Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 174/2009. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE

SENTINȚA PENALĂ NR.174

Ședința publică din 03.12.2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Dumitru Pocovnicu

GREFIER - - - -

********

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău -

legal reprezentant de - procuror

Pe rol soluționarea plângerii formulată de petentul -, împotriva rezoluților nr.1308/P/2009 din 18.08.2009 și nr.623/II/2/2009 din 21.09.2009 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.

Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod pr.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă petentul, în stare de detenție, lipsă fiind intimatul.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Curtea, având în vedere faptul că cele două cauze, respectiv dosarul nr- și dosarul nr-, au același obiect - plângere împotriva rezoluției procurorului de netrimitere în judecată, vizând aceleași rezoluții, pune în discuție conexarea dosarului nr- la dosarul nr-.

Reprezentantul Ministerului Public arată că se impune conexarea dosarului nr- la dosarul nr-, dat fiind că ambele plângeri sunt formulate în temeiul art.2781împotriva rezoluției procurorului în același dosar - 1308/P/2009.

Petentul arată că este vorba despre niște plângeri făcute la o anumită distanță de timp. Nu este de acord cu conexarea cauzelor.

Curtea, pentru motivele anterior arătate, dispune conexarea dosarului nr- la dosarul nr-.

Petentul solicită emiterea unei adrese către Penitenciarul Bacău sau mai bine către Ministerul Internelor și Reformei Administrative - Direcția de Investigații Criminale, pentru o fișă de cunoaștere emisă de acest minister, care există la dosarul de la penitenciar. Arată că dacă se va aduce această adresă se va vedea ce va dovedi. Precizează că la data eliberării acestei fișe era adus de Interpol din Franța și face vorbire despre un ofițer care a fost supraveghetorul său 14 ani, așa cum a fost supravegheat și tatăl său. Susține că acel polițist este șef la Interpol N și l-a urmărit 14 ani, fiind șicanat în tot acest timp. Afirmă că acesta a trimis acea fișă la Administrația Penitenciarelor. Învederează faptul că este urmărit de 14 ani în P N și nu a fost audiat de procuror.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca nefondată a cererii formulată de petent. Arată că probatoriile solicitate nu sunt utile și concludente, dat fiind că în dosarul nr.1308/P/2009 s-au efectuat cercetări față de numitul și adresa solicitată la acest termen nu are legătură cu cauza.

Curtea, având în vedere faptele reclamate de petent și care au făcut obiectul cercetării și pentru care s-a dat rezoluția atacată, respinge cererea petentului privind solicitarea înscrisului cerut, deoarece neavând legătură cu cauza, nu este util cauzei. Respinge cererea formulată la un termen anterior, privind depunerea de la Penitenciarul Bacăua registrului în care s-au înregistrat dispozițiile emise, pentru a se constata că "în 19.03.2009 s-au înregistrat în jur de 300 de decizii, ceea ce este absurd", pentru aceleași motive mai sus expuse, nefiind util cauzei. Deoarece în preambulul încheierii de la termenul anterior s-a menționat eronat că ședința a avut loc în 12.11 și nu la 24.11.2009, așa cum este corect, dispune rectificarea acestei încheieri în sensul că în preambul se va consemna că data ședinței a fost 24.11.2009, nu 12.11.2009.

Nemaifiind alte cereri, Curtea constată plângerea în stare de judecată și acordă cuvântul pe dezbateri.

Petentul solicită să fie audiat de parchet, să fie întors dosarul la parchet întrucât nu au fost făcute cercetări.

Reprezentantul Ministerului Public arată că în dosarul nr.1308/P/2009 s-a înregistrat plângerea formulată de petent împotriva directorului Penitenciarului Bacău, prin care solicita să se facă cercetări pentru infracțiunile de abuz în serviciu și fals în înscrisuri sub semnătură privată. dat fiind că în mod greșit i-a fost înaintată o plângere la instanță, de către directorul penitenciarului. Arată că în urma încheierii judecătorului delegat, prin care i s-a stabilit regimul de detenție, petentul a formulat plângere la directorul penitenciarului iar conform reglementărilor în vigoare contestația împotriva unei încheieri a judecătorului delegat se rezolvă de instanță. Precizează că prin rezoluția din 18.08.2009 procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale pentru art.10 lit.a CPP și această soluție a fot atacată la instanță de petent. În baza art.2781al.8 lit.a CPP, pune concluzii de respingere a plângerii ca nefondată și menținerea soluției atacate, dat fiind că în sarcina directorului penitenciarului nu se poate reține o infracțiune, acesta procedând conform reglementărilor în vigoare. Solicită menținerea rezoluției procurorului general.

S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.

CURTEA

- deliberând -

Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr-, din data de 16 octombrie.2009, petentul - a formulat, în conformitate cu dispozițiile art.278/1 Cod procedură penală, plângere împotriva rezoluției din data de 18.08.2009, dată în dosarul nr.1308/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, confirmată prin rezoluția nr.623/II/2/2009 din data de 21.09.2009 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.

În motivarea scrisă a plângerii adresate instanței, petentul a susținut, în esență, că nu a fost chemat la parchet pentru audieri și că parchetul a dat soluția fără să i se ceară probe în dovedirea plângerii.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:

Prin rezoluția din data de 18.08.2009, dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău în dosarul nr.1308/P/2009, în temeiul art.228 alin.6 și art.10 lit.a Cod procedură penală, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de comisarul, directorul Penitenciarului Bacău, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 246 Cod penal și a infracțiunii prevăzută de art.290 Cod penal.

Pentru a da această soluție Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacăua reținut următoarele:

La data de 26.05.2009, fiul lui și, născut la data de 8.03.1968, deținut în Penitenciarul Bacău în executarea unei pedepse de 3 ani închisoare, dispusă pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art.321 Cod penal, a sesizat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, solicitând efectuarea de cercetări față de directorul Penitenciarului Bacău, cms., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută și pedepsită de art.246 Cod penal și a infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută și pedepsită de art.290 Cod penal.

n plângere, petentul a menționat faptul că a formulat la data de 20.03.2009 o cerere către judecătorul delegat, însă directorul Penitenciarului Bacău a modificat destinatarul, înscriind sintagma " Judecătoria Bacău ", cererea fiind înaintată acestei instituții.

Verificările preliminare efectuate în cauză au relevat faptul că persoana reclamată deține funcție de ofițer în cadrul Penitenciarului Bacău, competența de efectuare a urmăririi penale revenind, în aceste condiții, Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, conform art.60 alin.4 din Legea nr.293/2004.

Probatoriul administrat în cauză a demonstrat faptul că în sarcina directorului Penitenciarului Bacău nu se poate reține săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și fals, în condițiile în care acesta și-a îndeplinit în mod corect atribuțiile de serviciu, în strictă conformitate cu normele legale ce îi reglementează activitatea.

Astfel, la data de 16.02.2009 Comisia pentru Individualizarea de executare a Pedepselor de a Tg. Ocna, a solicitat judecătorului delegat să dispună schimbarea regimului de executare a pedepsei închisorii privind pe condamnatul, ca urmare a comiterii unor abateri disciplinare grave și foarte grave, care în accepțiunea comisiei îl făceau incompatibil cu regimul din acel moment, respectiv semideschis.

După efectuarea tuturor cercetărilor, judecătorul delegat a dispus prin încheierea nr.39 din 10.03.2009 schimbarea regimului de executare a pedepsei cu închisoare, din semideschis în închis. În dispozitiv se menționează faptul că are drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicare, însă acesta a refuzat să semneze și să primească încheierea.

Ulterior, persoana deținută a fost transferată în Penitenciarul Bacău, unde la data de 20.03.2009 a formulat contestație împotriva încheierii nr.39, pe care însă a adresat-o judecătorului delegat.

La momentul primirii cererii, directorul penitenciarului a calificat-o în mod corect ca fiind contestație împotriva unei încheieri a judecătorului delegat, astfel încât în mod corect a dispus transmiterea ei către Judecătoria Bacău, prin adresa nr.C/27360/24.03.2009.

La Judecătoria Bacău, cauza a fost înregistrată sub nr-, iar prin sentința penală nr.795/9.04.2009 a fost admisă excepția necompetenței teritoriale, cauza fiind declinată în favoarea Judecătoriei Onești și în sentința penală menționată, cererea petentului este calificată ca și contestație împotriva încheierii nr.39 a judecătorului delegat din cadrul Tg.Ocna, astfel cum procedase și directorul Penitenciarului Bacău.

În condițiile expuse, cercetările efectuate nu au relevat indicii care să permită reținerea vreunei infracțiuni în sarcina directorului penitenciarului.

Împotriva acestei rezoluții petentul a formulat, în conformitate cu prevederile art.275-278, plângere.

Prin rezoluția nr.623/II/2/2009 din data de 21.09.2009, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, în temeiul art.275-278 Cod procedură penală, a fost respinsă plângerea formulată de petent.

Pentru a da această soluție, s-au reținut următoarele:

Prin rezoluția 1308/P/2009 din 18.08.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacăus -a dispus neînceperea urmăririi penale față de cms., directorul Penitenciarului Bacău, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art.246 Cod penal și art.290 Cod penal, întrucât faptele nu există.

Împotriva rezoluției a formulat plângere petentul, susținând că aceasta este nelegală și netemeinică, fără a preciza motivele.

Din actele premergătoare efectuate a rezultat următoarea situație de fapt:

În data de 26.05.2009, fiul lui și, născut la data de 8.03.1968, deținut în Penitenciarul Bacău în executarea unei pedepse de 3 ani închisoare dispusă pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art.321 Cod penal, a sesizat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, solicitând efectuarea de cercetări față de directorul Penitenciarului Bacău, cms., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art.246 Cod penal și de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art.290 Cod penal.

n plângere, petentul a menționat faptul că a formulat la data de 20.03.2009 o cerere către judecătorul delegat, însă directorul penitenciarului a modificat destinatarul, înscriind sintagma " Judecătoria Bacău ", cererea fiind înaintată acestei instituții.

Verificările preliminare efectuate în cauză au relevat faptul că, în data de 16.02.2009 Comisia pentru Individualizarea de Executare a Pedepselor de a Tg. Ocna, a solicitat judecătorului delegat să dispună schimbarea regimului de executare a pedepsei închisorii privind pe condamnatul, ca urmare a comiterii unor abateri disciplinare grave și foarte grave, care în accepțiunea comisiei îl făceau incompatibil cu regimul din acel moment, respectiv semideschis.

După efectuarea tuturor cercetărilor, judecătorul delegat a dispus prin încheierea nr.39 din 10.03.2009 schimbarea regimului de executare a pedepsei cu închisoare din semideschis în închis. În dispozitiv se menționează faptul că are drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicare, însă acesta a refuzat să semneze și să primească încheierea.

Ulterior, persoana deținută a fost transferată în Penitenciarul Bacău, unde la data de 20.03.2009 a formulat contestație împotriva încheierii nr.39, pe care însă a adresat-o judecătorului delegat.

La momentul primirii cererii, directorul penitenciarului a calificat-o ca fiind contestație împotriva unei încheieri a judecătorului delegat și a dispus transmiterea ei către Judecătoria Bacău, prin adresa nr.C/27360/24.03.2009.

La Judecătoria Bacău, cauza a fost înregistrată sub nr-, iar prin sentința penală nr.795/9.04.2009 a fost admisă excepția necompetenței teritoriale, cauza fiind declinată în favoarea Judecătoriei Onești. în sentința penală menționată, cererea petentului este calificată ca și contestație împotriva încheierii nr.39 a judecătorului delegat din cadrul Tg.Ocna, astfel cum procedase și directorul Penitenciarului Bacău.

Analizând soluția sub toate aspectele, se constată că în mod corect s-a reținut că faptele sub aspectul cărora au fost efectuate cercetări, nu există.

Nemulțumită și de această soluție, petentul a formulat, la data de 16.10.2009, în conformitate cu prevederile art.278/1 Cod procedură penală, plângere la instanța de judecată, susținând că soluțiile date în cauză sunt nelegale și netemeinice pentru aspectele arătate în partea introductivă a considerentelor prezentei hotărâri.

Plângere a fost adresată Curții de Apel Bacău și a fost înregistrată la această instanță sub nr-.

Plângerea fost formulată în termenul legal.

La data de 15.09.2009, petentul a mai formulat o plângere împotriva acelorași rezoluții, plângere care a fost adresată Judecătoriei Bacău, instanță la care s-a înregistrat sub nr-.

Judecătoria Bacău, constatând, în conformitate cu dispozițiile art.60 alin.4 din Legea nr.293/2004, cu referire la art.278/1 alin.1 Cod procedură penală, dată fiind calitatea persoanei împotriva căreia petentul a formulat plângerea penală, în temeiul art.42 Cod procedură penală, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Bacău, plângerea fiind înregistrată la Curtea de Apel Bacău sub nr-.

Deoarece ambele cauze au ca obiect plângere împotriva acelorași rezoluții ale procurorului de netrimitere în judecată, Curtea de Apel Bacău, prin încheierea din data de 03.12.2009, a dispus conexarea cauzei înregistrate sub nr-, la cauza înregistrată sub nr-.

Plângerea a fost formulată în termenul prevăzut de lege.

Analizând soluțiile date de procuror în raport de motivele plângerii, Curtea constată Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacăua reținut în rezoluțiile atacate o situație de fapt corespunzătoare și în mod corect a adoptat o soluție de neîncepere a urmăririi penale, astfel încât plângerea urmează a fi respinsă pentru următoarele considerente:

Prin sentința penală nr.38 din data de 11.01.2005, pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț, rămasă definitivă la data de 01.02.2005, s-a dispus condamnarea petentului din prezența cauză, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prevăzută art.321 alin.1 Cod penal, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.

În baza art.7 din Legea nr.543/2002, s-a revocat grațierea condiționată a executării a două pedepse de câte 5.000.000 lei rol, aplicate prin sentința penală nr.703/2003 a Judecătoriei Piatra Neamț, s-a dispus contopirea celor două pedepse cu amenda, în pedeapsa rezultantă de 5.000.000 lei rol, care a fost adăugată la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, urmând a executa 3 (trei) ani închisoare și 5.000.000 lei rol amendă penală.

Prin sentința penală nr.729/2003, pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț, a fost condamnat petentul din prezenta cauză, la două pedepse de 6 (șase) luni închisoare și respectiv, 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea a două infracțiuni de distrugere, prevăzute de art.217 alin.1 Cod penal.

Judecătoria Piatra Neamț, prin sentința penală nr.1437 din data de 15.11.2005, a dispus, după repunerea în individualitatea lor a pedepselor aplicate prin sentințele penale menționate mai sus, contopirea pedepselor principale cu închisoarea, în pedeapsa cea mai grea, cea de 3 (trei) ani închisoare, la care s-a adăugat, pedeapsa rezultantă a amenzii penale, în cuantum de 5.000.000 lei rol.

În baza art.36 alin.3 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa rezultantă a închisorii perioada executată de la data de 22.01.2003 la 12.06.2003.

Pentru executarea acestei pedepse a fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.2429 din data de 13.12.2005.

La data de 15.01.2007 petentul a fost dat în urmărire internațională. A fost arestat de autoritățile judiciare din Franța la data de 22.09.2008 și a fost predat autorităților judiciare române la data de 16.10.2008.

Petentul se afla în executarea pedepsei de 3 (trei) ani închisoare în Tg. Ocna, regimul de executare al pedepsei fiind regimul semideschis.

La data de 16.02.2009 Comisia pentru Individualizarea de Executare a Pedepselor de a Tg. Ocna, a solicitat judecătorului delegat să dispună schimbarea regimului de executare a pedepsei închisorii privind pe condamnatul, ca urmare a comiterii unor abateri disciplinare grave și foarte grave, care în accepțiunea comisiei îl făceau incompatibil cu regimul din acel moment, respectiv semideschis.

Prin încheierea nr.39 din data de 10.03.2009, a Judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate la.Tg. Ocna, județul B, a fost admisă sesizarea Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate și s-a dispus schimbarea regimului de executare a pedepsei din regimul semideschis, în regimul închis-fl.42-44 dosar urmărire penală.

Această încheiere a fost adusă la cunoștință petentului la data de 10.03.2009, dar petentul a refuzat să primească copia încheierii și să semenze-fl.42 dosar urmărire penală.

Ulterior pronunțării încheierii prin care s-a dispus schimbarea regimului de executare a pedepsei din regimul semideschis, în regimul închis, petentul a fost transferat în Penitenciarul Bacău, unde la data de 20.03.2009 a formulat contestație împotriva încheierii nr.39, pe care însă a adresat-o judecătorului delegat.

La momentul primirii cererii, directorul penitenciarului a calificat-o în mod corect ca fiind contestație împotriva încheierii judecătorului delegat, astfel că, în mod legal și corect a dispus transmiterea contestației, cu adresa nr.C/27360/24.03.2009, Judecătoriei Bacău,

La Judecătoria Bacău, cauza a fost înregistrată sub nr-, iar prin sentința penală nr.795/9.04.2009 a fost admisă excepția necompetenței teritoriale, soluționarea cauzei fiind declinată în favoarea Judecătoriei Onești, județul

Judecătoria Onești, prin sentința penală nr.759 din data de 16.11.2009, pronunțată în dosarul nr-, în baza art.460 alin.2 și 5 Cod procedură penală, cu art.26 alin.9 din Legea nr.275/2006, a respins contestația formulată de petent împotriva încheierii nr. 39 din data de 10.03.2009, a judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate la.Tg. Ocna, județul B, sentința fiind definitivă.

Art.26 din Legea nr.275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal are următorul conținut: " (1) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se dispune de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, la cererea persoanei condamnate sau la sesizarea comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate. Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate are obligația ca, o dată la 6 luni, să analizeze conduita persoanei condamnate și eforturile depuse de aceasta pentru reintegrare socială, întocmind un raport care se aduce la cunoștința persoanei condamnate, sub semnătură. În cazul în care comisia apreciază că se impune schimbarea regimului de executare, sesizează judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.

(2) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate în regimul imediat inferior ca grad de severitate se poate dispune dacă persoana condamnată a avut o bună conduită și a făcut eforturi serioase pentru reintegrare socială, în special în cadrul activităților educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială, al instruirii școlare și al formării profesionale, precum și în cadrul muncii prestate.

(3) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate într-unul mai sever se poate dispune dacă persoana condamnată a comis o infracțiune sau o abatere disciplinară gravă, care o fac incompatibilă cu regimul în care execută pedeapsa privativă de libertate, și dacă, prin conduita sa, afectează grav conviețuirea normală în penitenciar sau siguranța acestuia.

(4) Împrejurările prevăzute în alin. (2) sau (3) sunt constatate de comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate printr-un raport care se anexează cererii persoanei condamnate ori sesizării comisiei.

(5) Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate dispune prin încheiere motivată, cu privire la schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, numai după ascultarea persoanei condamnate, la locul de deținere, în termen de 15 zile de la primirea cererii sau sesizării.

(6) Când judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate constată că nu sunt îndeplinite condițiile pentru schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, prin încheierea de respingere fixează termenul după expirarea căruia cererea sau sesizarea va putea fi reînnoită, termen care nu poate fi mai mare de 6 luni.

(7) Încheierea judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate se comunică persoanei condamnate în termen de două zile de la data pronunțării acesteia.

(8) Împotriva încheierii judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate persoana condamnată poate introduce contestație la judecătoria în a cărei circumscripție se află penitenciarul, în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii.

(9) Contestația se judecă potrivit dispozițiilor art. 460 alin. 2 - 5 din Codul d e procedură penală, care se aplică în mod corespunzător.

(10) Hotărârea judecătoriei este definitivă."

În conformitate cu dispozițiile art.26 alin.8 din Legea nr.275/2006, împotriva încheierii judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate persoana condamnată poate introduce contestație la judecătoria în a cărei circumscripție se află penitenciarul, în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii.

Din conținutul cererii din data de 23.03.2009-fl.3-4 dosar nr- al Judecătoriei Bacău, precum și a actelor și lucrărilor dosarelor nr- al Judecătoriei Bacău și nr- al Judecătoriei Onești, rezultă că petentul își arăta nemulțumirea față de încheierea nr.39 din data de 10.03.2009 a judecătorului delegat.

Având în vedere dispozițiile art.26 alin.8 din Legea nr.275/2006, în mod legal intimatul a dispus trimiterea contestației formulate de petent la instanța de judecată.

Din momentul în care judecătorul delegat a pronunțat încheierea nr.39 din data de 10.03.2009, prin care dispus schimbarea regimului de executare a pedepsei din regimul semideschis, în regimul închis, judecătorul nu mai avea nici o competență de a-și verifica propria hotărâre.

Verificarea legalității și temeiniciei încheierii pronunțate putea fi făcută doar de instanța de judecată, așa cum, de altfel s-a procedat.

În motivarea plângerii petentul a susținut, în esență, că nu a fost chemat la parchet pentru audieri și că parchetul a dat soluția fără să i se ceară probe în dovedirea plângerii.

După primirea plângerii de la petent Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, cu adresa nr.1308/P/2009, din data de 30.06.2009-fl.7 dosar urmărire penală, a solicitat Penitenciarului Bacău să se înainteze dosarul persoanei deținute.

În baza acestei adrese s-a înaintat de Penitenciarul Bacău dosarul petentului-fl.9-66 dosar urmărire penală.

Așa cum rezultă și din rezoluțiile atacate, soluția de neîncepere a urmăririi penale a fost dată în baza actelor premergătoare începerii urmăririi penale, astfel că nu se impunea audierea petentului și nici să i se solicite acestuia să indice probele pe care înțelege să le folosească în dovedirea plângerii.

De altfel, nimic nu l-a împiedicat pe petent să se adreseze parchetului cu o cerere în care să arate probele pe care înțelege să le folosească în dovedirea plângerii și să înainteze înscrisurile pe care le considera necesare.

Pentru toate aceste considerente, Curtea constată că soluțiile pronunțate în cauză sunt legale și temeinice, astfel că, în conformitate cu dispozițiile art.278/1 alin.8 lit.a Cod procedură penală, plângerea va fi respinsă ca nefondată și se va menține rezoluția atacată.

Văzând și prevederile art.192 alin.2 Cod procedură penală;

Pentru aceste motive;

În numele legii;

HOTĂRĂȘTE:

În temeiul art.278/1 alin.8 lit.a Cod procedură penală, respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul -, fiul lui și, născut la data de 08.03.1968, în localitatea O, județul M, CNP -, cu domiciliul în satul, comuna, județul împotriva rezoluției din data de 18.08.2009, dată în dosarul nr.1308/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, confirmată prin rezoluția nr.623/II/2/2009 din data de 21.09.2009, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.

Menține rezoluția atacată.

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă petentul să plătească statului suma de 250 lei cu titlul de cheltuieli judiciare.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 03.12.2009.

PREȘEDINTE, GREFIER,

-

Red.sent.

14.12.2009

Ex.2

Președinte:Dumitru Pocovnicu
Judecători:Dumitru Pocovnicu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 174/2009. Curtea de Apel Bacau