Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 405/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori.
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 405/R/2009
Ședința publică din 29 septembrie 2009
Complet de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Patrăuș Mihaela
JUDECĂTOR 2: Condrovici Adela
JUDECĂTOR 3: Munteanu Traian
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, potrivit prevederilor art.304 alin.1 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de petentul recurent G - domiciliat în, nr.253, Județ B, împotriva deciziei penale nr.234/R din 20 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, decizie care a casat în totalitate sentința penală nr.55 din 22 ianuarie 2009 Judecătoriei Oradea, având ca obiect plângere împotriva actelor procurorului, conform prevederilor art.278/1 Cod de procedură penală.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă petentul recurent G, lipsă fiind intimata Primăria O - Comisia de Aplicare a Fondului Funciar.
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Instanța, pune în discuția părților inadmisibilitatea declarării recursului de către petent.
Petentul recurent G, solicită a se respinge excepția și a se declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Penală, întrucât plângerea a fost îndreptată împotriva fostului primar, iar competența de rezolvare a unor astfel de cauze îi revine instanței supreme.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a recursului ca fiind inadmisibil.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr.55 pronunțată la data de 22 ianuarie 2009 Judecătoria Oradea în baza art. 278 ind. 1 al. 8 lit. "b" Cod de procedură penală, a admis plângerea petentului G, împotriva rezoluției din dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea nr. 160/P/2007 din 10.07.2008 (plângere respinsă prin rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea din dos. nr. 935/II.2/2008 din 15.08.2008) și în concluzie, a desființat rezoluția atacată și a trimis cauza procurorului în vederea identificării și efectuării cercetărilor cu privire la persoanele responsabile - împotriva cărora a formulat petentul plângere, persoane care urmează a fi cercetate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 246. penal, urmând a fi întreprinse următoarele activități:
1. Se va stabili - ținând seama de înscrisurile aflate la dosarul instanței - la care persoane se referă plângerea și vor fi efectuate cercetări privind săvârșirea infracțiunii.
2. Vor fi administrate probele necesare cauzei: audierea părții vătămate privind constituirea de parte civilă, audierea martorilor, respectiv examinarea altor probe, în vederea stabilirii motivelor și scopului în baza cărora au acționat autorii, vor fi audiați aceștia după identificare pentru formularea apărării, vor fi depuse fișele de cazier judiciar.
3. În funcție de rezultatul cercetărilor, de existența pericolului social al faptei, de prezența ori lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii, va fi dispusă o soluție în cauză într-o formă în care să se reflecte situația evidențiată,raportată la fiecare făptuitor în parte.
În baza art. 192 al. 3 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond reținut următoarele:
La data de 09.01.2007 susnumitul a formulat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradeao plângere penala (fila 7-8 dos. ) solicitând cercetarea împrejurărilor in care i-a fost soluționată necorespunzător situația personală de către Comisia de Aplicare a Legii Fondului Funciar din cadrul Primăriei O privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren.
Instanța de fond, verificând rezoluția din 10.07.2008 in dosarul parchetului 160/P/2007 prin prisma prevederilor art. 2781al. 7 Cod de procedură penală, a apreciat că aceasta este nelegală deoarece prin aceasta s-a dispus neînceperea urmării penale față de o autoritate, respectiv față de "membrii Comisiei de Aplicare a Legii Fondului Funciar din cadrul Primăriei O", fără a fi identificate persoanele membri ale acestei comisii care au soluționat cererile petentului.
La termenul de judecată din 22.01.2009 Primăria mun. Oac omunicat numele persoanelor care au avut calitatea de membru al acestei comisii locale în perioada 2006-2007, fără ca instanța de fond să poată stabili pe baza dosarului de urmărire penală prezentat care din aceste persoane au și soluționat cererile petentului.
Instanța de fond constatat că procedându-se in acest mod nu au fost respectate prev. art. 1 alin. 1 Cod de procedură penală și art. 3 Cod de procedură penală, cu privire la persoana făptuitorului - în condițiile în care în cauză este cert că acesta există, doar că nu a fost identificat, astfel că scopul procesului penal privind principiul ca nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală nu este asigurat. În plus, in mod greșit se face aplicarea prev. art. 228 Cod de procedură penală, în cauză, devreme ce, potrivit alin. 4, propunerea de a nu se începe urmărirea penală se formulează când, printre altele, rezultă și cazul de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prev. în art. 10 lit. c Cod de procedură penală. Ori, in situația de față, pentru a ajunge la o soluție de neîncepere a urmării penale trebuie să știm cine este făptuitorul și, nu în ultimul rând, să putem analiza dacă sunt întrunite condițiile legale ca acesta să fie calificat ca învinuit, ori dacă există condițiile pentru a se dispune față de acesta neînceperea urmăririi penale.
De asemenea instanța de fond a apreciat că nu poate avea calitatea de făptuitor o comisie, cu atât mai mult cu cât în perioada la care se face referire în plângerea penală doar unii din membrii acesteia - până în prezent nenominalizați în dosarul de urmărire penală, au soluționat situația petentului. Nu în ultimul rând se poate observa că soluția nu a fost dispusă față de autor necunoscut.
Instanța de fond procedând la verificarea respectării termenelor prev. de art. 278 al. 3 și 2781al. 1 Cod de procedură penală, a constatat că plângerea petentului împotriva rezoluției procurorului, respectiv plângerea împotriva rezoluției prim procurorului, au fost formulate în termen.
Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea, solicitând admiterea acestuia, casarea SP nr. 55 din 22.01.2009 Judecătoriei Oradea în sensul respingerii plângerii petentului G împotriva Rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr. 160/P/2007 din 10 iulie 2008 Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, pe motiv că hotărârea primei instanțe este nelegală întrucât soluționarea cererii petentului revine instanțelor civile.
Prin decizia penală nr. 234/R din 20 mai 2009, Tribunalul Bihora admis recursul penal declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea împotriva 55/22.01.2009 a Judecătoriei Oradea, pe care a casat-o în totalitate.
În baza art.278/1 alin.8 lit. a Cod de procedură penală respinge plângerea formulată de petentul, născut la data de 2.06.1950, fiul lui și -,. în loc. nr. 253, jud. B, CNP -, împotriva rezoluției din data de 10 iulie 2008 Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea dată în dosarul nr.160/P/2007 și a rezoluției din 15 august 2008 dată în dosar nr. 935/II.2/2008 dată de prim procurorul parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea pe care le-a menținut în totalitate.
În baza art.192 alin.2 Cod de procedură penală, obligă petentului să plătească statului suma de 100 RON, cheltuieli judiciare în primă instanță.
În baza art.192 alin.3 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului.
Pentru a pronunța această decizie Tribunalul Bihor, examinând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu potrivit disp.art. 385 ind. 6 al.1 și 3 penală, cu privire la toate motivele de nelegalitate și netemeinicie prev. de art. 385 ind.9 pr.penală a apreciat că recursul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea este fondat, întrucât prima instanță a admis în mod greșit plângerea petentului G împotriva Rezoluției Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea din 10 iulie 2008, emisă în dosarul nr. 160/P/2007 pe care a desființat-o, trimițând cauza la procuror.
Astfel, însăși intimatul petent Gam enționat în plângerile sale că cea care i-a încălcat dreptul de proprietate este Primăria O prin comisia de aplicare a legii fondului funciar, fără să indice numele vreunei persoane.
Din actele și lucrările de la dosar rezultă că, cea care a analizat cererea intimatului și i-a soluționat contestațiile ulterioare este Comisia de Aplicare a Legii 18/1991 de pe lângă Primăria O, hotărârile acesteia fiind cenzurate de către instanța de judecată, în speță prin SC.8508/2006 a Judecătoriei Oradea prin care s-a respins plângerea intimatului G împotriva Comisiei Locale de Aplicare a Legii 18/1991 O și a Comisiei Județene de Aplicare a Legii 18/1991
Este de menționat că prin această hotărâre judecătorească s-a reținut că restituirea terenurilor solicitate de G intră sub incidența prev. art. 26 din Legea 1/2000, fiind arătată expres modalitatea de restituire a acestor terenuri precum și persoanele care pot solicita aceasta.
În aceste condiții în mod temeinic și legal prin Rezoluția emisă la data de 10 iunie 2008 în dosarul nr. 160/P/2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradeas -a dispus neînceperea urmăririi penale față de membrii comisiei de aplicare a legii fondului funciar din cadrul Primăriei O sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. și ped. de art.246 cod penal, precizându-se că organul de urmărire penală nu are atribuții de a îndrepta sau anula hotărâri ale acestor comisii, ale primăriei sau consiliului local.
Această rezoluție s-a menținut prin rezoluția din 15 august 2008 emisă de prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea din dosarul nr. 935/II.2/2008, prin respingerea plângerii intimatului
Împotriva acestei decizii penale a formulat recurs petentul G solicitând declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Penală, întrucât plângerea a fost îndreptată împotriva fostului primar, iar competența de rezolvare a unor astfel de cauze îi revine instanței supreme.
Examinând decizia recurată în limitele legii, curtea în baza dispozițiilor art. 38515pct.1 lit. "a" Cod de procedură penală va respinge ca inadmisibil recursul declarat de petentul G, întrucât acesta a uzat de calea ordinară a recursului, cu toate că hotărârea pronunțată de Tribunalul Bihor este definitivă.
Potrivit dispozițiile art.2781alin.1 Cod de procedură penală plângerea împotriva rezoluției de neînceperea urmăririi penale se soluționează de către instanța căreia îi revine competența potrivit legii să judece cauza în primă instanță.
În speță, fapta reclamată de către petent a fost încadrată juridic în dispozițiile art. 246 Cod penal, infracțiune care este de competența judecătoriei, conform prevederilor art.25 Cod de procedură penală.
Prin rezoluția emisă în dosar nr.160/P/2007 din 10 iulie 2008 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de membrii Comisiei de Aplicare a Fondului Funciar din cadrul Primăriei
Având în vedere infracțiunea reclamată și calitatea persoanelor împotriva cărora se îndreptă plângerea, cererea petentului formulată în sensul de a se declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Penală nu poate fi acceptată ( a se vedea în acest sens dispozițiile art.29 Cod de procedură penală ).
Din economia dispozițiilor art. 2781alin.10 coroborate cu prevederile art.3851alin.1 lit.a Cod de procedură penală hotărârea judecătorului pronunțată potrivit alin.8 din acest text legal poate fi atacată doar cu recurs.
În speță, se constată că împotriva hotărârii primei instanțe petentul a uzat de calea de atac ordinară a recursului, iar Tribunalul Bihor prin decizia atacată a pronunțat o hotărâre definitivă și văzând dispozițiile art.416 pct.6 Cod de procedură penală cu referire la 416 pct.4 teza I Cod de procedură penală coroborate cu prevederile art. 38515pct.1 lit. "a" Cod de procedură penală, curtea va respinge ca inadmisibil recursul penal declarat de petentul
În temeiul dispozițiilor art.192 alin.2 Cod de procedură penală recurentul va fi obligat să plătească în favoarea statului suma de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515punctul 1 litera "a" Cod procedură penală,
RESPINGE ca inadmisibil recursul penal declarat de petentul, împotriva deciziei penale nr.234/R din 20 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 100 lei, cheltuielile judiciare în recurs.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 29 septembrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
decizie /06.10.2009.
Judecători recurs - C- R -
Judecător fond -
2 ex./06.10.2009,
Președinte:Patrăuș MihaelaJudecători:Patrăuș Mihaela, Condrovici Adela, Munteanu Traian
