Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 377/2008. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

Dosar nr. -

DECIZIA PENALĂ NR.377/R/2008

Ședința publică din 26 iunie 2008

PREȘEDINTE: Condrovici Adela JUDECĂTOR 2: Sotoc Daniela

JUDECĂTOR 3: Crișan Marinela

Judecător: - - - vicepreședintele instanței

Procuror:

Grefier:

Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit prevederilor art.304 alin.1 Cod procedură penală.

S-a luat în examinare recursul penal declarat de recurenta, din, nr.194, județul B, împotriva deciziei penale nr.129/R din 29 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul penal nr-, decizie care menține în totul sentința penală nr.381 din 7 decembrie 2007 pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul penal nr.456/2007, având ca obiect plângere împotriva actelor procurorului, potrivit prevederilor art.278/1 din Codul d e procedură penală.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă petenta, lipsă fiind intimatul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, după care:

Instanța pune în discuție inadmisibilitatea recursului declarat în cauză.

Petenta depune la dosar note scrise și solicită respingerea excepției puse în discuție de către instanță.

Procurorul pune concluzii de respingere a recursului ca inadmisibil, deoarece sentința instanței de fond a rămas definitivă la Tribunalul Bihor.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra recursului penal de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.381 din 07.12.2007, pronunțată de Judecătoria Beiuș, a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de către contestatoarea, împotriva Ordonanța nr.914/P/2007 din 03 octombrie 2007 emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuș și confirmată de primul procuror de la același parchet prin Ordonanța nr.273/VIII.1/2007 din 12 noiembrie 2007.

A fost obligată contestatoarea să plătească statului suma de 30 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

La data de 07 august 2007, contestatoarea s-a adresat cu o plângere penală la Poliția prin care a solicitat să se facă cercetări împotriva intimatului arătând că, în seara zilei de 16.08.2007 a fost lovită cu pumnii de către intimat, iar în urma loviturilor i s-au cauzat leziuni care au necesitat pentru vindecare 6-7 zile de îngrijiri medicale.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuș, prin procurorul desemnat cu supravegherea urmăriri penale a dispus prin Ordonanța nr.914/P/2007, scoaterea de sub urmărire penală a intimatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art.180 alin.2 Cod penal și i s-a aplicat acestuia o amendă cu caracter administrativ în sumă de 400 lei, apreciind că fapta săvârșită de către intimat nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, fiind incidente prev. de art.18 ind.1 Cod procedură penală.

Împotriva acestei soluții contestatoarea a formulat plângere în termen legal la primul procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuș și care a respins această plângere prin Ordonanța nr.273/VIII.1/2007.

În ședința din 19.11.2007 contestatoarea arată că dorește să se împace cu intimatul, iar acesta la rândul său arată că dorește să se împace cu contestatoarea.

Din probele de la dosar s-a reținut că în data de 16.08.2007 între contestatoare și intimat s-au purtat discuții contradictorii în legătură cu terenul pe care au pășunat animalele contestatoarei.

În urma acestor discuții contestatoarea s-a deplasat pe câmp pentru a duce animalele în gospodărie, iar cu acea ocazie intimatul i-a aplicat acesteia două lovituri cu pumnul în piept și în față.

Din certificatul medico-legal nr.2652/Ia/1056 din 20.08.2007 emis de SJML B rezultă că partea vătămată prezintă lovituri posttraumatice ce necesită un nr. de 6-7 zile de îngrijiri medicale.

Intimatul fiind audiat de către organele de poliție a recunoscut că a lovit-o pe contestatoare cu pumnul în data de 16.08.2007.

Analizând probele administrate instanța a considerat că sunt aplicabile prev. art.18 ind.1 Cod procedură penală, deoarece intimatul a recunoscut săvârșirea faptei, nu are antecedente penale și nu s-au produs urmări grave.

Pentru aceste considerente în baza art.278 ind.1 alin 8 lit.a Cod procedură penală a respins plângerea contestatoarei formulată împotriva Ordonanței nr.914/P/2007 din 03 octombrie 2007 emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuș, și confirmată de primul procuror de la același parchet prin Ordonanța nr.273/VIII.1/2007 din 12 noiembrie 2007, prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală fața de intimat pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art.180 alin.2 Cod penal și prin care i s-a aplicat o amendă administrativă de 300 lei, ca fiind nefondată.

În legătură cu cererea de despăgubiri civile formulată de contestatoare, instanța a reținut că în cadrul procedurii prev. de art.278 ind.1 Cod procedură penală, nu se rezolvă problema despăgubirilor civile decât în măsura în care plângerea este admisă și cauza este reținută pentru continuarea judecății.

Problema despăgubirilor civile se poate analiza separat în cadrul unei acțiuni civile, care este scutită de taxa de timbru având în vedere temeiul de drept prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a intimatului.

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, a obligat pe contestatoare să plătească statului suma de 30 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs partea vătămată, solicitând instanței casarea sentinței primei instanțe, cu obligarea inculpatului la despăgubiri civile.

În motivele sale de recurs partea vătămată arată că a fost lovită de către inculpatul, are 2 zile de îngrijiri medicale și nu a primit nici un leu despăgubiri civile.

Prin decizia penală nr.129/R din 29 februarie 2008, Tribunalul Bihora respins ca nefundat recursul penal declarat de petenta, obligând-o pe recurentă să plătească statului suma de 50 RON cheltuieli judiciare în recurs.

Tribunalul, examinând hotărârea, atât prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art.385 ind.9 alin.3 Cod procedură penală, combinate cu art.385 ind.6 alin.1 și art.385 ind.7 alin.1 Cod procedură penală, a constatat că prima instanță a reținut în mod corect situația de fapt menținând în totalitate soluția parchetului de achitare a inculpatului, fapta fiind lipsită de gradul de pericol social al unei infracțiuni, aplicarea unei amenzi administrative este de natură a duce la reeducarea inculpatului.

În baza art.192 Cod procedură penală, a obligat pe partea vătămată la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs penal petenta pentru cheltuielile sale civile pe care nici instanța de la B și nici Tribunalul Bihor nu i le-a acordat.

În motivele depuse critică hotărârea pronunțată de Judecătoria Beiuș și a arătat că Tribunalul Bihora trecut peste toate aceste greșeli, solicitând casarea sentinței primei instanțe și a Tribunalului Bihor, cu obligarea inculpatului la cheltuielile sale civile și la cheltuielile de judecată.

Examinând decizia penală atacată potrivit motivelor invocate și din oficiu, curtea de apel constată că recursul petentei este inadmisibil, urmând a fi respins ca atare în baza art.385/15 pct.1 lit.a Cod procedură penală.

Se constată că prin decizia penală nr.129/R din 29 februarie 2008, s-a respins ca nefondat recursul petentei împotriva sentinței penale nr.381 din 7 decembrie 2007 pronunțată de Judecătoria Beiuș având ca obiect cauza penală privind pe partea vătămată și inculpatul intimat cu privire la infracțiunea prev. de art.180 Cod penal, lovirea sau alte violențe.

Întrucât deciziile pronunțate de instanța de recurs nu pot fi atacate cu recurs, conform art.385/1 Cod procedură penală, curtea de apel va respinge ca atare recursul declarat de petenta împotriva deciziei pronunțate în recurs de Tribunalul Bihor ( a se vedea Codul d e procedură penală, Editura, pag.355, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală, decizia nr.5064 din 9 septembrie 2005, nr.2/2006, pag.70-71 ).

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, va obliga recurenta să plătească statului suma de 50 lei cheltuieli judiciare în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.385/15 pct.1 lit.a Cod procedură penală,

RESPINGE ca inadmisibil recursul penal declarat de petenta recurentă,. în comuna, nr.194, jud.B, împotriva deciziei penale nr.129/A din 29 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.

Obligă recurent să plătească statului suma de 50 lei, cheltuieli judiciare în recurs.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședință publică azi, 26 iunie 2008.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

- - - - - -

Red.dec./-

În concept - 15.07.2008

Jud.recurs/

u

Jud.fond/

2 ex./15.07.2008

Președinte:Condrovici Adela
Judecători:Condrovici Adela, Sotoc Daniela, Crișan Marinela

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 377/2008. Curtea de Apel Oradea