Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 176/2008. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

R O MA NIA

CURTEA DE APEL BACAU

SECTIA PENALĂ

SENTINȚA PENALĂ NR. 176

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 04.12.2008

PREȘEDINTE: Ecaterina Ene JUDECĂTOR 2: Elena Popescu

- - - grefier

*********************

Ministerul Public: PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACAU - reprezentat legal prin procuror -

La ordine a venit spre soluționare plângerea formulată de petenta, împotriva rezoluțiilor nr.34/P/2007 din 27.10.2007 și nr.7/II/2 DIN 14.01.2008 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă petenta asistată de avocat în substituirea d-nei avocat, lipsă fiind intimatul.

Procedura de citare este completă.

S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:

Apărătorul petentei și reprezentantul parchetului având cuvântul pe rând, precizează că nu mai au alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părților, pentru dezbateri.

Avocat având cuvântul pentru petentă solicită admiterea plângerii și trimiterea cauzei la parchet, întrucât petenta a făcut dovada că a fost grav prejudiciată de activitatea de cercetare efectuată de intimat.

Intimatul a consemnat că fiica petentei a rezultat în urma unei relații incestuoase cu tatăl său, parchetul dând declarații în presă în acest sens. După ce procurorul a observat că din testul ADN nu reieșit că fiica petentei nu a rezultat în urma relației incestuoase cu tatăl său, procurorul trebuia să dea o nouă declarație în presă pentru face cunoscut acest lucru. Datorită acestei situații, petenta și- întrerupt studiile datorită oprobiului public. Intimatul nu avut nici o probă în sensul declarației făcută în presă considerând că se face vinovat de comiterea infracțiunii de neglijență în serviciu.

Reprezentantul parchetului având cuvântul, precizează că în raport de probatoriul administrat în cauză soluția dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava este legală și temeinică, solicitând respingerea ca nefondată a plângerii formulată de petentă și obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.

CURTEA

DELIBERÂND

Asupra cauzei penale de față;

Prin rezoluția din 27.11.2007 dată de procuror în dosarul nr. 34/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, în temeiul art. 228 alin. 6 coroborat cu art. 10 lit. a s C.P.P.-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitul - procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava - pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246 și 250 alin. 1 cod penal.

Pentru da această soluție, procurorul reținut următoarea situație de fapt Prin plângerea adresată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, numita - din municipiul Ras olicitat efectuarea de cercetări față de - procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, pentru faptul că în cursul anului 2005 dispus în mod abuziv recoltarea de probe ADN de la fiica sa - (născută la 09.09.2005) și în cuprinsul ordonanței de efectuare a expertizei genetice nr. 459/P/2005 din 30.12.2005 a făcut afirmații neconforme cu realitatea la adresa sa și a tatălui ei pe numele de, în sensul că a menționat faptul că ar putea fi tatăl al minorei -.

Fiind audiată, în prezența tatălui ei, petenta a declarat că își menține plângerea așa cum a fost formulată întrucât consideră că recoltarea probelor ADN de la fiica sa și de la ceilalți membrii ai familiei sale s-a făcut în mod abuziv, cu încălcarea dispozițiilor legale, iar afirmațiile din cuprinsul ordonanței i-au lezat grav demnitatea și au supus-o oprobriului public.

Pe timpul cercetărilor, a fost citat procedural în vederea prezentării pentru audiere și pentru a i se aduce la cunoștință conținutul plângerii formulate împotriva sa, dar acesta a refuzat să se prezinte și să-și exprime punctul de vedere referitor la plângere.

Efectuându-se cercetări cu privire la aspectele semnalate în plângere s-a constatat că dosarul nr. 459/P/2005 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava avea ca obiect cercetări referitoare la disparițiile cu suspiciuni de omor ale numitelor și din municipiul R, principalul suspect fiind din aceeași localitate.

Pe parcursul investigațiilor, în vederea lămuririi cauzei sub toate aspectele, procurorul de caz a dispus ridicarea unor probe ADN de la persoanele implicate în cauză, respectiv de la și unii din membrii familiei acestuia. După prelevarea acestor probe, prin ordonanța din 30.12.2005 s-a dispus efectuarea expertizei genetice de către specialiști din cadrul Institutului de Criminalistică al Inspectoratului General de Poliție. în considerentele acestei ordonanțe, procurorul a descris succint faptele ce fac obiectul cercetărilor din dosarul penal, prezentând totodată motivele pentru care s-a dispus efectuarea expertizei, ce probe urmează a fi analizate, precum și care sunt obiectivele expertizei. Unul din motivele invocate pentru efectuarea expertizei a fost și acela că " din actele de urmărire penală întreprinse în cauză existăbănuiala întemeiatăcă făptuitorul, în cursul lunii ianuarie 2005 întreținut relații sexuale cu fiica sa, în urma cărora a rezultat minora - ".

În urma analizării probelor ADN, prin raportul de expertiză nr. - din 09.08.2006 al Institutului de Criminalistică din cadrul, cap. IV pct. 5, s-a stabilit că numitul nu poate fi tatăl al minorei -, fiica lui.

Din probele administrate în cauză a mai rezultat că prelevarea probelor ADN s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale în materie. Pentru fiecare persoană în parte există declarație de consimțământ în cazul adulților, iar pentru minori declarație de consimțământ a reprezentanților legali. De asemenea pentru fiecare persoană în parte s-a întocmit proces - verbal de prelevare în prezența martorilor asistenți.

Analizând, obiectul și conținutul plângerii, precum și aspectele rezultate în urma cercetărilor efectuate în cauză, se constată că infracțiunea de purtare abuzivă prev. de art. 250 alin. 1 Cod penal nu a fost comisă, întrucât conținutul acestei infracțiuni presupune"întrebuințarea de expresii jignitoare față de o persoană de către un funcționar public în exercițiul atribuțiilor de serviciu",ceea ce în cazul de față nu s-a întâmplat.

Referitor la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 Cod penal se constată că actul întocmit de către procurorul de caz în dosarul penal nr. 459/P/2005, respectiv ordonanța din 30.12.2005, nu a fost de natură să cauzeze o vătămare intereselor legale ale petentei. Ordonanța de efectuare a expertizei genetice este un act procedural ce a fost întocmit cu scopul de a clarifica anumite aspecte și împrejurări ale cauzei. Chiar dacă în cuprinsul acestui act s-a enunțat o situație premisă, cauzată de o bănuială întemeiată, respectiv că a întreținut relații sexuale cu fiica sa în cursul lunii ianuarie 2005, acest enunț nu are valoarea unei aserțiuni în sensul strict al cuvântului. Situația premisă a fost enunțată ca o posibilitate și nu ca ceva cert. din context enunțul pare a avea conținut calomniator, dar integrându-1 în demersul actului procedural, se constată că acesta era necesar, fiind condiționat de un interes legitim, respectiv aflarea adevărului. Mai precis, pentru ca expertul să poată să răspundă la obiectivul de la pct. 5 cap. IV din raport, era necesar ca procurorul de caz să formuleze o întrebare, iar întrebarea să se bazeze pe o situație premisă, descrisă ca un caz posibil și nu ca o certitudine.

De altfel, ordonanța de efectuare a expertizei se înscrie în categoria
actelor nepublice care au un circuit strict delimitat între organele judiciare și
unele instituții abilitate de lege. Nefiind destinate publicității, datele din
cuprinsul ordonanței pot fi obținute și cunoscute doar de persoanele care
justifică un interes legitim în cauză.

Față de cele constatate mai sus, s-a apreciat că susținerile petentei, referitoare la săvârșirea în cauză a infracțiunii prev. de art. 246 Cod penal sunt neîntemeiate, în primul rând pentru că din cercetări nu a reieșit că procurorul ce a întocmit ordonanța sus-menționată și-ar fi exercitat în mod necorespunzător atribuțiile de serviciu și în al doilea rând pentru că cercetările nu au relevat existența unui raport de cauzalitate între actul încheiat de procuror și urmările invocate în plângere referitoare la lezarea demnității, defăimarea publică, răspândirea de date și informații false, aspecte de altfel nedovedite.

În aceste condiții, nu s-a reținut în sarcina numitului săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 246 Cod penal și art. 250 alin. 1 Cod penal, întrucât așa cum rezultă din probe, faptele penale reclamate nu există.

Împotriva soluției petenta a formulat plângere la procurorul ierarhic superior, care soluționat-o prin rezoluția din 14.01.2008, soluția fiind de respingere.

La data de 08.02.2008 petenta s-a adresat cu plângere Curții de Apel Suceava.

Față de împrejurarea că în dosarul de urmărire penală nu există dovada comunicării rezoluției procurorului general, Curtea de Apel Bacău - investită cu soluționarea plângerii ca urmare a strămutării judecării cauzei- apreciază că această cale de atac a fost exercitată în temeiul legal de 20 de zile.

În motivarea plângerii petenta nu a criticat propriu-zis rezoluția de neîncepere a urmăririi penale, ci a formulat noi acuzații la adresa intimatului, susținând că acesta a luat declarații și probe ADN pentru alte motive și că petenta nu a fost asistată de reprezentantul legal s-au de avocat, deși, era minoră, motive invocate într- formă sau alta și în alte plângeri atașate la dosarul de urmărire penală ( fl.58).

Se imp0une precizarea că la data de 08 septembrie 2008 petenta împlinit 18 ani dobândind astfel capacitatea deplină de exercițiu, motiv pentru care în fața Curții de Apel Bacău nu a mai fost citat reprezentantul legal.

Verificând rezoluția pe baza motivelor invocate și lucrărilor dosarului, Curtea constată că plângerea nu este fondată din considerente ce se vor expune.

Intimatul este procuror la Parchetul de pe lângă Tribunaluil S și instrumentat dosarul nr. 459/P/2005 în care s-au efectuat cercetări privind dispariția numitelor și, existând suspiciuni de omor.

În același dosar s-au efectuat acte premergătoare și pentru infracțiunea de act sexual cu un minor, deoarece la data de 9 septembrie 2005 petenta- la acea dată minoră- a născut pe minora .

În cadrul cercetărilor efectuate, la data de 30 decembrie 2005, prin ordonanță, intimatul a dispus efectuarea unei expertize genetice, unul dintre obiectivele acesteia fiind de a stabili pe baza profilelor genetice dacă numitul - tatăl petentei- este și tatăl minorei.

În motivarea utilității acestei probe, procurorul a reținut că există " suspiciuni"și "bănuiala întemeiată" că întreținut relații sexuale cu fiica sa minoră.

Examinând conținutul ordonanței rezultă fără echivoc că procurorul nu a reținut ca un fapt cert, dovedit existența relațiilor sexuale dintre tată și fiică, efectuarea expertizei dispunându-se tocmai pentru lămurirea acestui aspect, în vederea aflării adevărului.

În acest mod, procurorul urmărit realizarea obiectului urmăririi penale, care, potrivit art. 200 C.P.P. este de strânge probe cu privire la existența infracțiunilor, la identificarea făptuitorilor și la stabilirea răspunderii acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată.

În ce privește modul cum s-au prelevat probe de la părți sau în ce modalitate au fost chemate în acest scop, nu există nicio dovadă că aceste activități au fost desfășurate cu încălcarea dispozițiilor legale și acestea nici nu erau în sfera atribuțiilor procurorului.

Cu ocazia dezbaterilor, apărătorul petentei a mai susținut că intimatul a făcut declarații în presă cu privire la existența relației incestuoase dintre petentă și tatăl său.

Se impune mai întâi precizarea că acest aspect nu a fost invocat în plângerea penală și nu a făcut obiectul actelor premergătoare, astfel încât nu poate fi invocat pentru prima dată în calea de atac a plângerii.

În același timp, în dosarul de urmărire este depus doar un articol din ziar conținând un memoriu al tatălui petente, prin care acesta informă acuzațiile ce i-au fost aduse de membrii soției sale ( fl.75).

Din considerentele arătate, în temeiul art. 278/1 alin. 8 lit. a seC.P.P. va respinge plângerea ca nefondată, urmând ca pe temeiul culpei procesuale, în baza art. 192 alin. 2 să C.P.P. fie obligată petenta la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

În baza art. 278/1 alin. 8 lit.a C.P.P. respinge ca nefondată plângerea formulată de petenta împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din 27 noiembrie 2007 dată de procuror în dosarul nr 34/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

În baza art.192 alin. 2 C.P.P. obligă petenta să plătească statului 5o lei cheltuieli judiciare.

Cu drept de recurs în 1o zile de la pronunțare, iar pentru intimatul de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 4.12.2008

PREȘEDINTE, GREFIER,

- - - -

Red. EE/19.12.2008

Tehnored. PE/19.12.2008/ 2 ex

Președinte:Ecaterina Ene
Judecători:Ecaterina Ene, Elena Popescu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 176/2008. Curtea de Apel Bacau