Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 19/2008. Curtea de Apel Iasi

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr-

SENTINȚA PENALĂ NR. 19

Ședința publică de la 07 Februarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Tatiana Juverdeanu

Grefier - -

Ministerul Public reprezentat prin procuror

La ordine fiind solutionarea cauzei directe, avand ca obiect "plângere impotriva rezolutiei procurorului", promovata de catrepetentul, fiul lui G si, nascut la 21.06.1961 - in prezent detinut in Penitenciarul I, impotriva rezolutiei procurorului din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel I din 28.02.2007, dată in dosarul nr.106/P/2006.

La apelul nominal facut in sedinta publica, se prezinta petentul, lipsa fiind persoana cercetata.

Procedura de citare este legal indeplinita.

S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care;

Interpelat de catre instanta daca are cereri de formulat, petentul sustine ca la termenul anterior s-a discutat despre copia dosarelor parchetului.

Instanta invedereaza petentului că s-au făcut copii de pe dosarul nr.106/P/2006 și de pe rezoluția nr.347/II/2/2007 ale Parchetului de pe langa Curtea de Apel I, și se afla atasate la dosarul cauzei.

Instanta pune in discutie inadmisibilitatea plangerii de față, raportat la hotararea judecatorească pronuntata pe aceeasi plangere, respectiv la sentinta penala nr.77 din 13.12.2007 care priveste aceeasi plangere impotriva aceleeasi rezolutii, dupa care acorda cuvantul petentului.

Avand cuvantul petentul sustine ca in dosarul nr.326 care a fost pronuntat anterior, și in prezentul dosar, a solicitat conexarea pentru că făcea parte din dosarul parchetului. Nici instanta de față, și nici in celălalt dosar domnul judecator nu a vrut sa conexeze dosarele ca să poată fi soluționate de catre o singură instanță.

In dosarul respectiv a solicitat termen de arhiva, domnul judecator a spus că i s-a acordat aceasta posibilitate.

Nu a venit la termenul de arhivă deoarece a fost transferat la Penitenciarul Jilava, instanta spune acum că nu este vina ei, dar nu este judecată nici o cauză, nici de această instanță, nici de cealaltă instanță.

Instanta invedereaza petentului că cealalta instanta a solutionat cauza si ca el a formulat recurs la ea.

Petentul sustine ca motivul pentru care a declarat recurs, a fost ca nu a avut acces la dosar.

Reprezentantul Ministerului Public avand cuvantul față de excepția ridicată din oficiu de către instanță, pune concluzii de respingere a plangerii petentului ca fiind inadmisibilă, intrucat la 13.12.2007 instanta s-a pronuntat intr-o cauză care a avut acelasi obiect.

Declarand inchise dezbaterile, instanta lasă cauza in pronuntare.

Ulterior deliberarii,

CURTEA DE APEL

Asupra plângerii penale de față;

Petentul a formulat plângere împotriva rezoluției procurorului din 28 februarie 2007, dată în dosar nr. 106/P/2006, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de magistratul judecător - pentru infracțiunile prevăzute de art. 246 Cod penal, art. 264 Cod penal și art. 292 Cod penal.

Prin rezoluția din 02 mai 2007 în dosar nr. 347/II/2/2007 a fost respinsă plângerea petentului ca neîntemeiată împotriva rezoluției din 28 februarie 2008 dată în dosar nr. 106/P/2006, conform art. 278 Cod procedură penală.

În motivarea plângerii petentul arată că, soluția dată în rezoluția de neîncepere a urmăririi penale față de magistratul judecător - este neîntemeiată. Magistratul judecător a influențat tergiversarea soluționării dosarului său civil pe care îl avea pe rolul Judecătoriei Hârlău, a influențat repunerea pe rol a dosarului deși judecata fusese suspendată iar părțile în proces nu solicitaseră repunerea pe rol și a dispus înaintarea cauzei la Tribunalul Iași, deși niciuna dintre părți nu promovase cale de atac.

Plângerea formulată este inadmisibilă.

Prin rezoluția atacată s-a reținut următoarea situație de fapt:

Suspendarea cauzei deduse judecății, a fost determinată de faptul că, în timpul cercetării judecătorești, "" a sesizat organele de urmărire penală în vederea efectuării de cercetări împotriva numitului pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 248 Cod penal și art. 208-209 Cod penal. Plângerea a fost înregistrată sub nr. 369/P/1999, iar prin rezoluția din data de 03.06.1999, Parchetul de pe lângă Judecătoria Hârlăua dispus neînceperea urmăririi penale față de sus-numit pentru infracțiunile sesizate ca fiind săvârșite, iar cauza a fost trimisă Judecătoriei Hârlău în vederea judecării numitului pentru infracțiunea prevăzută de art. 2313 Cod penal.

În aceste condiții, cauza civilă a fost suspendată în conformitate cu dispozițiile art. 244 alin. 1 pct. 2 și alin. 2 al aceluiași articol.

Având în vedere cele expuse, suspendarea și pe cale de consecință întârzierea soluționării cauzei, au fost determinate de împrejurări obiective (existența unei plângeri penale) neimputabile instanței care a dispus suspendarea cauzei, în baza art. 244 alin. 2 Cod procedură civilă și repunerea acesteia pe rol, conform dispozițiilor art. 248 și art. 252 din același cod, care dau dreptul instanței de a dispune repunerea unei cauze pe rol, pentru a se verifica dacă sunt îndeplinite dispozițiile art. 248 și art. 252 Cod procedură civilă privind perimarea contestației.

În consecință, afirmația potrivit căreia magistratul judecător -, care în calitate de președinte al Judecătoriei Hârlău, a influențat suspendarea, repunerea pe rol și tergiversarea cauzei 4/1999, în care numitul avea calitatea de contestator, nu corespunde realității; suspendarea și repunerea pe rol au fost dispuse, de magistratul judecător care a soluționat cauza, conform dispozițiilor legale în materie și nu a "rolului" exercitat de numita -.

nu corespunde nici afirmația potrivit căreia, o formă a abuzului în serviciu a constituit-o și "înaintarea cauzei la Tribunal" (așa cum s-a susținut) deși nu se promovase calea de atac a recursului; declinarea competenței de soluționare a cauzei, implicit, "înaintarea la Tribunal", a fost dispusă de magistratul judecător, (care a și pronunțat sentința civilă nr. 1369/03.10.2001) în baza aplicării obligatorii a dispozițiilor art. 158 alin. 3 Cod procedură civilă și nu ca urmare a "rolului" jucat și influenței exercitate de numita - în calitate de președinte a Judecătoriei Hârlău.

Având în vedere cele expuse, soluționarea cauzei 4/1999 s-a făcut în baza dispozițiilor reglementate de Codul d e procedură civilă, aplicarea corectă a acestor dispoziții nefiind:

- un abuz săvârșit în dauna numitului;

- o atitudine de "favorizare a infractorului" (în cauza 4/1999 "" nici nu avea calitatea de "infractor" ci pe aceea de "intimată", astfel încât nu putea fi vorba de infracțiunea prevăzută de art. 264 Cod penal);

- un fals în declarații care, în accepțiunea numitului, a constat în faptul că, deși nu a solicitat repunerea pe rol a dosarului 4/1999, acesta totuși a fost repus pe rol ca urmare a "rolului" avut de magistratul judecător -.

Întrucât aspectele reclamate nu s-au confirmat, în cauză, față de magistratul judecător -, se va dispune neînceperea urmăririi penale pentru infracțiunile prevăzute de art. 246 Cod penal, art. 264 Cod penal și art. 292 Cod penal.

În cursul efectuării actelor premergătoare în prezentul dosar, numitul a adresat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliului Superior al Magistraturii alte 10 plângeri privind infracțiunile prevăzute de art. 246 Cod penal și art. 264 Cod penal săvârșite (în alte cauze pe care acesta le avea pe rolul Judecătoriei Hârlău ) de magistrații judecători - și și de magistratul procuror.

Aceste plângeri vor fi disjunse și înregistrate separat prin constituirea altor dosare penale, pentru a se evita astfel tergiversarea soluționării prezentei cauze.

În cele 10 plângeri, sus-numitul a reclamat și alți doi magistrați procurori: și. Așa-zisele "abuzuri" pretins a fi săvârșite de către aceștia, au constituit deja obiectul dosarelor 105/P/2006 și 163/P/2006 ale Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI, primul fiind soluționat la data de 31.07.2006, iar cel de-al doilea aflându-se în lucru pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI.

Prin plângerea formulată în baza art. 278 Cod procedură penală s-a pronunțat rezoluția din 02 mai 2007 prin care s-au reținut următoarele:

Prin rezoluția din 28.02.2007 dată în dosarul nr. 106/P/2006 procurorul a dispus în conformitate cu prevederile art. 228 Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. "a" Cod procedură penală neînceperea urmăririi penale față de magistratul judecător - cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246, 264 și 292 Cod penal, constând în faptul că, în calitatea sa de președinte al Judecătoriei Hârlăua influențat tergiversarea soluționării unui dosar civil pe care petentul îl avea pe rol, repunerea pe rol și înaintarea lui la Tribunalul Iași.

Prin prezenta plângere numitul reiterează aceleași nemulțumiri ca și în celelalte plângeri adresate Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI și mai arată că este nemulțumit de rezoluția dată de procuror întrucât cercetarea penală a fost făcută de către un procuror iar rezoluția a fost dată de un alt procuror și că din cele 10 plângeri prealabile formulate împotriva mai multor magistrați trimise la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-au înregistrat doar două plângeri.

Examinând probele administrate în cauză se constată că rezoluția procurorului este legală și temeinică.

Astfel, prin rezoluția din 28.02.2007 procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale numai în ceea ce privește infracțiunile de abuz, favorizarea infractorului și falsul în declarații pretinse a fi comise de către președinta Judecătoriei Hârlău, magistrat -, în legătură cu soluționarea dosarului nr. 4/1999.

În ceea ce privește celelalte plângeri procurorul a dispus disjungerea cauzei cu privire la magistrații -, și și continuarea cercetărilor sub aspectul infracțiunilor prevăzute de art. 246 și 264 Cod penal.

Din cele 10 plângeri, 7 plângeri fac obiectul dosarului nr. 44/P/2007 iar 3 plângeri fac obiectul dosarului nr. 45/P/2007.

Referitor la dosarul nr. 4/1999 al Judecătoriei Hârlău al cărui obiect a fost contestația petentului formulată împotriva deciziilor de imputație nr. 89, 90, 91, 92 și 93 din 15.12.1998, decizii emise de "" la data de 14.06.1999 a fost suspendat în temeiul art. 244 Cod procedură civilă.

Dosarul a fost repus pe rol la data de 18.10.2000 dar a fost din nou suspendat la termenul din 01.11.2000 în conformitate cu prevederile art. 244 alin. 2 Cod procedură civilă și a fost repus pe rol la data de 03.10.2001. la această dată prin sentința civilă nr. 1369 din 03.10.2001 magistratul judecător, constată că este un conflict de muncă și drept urmare, dispune declinarea cauzei în favoarea Tribunalului Iași. Aici dosarul a fost înregistrat cu nr. 11.255/2001 în care prin sentința civilă nr. 895 din 17.12.2003 s-a constatat perimată acțiunea civilă introdusă de către.

Drept urmare, suspendarea cauzei și repunerea cauzei pe rol este un drept al instanței iar declinarea acestuia la instanța competentă precum și perimarea ei s-a dispus în baza dispozițiilor Codului d e procedură civilă, astfel că nu poate fi considerat un abuz comis de președintele instanței și cu atât mai puțin nu poate constitui infracțiunea de favorizarea infractorului și infracțiunea de fals în declarații.

Împotriva aceleiași rezoluții de neîncepere a urmăririi penale, petentul a formulat plângere în temeiul art. 278 ind. 1 Cod procedură penală,plângere care a fost respinsă ca nefondată rezoluți atacată fiind menținută, prin sentința penală nr. 77 din 13 decembrie 2007 Curții de APEL IAȘI, atașată la dosarul cauzei (fila 78 dosar).

Potrivit art. 278 ind. 1 Cod procedură penală petentul poate formula plângere în termen legal, după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale.

Din analiza textului, rezultă că petentul are deschisă calea plângerii la instanța de judecată care o examinează în condiții de procedură prevăzute de art. 278 ind. 1 Cod procedură penală.

În cauză petentul a supus examinării instanței în acest cadru procesual, aceeași rezoluție de neîncepere a urmăririi penale, finalizată cu hotărârea judecătorească pronunțată în 13 decembrie 2007.

În consecință, petentul nu are deschisă o altă plângere de aceeași natură procesuală împotriva aceleiași rezoluții a procurorului, plângerea de față fiind inadmisibilă, în sensul că nu este prevăzută și permisă de lege.

Așa fiind, conform art. 278 ind. 1 pct. 8 lit. "a" Cod procedură penală va respinge plângerea de față ca inadmisibilă.

Văzând și dispozițiile art. 192 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge ca inadmisibilă plângerea formulată de petentul împotriva rezoluției procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI din 28 februarie 2007, dată în dosar nr. 106/P/2006, în temeiul art. 278 ind. 1 pct. 8 lit. "a" Cod procedură penală.

Obligă pe petent să achite statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.

Cu recurs în 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 07 februarie 2008.-

PREȘEDINTE,

Grefier,

-

Red.

Tehnored.

17.03.2008

2 ex.-

Președinte:Tatiana Juverdeanu
Judecători:Tatiana Juverdeanu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 19/2008. Curtea de Apel Iasi