Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 160/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ NR. 160/R/2009
Ședința publică din 02 aprilie 2009
Complet de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Condrovici Adela
JUDECĂTOR 2: Pătrăuș Mihaela
JUDECĂTOR 3: Soane Laura
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, potrivit prevederilor art.304 alin.1 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de 2000 S, împotriva sentinței penale nr. 69 din 18 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, având ca obiect plângere împotriva actelor procurorului, conform articolului 2781Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în cauză au lipsit petentul recurent - 2000 și intimații CLSM și.
Ministerul Public este reprezentat de domnul procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind excepții sau alte cereri prealabile, instanța acordă părților cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul parchetului, pune concluzii de respingere a recursului ca fiind nefondat, a se menține ca legală și temeinică hotărârea recurată întrucât rezoluțiile Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare sunt legale.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față, constată următoarele;
Prin sentința penală nr.69 din 18 februarie 2009, Tribunalul Satu Mare, n baza art.278 indice 1 alin.1 și 8 lit. a Cod de procedură penală a respins ca nefondată plângerea petentei - 2000 SRL, cu sediul în S M,-, jud.S M - lichidator al SC SRL, cu sediul în S M,-, jud.S M, în contradictoriu cu intimatul,.în S M,-, jud.S M, împotriva Rezoluției prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare din data de 27.03.2008, emisă în dosar nr.157/II/2/2008, prin care s-a respins plângerea împotriva rezoluției din 28.02.2008 emisă în dosar nr.53/P/2008, cu consecința menținerii soluțiilor atacate.
În baza art.192 alin.2 Cod de procedură penală a obligat petenta la plata sumei de 100 lei RON cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a constatat următoarele:
Prin plângerea înregistrată la instanță, petenta - 2000 S M, a formulat plângere împotriva rezoluției din 28.02.2008 dată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare în dosar 53/P/2008 și a rezoluției din 27.03.2008 a Primului procuror de la Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare din dosar 157/II/2/2008, solicitând admiterea plângerii, desființarea rezoluției și în principal reținerea cauzei spre rejudecare, iar in subsidiar, trimiterea cauzei procurorului, in vederea începerii urmăririi penale.
În motivare se arată că desfășurarea procedurii insolvenței necesită cunoașterea situației debitorului, pentru a putea fi luate toate măsurile care se impun în scopul satisfacerii creanțelor înscrise la masa credală. Pentru atingerea acestui obiectiv, legea obligă pe debitor să depună actele necesare și să furnizeze informațiile prev.de art.28 alin.1 din Legea nr.85/2006, precum și date cu privire la activitatea și averea sa, în temeiul art.44 din Legea nr.85/2006. Obligația trebuie îndeplinită în termen de 10 zile de la data deschiderii procedurii art.35 din Legea privind procedura insolvenței.
Procedura insolvenței a fost deschisă prin sentința comercială nr.87/F/CC din data de 18.04.2007, pronunțată de Tribunalul Satu Mare.
După primirea hotărârii judecătorești, constatând că d-nul nu și-a îndeplinit obligația, i-a emis notificările nr.1113/16.05.2007 și 1117/16.05.2007-. Totodată, sentința de deschidere a procedurii simplificate de insolvență a fost publicată în Buletinul Procedurilor de Insolvențăi în presa locală. Actele de procedură au fost restituite de agentul poștal, cu mențiunea schimbării sediului societății și respectiv domiciliului fostului administrator.
S-au deplasat la sediul societății și domiciliul d-nului: S M,-, ocazie cu care s-a încheiat-la data de 27.06.2007- procesul verbal, anexat sesizării, constatând că sunt reale mențiunile agentului poștal.
În conformitate cu procesul verbal d-nul a reușit să i-a legătura cu d-nul, i-a prezentat notificarea iar acesta a refuzat să semneze de primire, a promis, însă, că în 2-3 zile va prezenta actele contabile și de constituire ale SC SRL. Nu s-a mai prezentat la sediu.
La nr. de telefon nr.- au luat legătura, de mai multe ori, după data de 27.06.2007, cu d-nul, solicitându-i să depună actele și informațiile stabilite de art.28, însă acesta nu și-a îndeplinit obligația prevăzută de art.35 din Legea nr.85/2006, nici până în prezent. Din luna septembrie 2007, d-nul nu a mai răspuns la telefon.
A considerat că, refuzul de a pune la dispoziția lichidatorului a actelor și informațiilor, la care face referire art.147 din Legea nr.85/2006, constă într-o manifestare de voință care poate fi expresă sau, dimpotrivă, implicită cum este cazul în speță-. Neprezentarea la sediul lichidatorului cu actelor solicitate (în baza obligației stabilite de lege-în termen de 10 zile de la deschiderea procedurii, dar și a solicitării lichidatorului), neexpedierea acestora prin poștă sau orice altă modalitate-fax, curier -reprezintă, în opinia petentei- un refuz tacit (prin refuz înțelegând a nu da ceva ce se cere, a nu consimți la ceva,a nu voi a face ceva)-de natură a atrage răspunderea d-nului, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.147 din Legea nr.85/2006.
În opinia sa, interpretarea dată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare, prin rezoluția de neîncepere a urmăririi penale și prin rezoluția prin care s-a soluționat plângerea formulată de petentă împotriva-acesteia este nu numai greșită, de natură a goli de conținut prevederile art.147 din Legea nr.85/2006, dar și cu consecințe extrem de periculoase cu privire la procedura insolvenței. Dacă se accepta ideea că, refuzul ar trebui să fie explicit, niciun administrator, director, director executiv sau reprezentant legal al debitorului în insolvență nu va putea fi tras la răspundere penală, deși nu va prezenta actele contabile ale societății. Neprezentarea documentelor, nu va permite cunoașterea situației societății, sub aspectul drepturilor și obligațiile sale, a bunurilor aflate în proprietatea sa, nu va crea condiții pentru eventuala anulare a actelor frauduloase și pentru identificarea faptelor ilicite ale administratorilor. În aceste condiții, creditorii nu mai au nicio posibilitate de recuperare a creanțelor împotriva averii debitorului.
S-a mai menționat că, nici până în prezent d-nul nu a predat actele, deși, prin sentința civilă nr.1699/F/31 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Marea fost angajată răspunderea sa materială, în conformitate cu art.138 din Legea nr.85/2006. În drept s-a invocat art.278 ind.1 Cod de procedură penală.
Prin sentința penală nr.261 din 30 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în baza art. 278 ind. 1 pct. 8 lit. b Cod procedură penală, s-a admis plângerea formulată de petenta - 2000 SMî mpotriva rezoluției din 28.02.2008 dată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare în dosar 53/P/2008 și a rezoluției din 27.03.2008 a Primului procuror de la Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare din dosar 157/II/2/2008 care au fost desființate și în consecință s-a dispus trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare în vederea începerii urmăririi penale față de numitul - administrator al pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 147 din 85/2006 respectiv - refuzul de a pune la dispoziția lichidatorului a actelor societății astfel cum prevede art. 28 și 35 din 85/2006.
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat intimatul să plătească suma de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța astfel tribunalul a reținut că plângerea petentei SC - 2000 este întemeiată și motiv pentru care a fost admisă, desființată rezoluția procurorului de caz din 28.02.2008 dată în dosar 53/P/2008 cu privire la pct.I - și a rezoluției din 27.03.2008 dată de primul procuror în dosar 157/II/2/2008 pentru următoarele considerente:
Prin sentința comercială 87/F/CC/l8.04.2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, a fost deschisă procedura insolvenței împotriva SC SRL a cărei administrator era -intimatul.
Prin sentința comercială 1699/F/31 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Marea fost angajată răspunderea materială a administratorului potrivit art.138 din Legea 85/2006.
Deschiderea procedurii insolvenței firmei SRL a fost publicată în Buletinul Insolvenței și în presa locală (fila 12 din dosar).
Potrivit dispozițiilor art.35 din Legea 85/2006, în termen de 10 zile de la deschiderea procedurii, potrivit prevederilor art.33 alin.4 sau 6, debitorul este obligat să depună la dosarul cauzei actele și informațiile prev.de art.28 alin.l din Legea 85/2006.
Intimatul, a refuzat primirea notificărilor întocmite de lichidator, fapt ce rezultă din procesul verbal încheiat la 27.06.2007 fila 11 din dosar, motivând că se va prezenta în termen de 2-3 zile cu actele la lichidatorul judiciar.
Din fișa firmei depusă la dosarul de faliment nr- a Tribunalului Satu Mare la fila 19, și din actul comunicat de Consiliul Local al Municipiului S M - Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanei a Mun.S M fila 43 din dosar, a rezultat că fiul lui și, născut la 18.05.1984 în mun.T, are domiciliul în S M,-, și nu figurează cu viză de reședință, iar firma falită figurează la această adresă nefiind făcute modificări în registrul comerțului de schimbare a sediului.
Din bilanțul depus de debitoarea SC SRL la.-S M la 30.06.2005 și comunicat lichidatorului - petenta - situația economică financiară a debitoarei era: capital social - 200 lei; profit înregistrat 2811,6 lei; datorii ce trebuiau plătite într-o perioadă de până la un an 42.707,3 lei; imobilizări necorporale: 110,8 lei; imobilizări corporale: 3.338,8 lei; stocuri de marfă 31.179,3 lei; disponibil în bănci și casă 53,5 lei.
Aceste bunuri nu au putut fi inventariate de lichidator, administratorul dispunând de ele deși potrivit art.47 din Legea 85/2006 "deschiderea procedurii ridică debitorului dreptul de administrare - constând în dreptul de a-și conduce activitatea, de a-și administra bunurile din avere și de a dispune de acestea - dacă acesta nu și-a declarat în condițiile art.28 al.l lit.h sau, după caz, art.33 alin.6, intenția de reorganizare".
Intimatul, nu s-a conformat dispozițiilor art.35 din Legea 85/2006, nu s-a prezentat la sediul lichidatorului pentru a depune actele necesare întocmirii raportului lichidatorului, ceea ce poate fi apreciat ca un refuz tacit.
Ori, potrivit art.147 din Legea 85/2006, refuzul debitorului persoană fizică sau al administratorului, directorului, directorului executiv ori al reprezentantului legal al debitorului, persoană juridică, de a pune la dispoziția judecătorului sindic, administratorului judiciar sau lichidatorului, în condițiile prevăzute de art.35 documentele și informațiile prevăzute la art.28 al.1 lit.a-f - ori împiedicarea acestora, cu rea-credință, de a întocmi documentația respectivă - se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 3 ani sau cu amendă.
Latura obiectivă - elementul material al acestei infracțiuni se poate efectua în două modalități alternative și anume, prin inacțiunea de punere la dispoziția a documentelor prevăzute de lege și prin acțiunea de împiedicare a persoanelor mai sus amintite de a întocmi documentația respectivă.
De observat că în speța de față - elementul material al acestei infracțiuni s-a săvârșit prin inacțiunea de punere la dispoziția lichidatorului a documentelor societății.
S-a mai constatat faptul că greșit au reținut atât procurorul de caz cât și primul procuror că nu s-a putut reține în sarcina intimatului săvârșirea acestei infracțiuni întrucât lipsește latura subiectivă întrucât există.
Dacă s-ar considera astfel, s-ar lipsi de conținut dispozițiile art.147 din Legea 85/2006 și niciodată nu ar putea fi tras la răspundere penală nici un director, administrator sau director executiv pentru astfel de fapte.
Pentru considerentele expuse, tribunalul în baza art.278 ind.1 pct.8 lit.b Cod procedură penală a admis plângerea formulată de petenta SC - 2000 împotriva rezoluției din 28.02.2008, pe care a desființat-o în ce privește pct.1, și a rezoluției din 27.03.2008 dată de primul procuror și a dispus trimiterea cauzei Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare pentru începerea urmăririi penale împotriva intimatului pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 147 din Legea 85/2006 întrucât există suficiente probe pentru reținerea în sarcina intimatului a săvârșirii acestei fapte.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare, solicitând casarea acesteia în sensul respingerii plângerii formulată de petentă și a menținerii rezoluțiilor date de procuror.
Prin decizia penală nr.519/R/09.10.2008 pronunțată de Curtea de Apel Oradea - Secția penală și pentru cauze cu minori în dosar nr-, în baza art.385/15 pct.2 lit. c Cod procedură penală s-a admis recursul penal declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SATU MARE împotriva sentinței penale nr.261 din 30 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare pe care a casat-o și a dispus rejudecarea cauzei de către Tribunalul Satu Mare, ținându-se seama de considerentele prezentei decizii.
Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea de Apel Oradea a reținut că dintre motivele de recurs invocate de parchet, este fondat doar cel privind nelegalitatea soluției în raport de dispozițiile art. 278/1 alin. 8 lit. b teza finală.
În ceea ce privește celălalt motiv de nelegalitate invocat, respectiv cel vizând nerespectarea dispozițiilor art.278/1 alin.8 lit. c Cod procedură penală, curtea a reținut că, potrivit acestui text de lege, instanța admite plângerea, prin încheiere, desființează rezoluția sau ordonanța atacată și, când probele existente la dosar sunt suficiente, reține cauza spre rejudecare. Or, din analiza acestui text de lege, rezultă că această soluție se poate lua atunci când a fost realizat atât obiectul cât și temeiul acțiunii penale, care nu poate avea loc decât în faza de urmărire penală, iar nu și în cea a actelor premergătoare, iar în speță, nu s-a dispus începerea urmăririi penale, condiții în care nu se putea pronunța o astfel de soluție.
Cu privire la celălalt motiv de nelegalitate invocat prin recursul declarat în cauză, curtea a reținut că, într-adevăr, prima instanță, în mod nelegal a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 278/1 alin. 8 lit. b teza finală Cod procedură penală, trimiterea cauzei la procuror, fără să indice, nici în considerentele și nici în dispozitivul hotărârii recurate, faptele și împrejurările ce urmează a fi constatate și prin care anume mijloace de probă.
Sub acest aspect, curtea a reținut că recursul parchetului este fondat și l-a admis ca atare, în temeiul dispozițiilor art. 385/15 pct. 2 lit. c Cod procedură penală, a casat sentința recurată și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a reținut în fapt următoarele:
Prin Rezoluția prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare din 27.03.2008, emisă în dosar nr.157/II/2/2008 s-a constatat că prin rezoluția din 28.02.2008 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de pentru săvârșirea infracțiunii de refuz de a pune la dispoziția lichidatorului a datelor, prevăzută și pedepsită de art.147 din Legea nr.85/2006, deoarece lipsește latura obiectivă a infracțiunii.
Disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor sub aspectul săvârșirii infracțiunii, prevăzută și pedepsită de art.41 pct.2 lit.e din.82/1991 și art.272 alin.1 pct.2 din Lg.nr.31/1990.
Instanța, prin prisma probelor administrate, reține că atât soluția prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare, emisă în dosar nr.157/II/2008, cât și rezoluția din 28.02.2008, emisă în dosar nr.53/P/2008, sunt legale și temeinice.
Nu s-a putut reține în sarcina intimatului săvârșirea infracțiunii de refuz de a pune la dispoziția lichidatorului actele solicitate, faptă prevăzută și pedepsită de art.147 din Lg.85/2006, întrucât nu rezultă nici un act de refuz din partea acestuia, ba chiar mai mult reiese că petenta a notificat intimatului obligația de prezenta actele prevăzute de lege, prin procesul-verbal din 27.06.2007, din care rezultă că administratorul și firma nu mai funcționează la vechiul sediu. Potrivit disp.art.147 din Legea nr.85/2006, infracțiunea constă în " Refuzul debitorului persoană fizică sau al administratorului, directorului, directorului executiv ori al reprezentantului legal al debitorului, persoana juridică, de a pune la dispoziție judecătorului-sindic, administratorului judiciar sau lichidatorului, în condițiile prevăzute la art. 35, documentele și informațiile prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a)-f) ori împiedicarea acestora, cu rea-credința, de a întocmi documentația respectiva.", Or, instanța constată pe baza probatoriului administrat că nu există un refuz din partea numitului și în consecință lipsește latura obiectivă a acestei infracțiuni.
Pentru considerentele mai sus arătate, instanța a apreciat că soluția prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare, emisă în dosar nr.157/II/2008, și rezoluția din 28.02.2008, emisă în dosar nr.53/P/2008, sunt legale și temeinice, drept pentru care în baza art.278 ind.1 alin.1 și 8 lit.a Cod procedură penală, a respins ca nefondată plângerea petentei - 2000 SRL, împotriva Rezoluției prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare din data de 27.03.2008, emisă în dosar nr.157/II/2/2008, prin care s-a respins plângerea împotriva rezoluției din 28.02.2008 emisă în dosar nr.53/P/2008 cu consecința menținerii soluțiilor atacate.
Împotriva sentinței penale mai sus arătate, a formulat recurs recurenta - 2000 solicitând admiterea acestuia, întrucât în mod greșit s-a reținut calitatea de petentă a recurentei și pe cale de consecință, în baza art. 192 aliniatul 2 Cod procedură penală aceasta a fost obligată la plata cheltuielilor judiciare.
În motivarea recursului s-a arătat că plângerea a fost formulată în numele și interesul C SRL, astfel că petentă în cauză este aceasta și nu recurenta în calitate de lichidator judiciar.
Subiect pasiv al infracțiunii este societatea în faliment, iar nu lichidatorul căruia nu i-au fost predate actele prevăzute de articolul 35 raportat la articolul 28 din Legea nr. 85/2006, lichidatorul exercitând doar drepturile și obligațiile societății în faliment și reprezentând interesele acesteia în procedură; în această calitate a fost promovată plângerea, iar respingerea acesteia conduce eventual la obligarea C SRL la plata cheltuielilor judiciare.
Examinând hotărârea recurată, din oficiu și prin prisma motivelor invocate, curtea va reține că aceasta este legală și temeinică având în vedere următoarele motive:
Prin sentința penală nr. 69 din 18 februarie 2009 Tribunalului Satu Mare, a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de petenta - 2000 S M în calitate de lichidator al SC SRL împotriva rezoluției din 28 februarie 2008 emisă în dosarul nr. 53/P/2008, dispunându-se totodată în baza art. 192 aliniatul 2 Cod procedură penală obligarea petentei la plata sumei de 100 RON cheltuieli judiciare către stat.
Criticile formulate de recurentă privind greșita obligare a sa în calitate de petentă la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului sunt neîntemeiate câtă vreme în dispozitivul sentinței s-a arătat că recurenta C - 2000 SMa re calitate de lichidator al C SRL, calitate în baza căreia a și formulat plângerea. În consecință, prima instanță în mod corect a apreciat că are calitate de petentă SRL însă, aceasta fiind în procedura de lichidare putea formula plângerea numai prin intermediul lichidatorului desemnat în cauză - 2000 - Se poate vorbi eventual de o tehnică de redactare eronată a minutei de către instanța de fond, redactare care poate fi îndreptată eventual pe calea prevăzută în articolele 195, 196 Cod procedură penală.
Față de cele mai sus arătate curtea, va respinge ca nefondat recursul penal declarat de petenta - 2000 împotriva sentinței penale nr. 69 din 18 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o va menține în întregime.
În baza articolului 192 aliniatul 2 Cod procedură penală va obliga recurenta la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515punctul 1 litera "b" Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de petenta - 2000,cu sediul în S M, str. - nr. 13, județul S M, împotriva sentinței penale nr. 69 din 18 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurentă să plătească statului suma de 50 lei, cheltuieli judiciare în recurs.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 02 aprilie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
decizie - /09.04.2009.
Judecător fond -
2 ex./09.04.2009,
Președinte:Condrovici AdelaJudecători:Condrovici Adela, Pătrăuș Mihaela, Soane Laura
