Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Decizia 599/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ operator 2711
DECIZIE PENALĂ Nr. 599
Ședința publică de la 04 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Nacu
JUDECĂTOR 2: Florin Popescu
JUDECĂTOR 3: Constantin Costea
Grefier - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul - împotriva încheierii penale nr.74/CC/1.06.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul recurent în stare de arest preventiv, asistat de avocat oficiu.
Procedura de citare îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, a fost audiat inculpatul, declarația acestuia fiind consemnată și atașată în filă separată la dosar, după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul din oficiu pentru inculpat a solicitat admiterea recursului și continuarea cercetărilor cu inculpatul în stare de libertate.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, a solicitat să fie cercetat în stare de libertate.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin încheierea penală nr. 74/CC din 1 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în baza art. 149 ind. 1 alin. 9 Cpp, raportat la art. 148 alin. 1 lit. f Cpp și cu aplicarea art. 143 Cpp, s-a admis cererea de arestare preventivă a inculpatului -, formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, pe o durată de 29 de zile, de la 01.06.2009 până la 29.06.2009, inclusiv.
A fost respinsă cererea formulată de către apărătorul din oficiu al inculpatului privind luarea unei măsuri preventive neprivative de libertate, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această încheiere penală, Tribunalul a reținut următoarele:
Prin referatul nr. 1148/P/2009 din data de 01.06.2009, Parchetul de pe lângă Tribunalul Timișa solicitat arestarea preventivă a inculpatului -, pentru o perioadă de 29 de zile.
În motivarea propunerii, s-a arătat că inculpatul - este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de viol, prevăzută de art. 197 alin. 1 și 3 Cod penal, și lipsire de libertate, prevăzută de art. 189 alin. 2 Cod penal, în sarcina acestuia reținându-se că în noaptea de 04/05 aprilie 2009 și în noaptea de 06/07 aprilie 2009, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a întreținut, prin constrângere, raport sexual anal cu un minor în vârstă de 13 ani, iar în noaptea de 06/07 aprilie 2009 l-a lipsit de libertate pe minor pentru o perioadă de timp mai mare decât era necesar pentru săvârșirea infracțiunii de viol.
S-a mai arătat că, raportat la modalitatea de comitere a faptei și comportamentul afișat de către inculpat în cursul urmăririi penale, în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize neuropsihice, în condițiile internării acesutuia la Spitalul de Psihiatrie și Măsuri de Siguranță. Potrivit raportului de expertiză psihiatrico-legală nr. 1359/13.05.209 al IML T, inculpatul - a avut discernământul ușor diminuat raportat la faptele săvârșite.
Ministerul Publica apreciat că în cauză se impune arestarea preventivă a inculpatului -, întrucât sunt întrunite dispozițile art. 148 lit. f Cpp, în sensul că inculpatul a comis o infracțiune pentru care legea prevedee pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, constând în starea de nesiguranță creată celor care au luat la cunoștință despre comiterea faptei și chiar neîncredere în eficiența actului de justiție în rândul opiniei publice, date de lăsarea în libertate a unui inculpat care a comis o infracțiune cu caracter grav.
Analizând propunerea de arestare preventivă a inculpatului -, prin prisma probelor administrate în cursul urmăririi penale, tribunalul a constatat că prin ordonanța nr. 1148/P/2009 din data de 01.06.2009 a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpatul - sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de viol în formă continuată, prevăzută de art. 197 alin. 1 și 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cp, și lipsire de libertate, prevăzută de art. 189 alin. 2 Cp, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cp, în sarcina inculpatului reținându-se că în noaptea de 04/05 aprilie 2009 și în noaptea de 06/07 aprilie 2009, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a întreținut, prin constrângere, raport sexual anal cu minorul în vârstă de 13 ani, iar în noaptea de 06/07 aprilie 2009 l-a lipsit de libertate pe minor pentru o perioadă de timp mai mare decât era necesar pentru săvârșirea infracțiunii de viol.
S-a mai constatat că înainte de a proceda la punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul -, organul de urmărire penală a dispus efectuarea unei expertize neuropsihice în vederea stabilirii existenței discernământului inculpatului la momentul săvârșirii faptelor, avându-se în vedere atât modalitatea de comitere a faptei, cât și comportamentul afișat de către inculpat până la acel moment procesual. Potrivit raportului de expertiză psihiatrico-legală nr. 1359/13.05.209 al IML T, inculpatul - a avut discernământul ușor diminuat raportat la faptele săvârșite.
Având în vedere probele administrate în cursul urmăririi penale, Tribunalul a considerat că în prezenta cauză există suficiente indicii cu privire la comiterea de către inculpat a unor fapte prevăzute de legea penală și sancționate cu închisoare mai mare de 4 ani, indicii care să convingă un observator independent că inculpatul - a comis acele fapte.
In declarația dată în cursul urmăririi penale inculpatul a susținut că in data de 06 04 2009 s-a întâlnit cu partea vătămată în centrul localității, unde acesta urma să cumpere un pachet de țigări pentru mama sa, ca i-a propus sa meargă împreună la pescuit. Cei doi s-au intors de la pescuit in jurul orelor 20 00, context in care inculpatul i-a propus minorului sa rămână pentru a găti peștele. In condițiile in care mama părții vătămate a venit la locuința inculpatului pentru a-si căuta copilul, inculpatul l-a determinat prin amenințări pe acesta din urmă să se ascundă. Ulterior, inculpatul susține că a încuiat ușa camerei in care doarme, s-a culcat cu minorul si l- amenințat cu bătaia dacă nu va accepta să întrețină raport sexual anal. Tot in declarația dată in cursul urmăririi penale inculpatul relatează că mama sa era acasă, dar intr-o altă cameră, ca el consumat băuturi alcoolice și a fost agresiv atât cu mama minorului cât și cum mama sa. Aceste declarații date de inculpat in cursul urmăririi penale se coroborează cu declarațiile martorelor, mama părții vătămate, a părții vătămate, a martorei, sora inculpatului si a martorei, mama inculpatului.
Din coroborarea acestor mijloace de proba, tribunalul și-a format părerea că inculpatul era in stare de ebrietate la momentul consumării faptelor și a avut un comportament agresiv atât cu familia sa cât și cu minorul, comportament care a condus la săvârșirea infracțiunilor ce fac obiectul acuzării. In fata judecătorului inculpatul nu a recunoscut că a consumat băuturi alcoolice, că familia sa era acasă la momentul săvârșirii faptei și nici faptul ca l-a amenințat pe minor, dar aceste susțineri nu se coroborează cu celelalte probe administrate, considerent pentru care vor fi apreciate ca fiind nesincere.
Instanța a stabilit că probele evidențiate mai sus sunt dovezi certe cu privire la săvârșirea de către inculpat a infracțiunilor ce ii sunt imputate. De asemenea, tribunalul a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prev de art 148 lit f cod pr penal, in sensul că pentru infracțiunile săvârșite legea prevede o pedeapsă cu închisoarea mai mare de 4 ani și exista probe că lăsarea inculpatului in libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publica.
Din raportul de expertiza psihiatrica efectuat se poate desprinde concluzia ca inculpatul a avut discernământ ușor diminuat raportat la faptele ce fac obiectul acuzării.
Având în vedere aceste concluzii, agresivitatea inculpatului în situația în care este sub influenta băuturilor alcoolice, împrejurările concrete în care au fost săvârșite faptele, gravitatea acestora, tribunalul și-a format părerea că lăsarea in libertate a inculpatul prezintă un pericol concret atât pentru victimă, care este minor aflat intre-o situație specială, respectiv făcând parte din categoria persoanelor cu dizabilități, dar și pentru comunitatea în care locuiește inculpatul, motive pentru care a dispus arestarea preventivă a inculpatului.
Împotriva încheierii Tribunalului Timișa declarat recurs inculpatul -, care nu a fost motivat în scris dar a fost susținut oral de inculpat și apărătorul din oficiu ambii susținând admiterea recursului în sensul cercetării inculpatului în stare de libertate.
Examinând cauza în raport cu motivele invocate precum și sub toate aspectele conform prev. art. 3856, al.3 cpp se constată că încheierea recurată este temeinică și legală și nu există nici un motiv de casare a acesteia.
Din actele de la dosar se reține că împotriva inculpatului - a început urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal și viol, prev. de art. 189 al.2 cp și art.197 al.1 și 3 cp cu apl. art. 41 al.2 art. 33lit. a cp reținându-se că noaptea de 04/05.04.2009 și în noaptea de 06/07.04.2009 în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a întreținut prin constrângere, raport sexual anal cu minorul -, în vârstă de 13 ani, cu precizarea că în noaptea de 06./07.2009 l-a lipsit de libertate pe minorul - pe un timp mai mare decât cea necesară săvârșirii infracțiunii de viol
Instanța de fond, în mod întemeiat a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 143 cpp, întrucât există suficiente indicii că inculpatul a comis o faptă penală ceea ce rezultă din declarațiile părții vătămate, a inculpatului, declarațiile martorilor, și raportul de expertiză psihiatrico-legală.
De asemenea sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 148 lit. f cpp întrucât faptele pentru care este cercetat inculpatul sunt sancționate de lege cu o pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare și având în vedere pericolul social al infracțiunii, modalitatea și împrejurările în care a fost comisă, lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Prin urmare recursul inculpatului este nefondat și urmează a fi respins, în baza art. 38515, pct.1 lit. b cpp.
Văzând și prev. art. 192 al.2 cpp.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.38515pct.1 lit. p Cod Penal respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul - împotriva încheierii penale nr.74/CC/1.06.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Obligă inculpatul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat și dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 100 lei onorariul avocatului din oficiu către Baroul Timiș.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 04 Iunie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.CC/10.06.2009
Tehnored AJ/2 ex/11.06.2009
Prima instanță: Trib. T -
11 Iunie 2009
Președinte:Anca NacuJudecători:Anca Nacu, Florin Popescu, Constantin Costea
