat la încadrarea juridică dată faptelor în soluțiile Parchetului.

Faptele pentru care s-au făcut cercetări sunt prevăzute și pedepsite.

Niciunul dintre aspectele învederate de către petentă, respectiv mențiunea în citativul încheierii dosarului de partaj și în acțiunea de partaj a numelui în loc de și modul în care au soluționat instanțele aceste dosare civile, sau cererea de liberare condiționată nu poate fi încadrat în elementul subiectiv al faptelor pentru care s-au făcut acte premergătoare, respectivintenția sau elementul material al laturii obiective(pentru infracțiunile prevăzutee art.242 Cp, sustragere sau distrugere de înscrisuri, art.246 Cp,abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, art.247 Cp, abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, art.248 Cp, abuz în serviciu contra intereselor publice, art.248/1 Cp, abuz în serviciu în formă calificată, art.249 Cp, neglijență în serviciu, art.253 Cp, art.263 Cp, omisiunea sesizării organelor judiciare, art.272 Cp, reținerea sau distrugerea de înscrisuri, art.283 Cp, falsificarea de timbre mărci sau bilete de transport, art.285 Cp, deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori, art.288 Cp, fals material în înscrisuri oficiale, art.289 Cp, falsul intelectual, art.290 Cp, falsul în înscrisuri sub semnătură privată, art.291 Cp, uzul de fals, art.292 Cp, falsul în declarații, art.293 Cp, falsul privind identitatea, art.320 Cp, tulburarea folosinței locuinței, art.323 Cp, asocierea în vederea săvârșirii de infracțiuni). Soluția parchetului apare, deci, ca fiind legală.

Dispozițiile procedurale prevăd obiectul verificării prim-procurorului parchetului, anume orice act efectuat sau măsură luată de procuror, fără precizarea unor limitări a acestei verificări. Ca atare, pentru o judicioasă soluționare a plângerii, în raport de specificul fiecăreia, se poate realiza o reapreciere a probelor.

Critica petentei privind modul de apreciere a probelor de către parchet (în prezenta cauză) și instanțe (referitor la dosarele civile), modul de apreciere a probelor sau necesitatea administrării altora, este atributul exclusiv al organelor de urmărire penală sau instanțelor de judecată. Criticile referitoare la modul de soluționare a dosarelor civile sau lipsa actelor, respectiv existența unor timbre care, în raport de valoarea lor, nu puteau proveni dintr-o anumită perioadă de timp, vor fi valorificate prin căile de atac declarate împotriva acestor hotărâri. În lipsa unor probe de unde să rezulte intenția de produce o vătămare drepturilor persoanei vătămate, soluția Parchetului apare ca legală și temeinică.

Orice modalitate de cenzurare a ordonanțelor prin care sunt rezolvate plângerile formulate potrivit dispozițiilor art. 275- 278 Cod procedură penală, inclusiv efectuarea unor cercetări de Ministerul Public, sau a hotărârilor instanțelor de judecată,în condițiile în care nu se învederează săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală,prin pronunțarea acelor soluții, ar constitui o inacceptabilă afectare a principiului independenței procurorului în soluțiile dispuse, prevăzut de art.64 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 sau a independenței judecătorilor.

În contractele de asistență juridică încheiate de avocați cu clienții lor, se reține din motivarea soluției Parchetului, trebuie avut în vedere caracterul obligațiilor pe care și le asumă avocații, obligațiile acestora fiind obligații de diligență și nu de rezultat. În consecință, dacă rezultatul urmărit nu se produce, acest lucru nu duce automat la concluzia că avocatul nu și-a îndeplinit obligațiile asumate,acest fapt putând fi apreciat numai analizând modul în care acesta a întreprins demersuri în vederea obținerii rezultatului.

Chiar în cazul în care avocata nu și-ar fi îndeplinit obligațiile asumate prin contractele de asistență încheiate cu persoana vătămată, fapta nu ar fi intrat sub incidența legii penale, în absența dovedirii unei induceri în eroare. Această inducere în eroare nu poate fi dedusă din simpla neexecutare a obligațiilor asumate, ci trebuie să constea în prezentarea ca mincinoasă a unei fapte adevărate sau ca adevărată a unei fapte mincinoase - aspecte care nu au rezultat în cauza de față. Așadar constatarea nerespectării unei obligații contractuale asumate nu este sancționată de legea penală, putând constitui, eventual, temeiul unui litigiu civil. Asistența juridică este o una din componentele dreptului la apărare, art. 24 alin. (2) din Constituție, precizând că în tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu. În vederea realizării asistenței juridice, între justițiabil și avocat se încheie un contract de asistență judiciară. Contractul încheiat între justițiabil și avocat include plata unui onorariu asupra căruia cei doi cad de acord. Persoana vătămată și-a exercitat acest drept, neexistând indicii privind săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală.

Apreciind soluțiile ca fiind legale și temeinice, Curtea,

- onform art. 278 ind. 1 alin.8 lit.a Cod procedură penală, va respinge - ca nefondată - plângerea formulată de petenta împotriva ordonanței din 14.04.2008 (dosar nr.1034/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI ) și rezoluția din 04.02.2009 (dosar nr. 101/II/2/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI ), în ceea ce privește neînceperea urmăririi penale (pct.I din ordonanță).

- Conform art. 278 ind. 1 alin. 8 lit. a cod procedură penală, va respinge - ca inadmisibilă - plângerea formulată de petenta împotriva soluțiilor de disjungere a cauzei privindu-l pe și declinare a cauzei privindu-l pe la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului IV B din ordonanța dată în dosarul nr.1034/P/2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI (pct.II și III) și rezoluția din 04.02.2009 din dosarul nr. 101/II/2/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI.

Urmează a menține soluția ordonanței atacate, precum și a rezoluției la care se face referire.

În temeiul prevăzut de art.192 alin.2 Cod procedură penală, față de soluția ce urmează a se pronunța, Curtea va obliga petenta la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

onform art. 278 ind. 1 alin.8 lit.a Cod procedură penală,

espinge, ca nefondată, plângerea formulată de petenta A împotriva Ordonanței din 14.04.2008, în dosarul nr.1034/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI și Rezoluția din 04.02.2009, din dosarul nr. 101/II/2/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, în ceea ce privește neînceperea urmăririi penale (pct.I din Ordonanță).

Conform art. 278 ind. 1 alin. 8 lit. a cod procedură penală, respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petenta împotriva soluțiilor de disjungere a cauzei privindu-l pe și declinare a cauzei privindu-l pe la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului IV B din Ordonanța dată în dosarul nr.1034/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI (pct.II și III) și Rezoluția din 04.02.2009 din dosarul nr. 101/II/2/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI.

Menține soluția ordonanței atacate, precum și a rezoluției la care se face referire.

Obligă petenta la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică, azi 25.05.2009.

PREȘEDINTE,

- -

GREFIER,

- -

Red.

Dact.

Ex.3

Președinte:Lavinia Lefterache
Judecători:Lavinia Lefterache

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 151/2009. Curtea de Apel Bucuresti