Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 152/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ operator 2711
SENTINȚA PENALĂ Nr. 152 PI
Ședința publică de la 04 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Nacu
Grefier - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Pe rol se află soluționarea plângerii formulată de petentul, împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale dată în dosarul nr. 213 /P/2006 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă petentul asistat de avocat ales, intimatul personal și în reprezentarea intimatei.
Procedura de citare îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, se constată că Parchetul de pe lângă Judecătoria Oravițaa comunicat dosarul Curții de APEL TIMIȘOARA nr- la care se află atașat dosarul nr. 213/P/2006 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, apărătorul petentului depune la dosar concluzii scrise, după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată plângerea în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul petentului a solicitat admiterea plângerii, desființarea ordonanțelor contestate și trimiterea cauzei la parchet în vederea soluționării plângerii potrivit dispozițiilor cuprinse în sentința penală nr. 6/2008 a Curții de APEL TIMIȘOARA. În motivare a arătat că în mod greșit s-a dispus disjungerea cauzei în privința învinuiților și și tot astfel, procurorul nu s-a pronunțat în privința faptelor săvârșite de notarul public ci a dat o simplă scoatere de sub urmărire penală față de împrejurarea că a intervenit decesul acesteia. De altfel, prin ordonanța de declinare a competenței contestată, nu s-au stabilit nici un fel de indicații în privința anchetei ce urmează a fi efectuată, acesta fiind un alt aspect de nelegalitate ce contravine soluției din sentința nr. 6/2008.
Intimatul a solicitat respingerea plângerii.
Procurorul a pus concluzii de respingere a plângerii, soluțiile procurorului fiind temeinice și legale. În ceea ce o privește pe ordonanța pronunțată este legală, iar faptele imputate celorlalți intimați vor fi cercetare de Parchetul de pe lângă Judecătoria Oravița. Pe de altă parte, soluția de disjungere a cauzei nu poate fi atacată prin plângere.
INSTANȚA
Deliberând asupra plângerii constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la aceasta instanță la data de 09.10.2007 sub număr dosar -, petentul a formulat plângere împotriva rezoluției din 31.08.2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA din dosar nr. 213/P/2006, solicitând desființarea rezoluției atacate și reținerea cauzei spre judecată.
În motivare a arătat că rezoluția de neîncepere a urmăririi penale este în contradicție cu normele Codului d e procedură penală, că defuncta era HG într-o stare de sănătate care nu îi permitea să aibă discernământ sau posibilitatea fizică de a semna acte, că declarațiile martorilor sunt contrazise de expertiza psihiatrico - legală, efectuată de T și de certificatul constatator al decesului nr. 31/12.12.2005 în care se menționează cauza decesului - boala Alzheimer. Totodată, s-a învederat că în pofida acestor probe în rezoluție se reține ca singura probă, declarația martorei oculare care ar fi creat un dubiu privind existența unor momente de colaborare între HG, și notarul public. Petentul a mai susținut că notarul public a atestat, aflându-se în exercițiul atribuțiilor de serviciu și supus obligațiilor Legii nr. 36/1995, atât fapte nereale, cât și împrejurări necorespunzătoare adevărului într-un înscris oficial.
Prin sentința penală nr. 6/17.01.2008 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA s-a admis plângerea petentului împotriva rezoluției din 31.08.2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, s- desființat rezoluția și s-a trimis cauza la procuror pentru începerea urmăririi penale față de intimați, urmând a se stabili: dacă intimații au cunoscut că defuncta nu avea discernământ la data încheierii contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 1747/30.08.2005, sens în care se va efectua expertiză medico - legală pentru stabilirea simptomelor bolii defunctei, dacă acestea erau observabile și evidente pentru o persoană care nu are noțiuni de specialitate, dacă defuncta mai putea să aibă la data semnării contractului perioade în care să creeze aparențe de luciditate și discernământ; audierea martorilor, în special a angajaților biroului notarial, în legătură cu relațiile dintre și familia defunctei pentru a se stabili dacă prima putea să cunoască discuțiile purtate în legătură cu starea de sănătate a vânzătoarei, cu natura afecțiunilor de care suferea.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA la Înalta Curte de Casație și Justiție a fost respins prin decizia penală nr. 1323 la data de 9 04 2008. Instanța de recurs a apreciat că prima instanță în mod corect a statuat necesitatea completării actelor premergătoare, justificat reținându-se necesitatea efectuării unei expertize medico legale pentru stabilirea simptomelor bolii defunctei.HG Soluția primei instanțe s-a apreciat ca fiind legală și pentru determinarea aspectului dacă intimata, notar public, cunoștea afecțiunile medicale de care suferea defuncta.
Urmare a rejudecării s-a format dosar - din 21.10.2008 înregistrat la Curtea de APEL TIMIȘOARA.Petentul a precizat că formulează plângere împotriva ordonanței din data de 08.02.2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale și declinarea competenței în dosarul 213/P/2006.
În motivarea plângerii se arată că a solicitat cercetarea notarului public și a numiților și, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals intelectual și uz de fals, întrucât petentul este beneficiarul testamentului întocmit de și HG ulterior, intimatul a procedat la înstrăinarea prin contractul de vânzare cumpărare a imobilului înscris în nr. 984 în favoarea intimatei - fiica intimatului si sora petentului. Se mai arată că la momentul încheierii actelor mama sa era HG într-o stare care nu permitea să aibă discernământ sau posibilitatea fizică de a semna acte și că în cauză nu s-au administrat probele care să conducă la stabilirea vinovăției celor doi, că martorii propuși au susținut starea psihică precară în care se afla mama petentului, atestată și de expertiza psihiatrico legală și certificatul constatator al decesului, care a concluzionat că mama petentului a decedat urmare a bolii Alzheimer, medicul de familie arătând că aceasta vorbea rar și încet, era incoerentă în expunere, nu-și recunoștea fiul, nora și nepotul, fapt ce trăda o atrofie cerebrală. Se mai arată că mama sa fost diagnosticată cu dementă senilă, astfel că nu a avut capacitatea psihică de a întocmi actele care au stat la baza înstrăinării, prin urmare depoziția martorei, potrivit cu care a auzit conținutul discuției dintre părți nu este credibilă.
Se arată în continuare în motivarea plângerii că fiind vorba despre un notar, competența aparține în mod exclusiv Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, astfel că e greșită stabilirea competentei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Oravița, legislația în materie nesuferind modificări, că notarul public a comis cele două infracțiuni reclamate, câtă vreme există contradicție cu privire la prezenta notarului public la autentificarea celor două acte, în acest sens fiind declarațiile martorilor și a părților din prezentul dosar care, fie fac vorbire de deplasarea notarului public la domiciliul numitei HG, fie de deplasarea acesteia la sediul notarului, că în contractul de vânzare cumpărare nu se specifică motivul pentru care vânzătoarea nu a semnat actul ci a pus degetul pe,motive de boală ", că notarul public nu a avut toate actele necesare pentru încheierea contractului de vânzare cumpărare.
Se mai solicită de către petent că se impune instrumentarea cauzei de către Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA raportat la activitatea infracțională a notarului public, impunându-se reunirea cauzelor conform art 32 lit.b p Cod Penal, complicitatea intimaților la comiterea infracțiunilor de către notar fiind evidentă, câtă vreme numitul știa că soția sa suferă de Alzheimer de 10 ani, că intimata - fiica soților, potrivit depozițiilor martorilor avea relații apropiate cu părinții, ceea ce ii permitea să cunoască lipsa de discernământ a mamei sale. Mai este criticată rezoluția și prin aceea că nu a fost întocmit nici un act de cercetare penală care să privească pe intimata.
La dosar s-au atașat rezoluțiile atacate din analiza cărora instanța retine următoarea stare de fapt.
Prin ordonanța din 8.08 2008 Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARAs -a dispus neînceperea urmăririi penale față de notar public, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev.de art 289 p, și disjungerea și declinarea competenței de soluționare a cauzei privind pe și în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Oravița.
Prin rezoluția din 27 10 2008 procurorului general al parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA din dosar 1057/P/2008 s-a respins plângerea formulată de petent împotriva ordonanței menționate mai sus.
Analizând legalitatea și temeinicia soluției pronunțată în cauză, instanța apreciază că ordonanța atacată este legală și temeinică, în deplină concordanță cu ansamblul probator administrat în cauză și dispozițiile legale aplicabile în speță.
Prin sentința penală nr. 6 din 17.01.2008 a Curții de APEL TIMIȘOARA, definitivă prin decizia penală nr. 1323/9.04.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a admis plângerea petentului formulată împotriva rezoluției din dosar nr. 213/P/2006, s-a desființat rezoluția și s-a dispus trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, în vederea începerii urmăririi penale față de numiții, și, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art 289 p, și art. 25 cp rap. la 289. În sentința penală menționată se arată actele ce urmau a fi îndeplinite, respectiv urma a se stabili dacă intimații aveau cunoștință că defuncta HG nu avea discernământ la data de 30.08.2005 când s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare, sens în care se va întocmi o expertiză medico legală pentru stabilirea simptomelor bolii, dacă acestea erau observabile și evidente, dacă defuncta mai putea avea la data semnării contractului perioade în care să creeze aparențe de luciditate și discernământ. S-a mai solicitat administrarea probei cu audierea martorilor, în special a angajaților biroului notarial în legătură cu relațiile dintre notar și familia defunctei pentru a se stabili dacă notarul public avea posibilitatea să cunoască discuțiile în legătură cu starea de sănătate a vânzătoarei și natura afecțiunilor de care suferea.
Așa cum rezultă din certificatul de deces nr. 2109/1.04.2008 eliberat de Poliția O județ CS, la data de 28.03.2008 notarul public a decedat, astfel încâ în mod corect s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de aceasta.
Competența de soluționare a cauzei în primă instanță de către Curtea de APEL TIMIȘOARAa fost atrasă de calitatea notarului public potrivit art 28 pct. 1 lit.b p Cod Penal și față de decesul survenit în cauză și, întrucât nu sunt întrunite condițiile indivizibilității așa cum se susține de către petent, în mod corect procurorul a dispus disjungerea cauzei față de intimații și și declinarea competentei de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Oravița.
Soluția de disjungere a cauzei și declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Oravița nu se încadrează printre soluțiile ce pot fi atacate potrivit art.278 ind 1.p Cod Penal,care vorbește despre rezoluția de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței, ori după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale. Cum soluția de disjungere și declinare nu se regăsește printre cele menționate în art.278 ind 1 p și care pot face obiectul controlului instanței de judecată, referirile petentului cu privire la nelegalitatea sau netemeinicia acestei soluții sunt inadmisibile și nu pot fi supuse cenzurii instanței.
Astfel, în temeiul art. 2781alin.8 lit.a p Cod Penal respinge plângerea formulată de petentul, împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale dată în dosarul nr. 213 /P/2006 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Văzând și prevederile art. 192 al.2
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În temeiul art. 2781alin.8 lit.a p Cod Penal respinge plângerea formulată de petentul, împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale dată în dosarul nr. 213 /P/2006 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
În temeiul art. 192 al.2 p Cod Penal obligă petentul la plata sumei de 60 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare cu părțile.
Pronunțată în ședința publică din 04 Iunie 2009.
Președinte,
- -
Grefier,
- -
Red.AN/15.06.2009
Tehnored AJ/2 ex/18.06.2009
18 Iunie 2009
Președinte:Anca NacuJudecători:Anca Nacu
