Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 349/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr- - Art.278 Cod pr.penală -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ

INSTANTA DE RECURS

DECIZIA PENALĂ NR.349

Ședința publică de la 12 mai 2008

PREȘEDINTE: Onița Dumitru JUDECĂTOR 2: Mihai Marin

- - JUDECĂTOR 3: Mirela Ciurezu

- - judecător

Grefier

Ministerul Public reprezentat de procuror

Pe rol, judecarea recursului declarat de petenta, împotriva încheierii nr.50 din 20 iunie 2007, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, a lipsit recurenta și apărătorul acesteia avocat.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei, după care reținând că asistența juridică nu este obligatorie, în raport de dispoz.art.171 p, s-a constatat dosarul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.

Reprezentantul parchetului a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil, motivând că încheierile prin care se soluționează cererile de recuzare nu sunt supuse nici unei căi de atac.

Dezbaterile fiind încheiate;

CURTEA

Asupra recursului penal de față;

Constată că prin încheierea nr.50 din Camera de Consiliu de la data de 20 iunie 2007, pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul O l t, au fost respinse, ca neîntemeiate, cererile de recuzare a magistraților judecători G și, formulate de petenta.

La adoptarea soluției, prima instanță a reținut că petenta are calitatea de recurentă în cauza pendinte, recursul fiind declarat împotriva sentinței penale nr.981/21.03.2007, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr-, având ca obiect plângerea întemeiată pe disp.art.2781

C.P.P.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Olt la data de 06.04.2006, fiind repartizat aleator, completului constituit din magistrații judecători G, G și.

La datele de 7 iunie și 20 iunie 2007, petenta a formulat cereri de recuzare a magistraților judecători G și învederând că sunt incidente dispoz.art.48 și urm.p, în sensul că magistrații în cauză sunt incompatibili să soluționeze dosarul, întrucât magistratul Gaa vut relații de colaborare cu intimatul din recurs, -, iar apărătorul acestuia, avocat a avut calitatea de grefier în completul sesizat de magistratul.

Tribunalul O l t, examinând susținerile petentei la analizarea cererilorde recuzare a reținut că afirmațiile petentei nu sunt susținute de dovezi, și nu îndeplinesc, în aceste condiții, condițiileart.48 alin.1 lit.d p și art.51 alin.1 și 2 p, reținându-se astfel caracterul neîntemeiat.

Pe cale de consecință, cererile de recuzare au fost respinse.

Împotriva acestei soluții, petenta a formulat recurs, iar în motivarea admisibilității acestuia, la termenul din 20 septembrie 2007, în dosarul Curții cu nr- a invocat excepția de neconstituționalitate a dispoz. OUG nr.55/2004, privind modificarea art.52 p, cu motivarea că aceste norme încalcă principiul liberului acces la justiție, consacrat în art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Primind concluziile petentei și reprezentantului parchetului, Curtea prin încheierea de la 28 septembrie 2007 a reținut că sunt îndeplinite în cauză prevederile art.29 din Legea 47/1992 în sensul că prevederile legale a căror neconstituționalitate s-au invocat, au legătură cu soluționarea cauzei, iar Curtea Constituțională nu s-a pronunțat anterior prin admiterea excepției, astfel că s-a dispus sesizarea acestei instanțe în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate, cu suspendarea judecării cauzei până la soluționarea excepției.

Prin decizia nr.201 din 28 februarie 2008, pronunțată de Curtea Constituțională în dosarul nr.1459.D/2007 a fost respinsă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.55/2004 pentru modificarea Codului d e procedură penală, reținându-se că suprimarea unei căi de atac printr-un act normativ ulterior - respectiv recursul împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de recuzare - nu este de natură să prejudicieze părțile în proces, deoarece prin încheierea de respingere a cererii de recuzare, nu se soluționează însuși procesul, părțile având la dispoziție căile de atac prevăzute de lege pentru fondul cauzei.

În raport de această situație de fapt, se constată că soluțiile pronunțate asupra cererilor de recuzare formulate în cadrul procesului penal, sunt supuse dispozițiilor art.52 alin.6 p, astfel cum a fost modificat prin Legea 281/2003, respectiv Legea 356/2006 și, implicit, dispozițiilor art.1 din OUG nr.55/2004 în sensul că nu sunt supuse nici unei căi de atac.

În consecință, se reține caracterul inadmisibil al recursului promovat în cauză de către petentă, urmând ca în conformitate cu prev.art.38515pct.1 lit.a p, recursul să fie respins, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, conform art.192 alin.2

C.P.P.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de petenta, împotriva încheierii nr.50 din 20 iunie 2007, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-.

Obligă petenta recurentă la 100 lei cheltuieli judiciare statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică de la 12 mai 2008.

- - - - - -

Grefier,

Red.jud./

F/

S/27.05.2008

Președinte:Onița Dumitru
Judecători:Onița Dumitru, Mihai Marin, Mirela Ciurezu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 349/2008. Curtea de Apel Craiova