Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 499/2008. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR.499/

Ședința publică din data de 04 noiembrie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Lucia Dragomir

JUDECĂTOR 2: Marius Cristian Epure

JUDECĂTOR 3: Valentin Iancu

Grefier - - -

Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror -

S-a luat în examinare recursul penal declarat de petentul - domiciliat în municipiul C,-, - Et.1, Ap.2, județul C, împotriva sentinței penale nr.308 din data de 24 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, având ca obiect plângere formulată împotriva ordonanței nr.126/P/2007 a procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța.

În conformitate cu disp.art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa:

- recurentului petent pentru care răspunde avocat ales - - în baza împuternicirii avocațiale nr.09213/2008, emisă de Baroul de Avocați C - Cabinet Individual de Avocat;

- intimatului pentru care răspunde avocat ales - în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar.

Procedura este legal îndeplinită cu respectarea disp.art.176-181 Cod procedură penală.

În conformitate cu disp.art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri noi de solicitat și nici excepții de ridicat.

Curtea, nu are de ridicat excepții de ridicat conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite condițiile prevăzute de art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul pentru dezbateri în ordinea prevăzută de disp.art.38513Cod procedură penală.

Avocat caraiani -, aparator ales al recurentului petent, avand cuvantul, precizeaza ca a declarat recurs impotriva solutiei pronuntate de instanta de fond prin care s-a respins plangerea formulata impotriva ordonantei orodoantei nr.1296/P/2007, pronuntat de Parchetul de pe lnaga Tribunalul Constanta.

Solicita admiterea recursului, casarea solutiei pronuntate de instanta de fond si rejudecand sa se pronunte o hotarare legala si temeinica.

Precizeaza ca desi a solicitat tragerea la raspundere penala a invinuitei si sub aspectul savarsirii infractiunilor prevazute de art.43 din Legea nr.82/1991, ordonanta atacata nu se pronunta cu privire la acest aspect.

Apreciaza ca in cauza, sunt indicii temeinice cu privire la savarsirea acestei infractiuni, deoarece din documentele contabile prezentate, expertul contabil desemnat, din care rezulta ca invinuita a folosit acte primare de evidenta false, facturi fiscale inscrise in contabilitatea SRL, emanand de la persoane juridice, societati comerciale inexistente.

Considera ca organul de urmatrire penala nu a elucidat cauza prin probe in ce priveste infractiunile de fals si uz de fals, in referire la contrafacerea semnaturii petentului de pe hotararea AGA nr.1 si 2, intrucat nu au fost luate probe de scris, nu s-au facut comparatii de scripte, expertize grafoscopice din care sa rezulte ca semnatura depusa pe acele inscrisuri ii apartin, in conditiile in care organul de urmarire penala nu a dispus nici macarb ridicarea inscrisurilor in originila pentru a vedea daca acestea prezinta semnatura in orginal sau scanata.

De asemenea, arata ca învinuita nu a depus in vederea expertizării mai multe facturi si documente de plata, din care rezulta ca o parte din cantitățile de marfa cumpărate de societate de la furnizorii externi, au fost achitate in numele " " SRL de către " Import:, societatea prin intermediul căreia petentul si-a realizat obligațiile de finanțare convenite.

Învinuita a ascuns aceasta realitate si a întocmi cu rea credința contracte fictive de finanțare intre ea si societate pentru a putea justifica proveniența fondurilor folosite la procurarea bunurilor, in condițiile in care nu a înregistrat in contabilitate proveniența reala a finanțării, respectiv de la petent prin " Import ".

Aceasta situație, rezulta din copia corespondentei electronice adresata de învinuita prin e-mail, prin care ii solicita petentului bani pentru efectuarea plaților la furnizorii respectivi.

La dosarul cauzei, exista copii dintr-un caiet cu mențiuni olografe aparținând învinuitei, ce reprezintă evidenta contabila reala a societatii, diferita de cea prezentata organelor fiscale si expertului contabil, aspect care nu a fost verificat de către organele de urmărire penala.

Pe cale de consecința, solicita admiterea recursului si implicit a plângerii, desființarea ordonanței atacate si trimiterea cauzei la procuror, in vederea redeschiderii urmăririi penale pentru a se stabili pe baza de probe care este evidenta contabila reala a societății, daca înscrisurile defăimate sunt false sau nu, daca învinuita a folosit in contabilitate documente false in vederea diminuării obligațiilor către stat, respectiv asociat, daca învinuita a indus in eroare asociatul in executarea contractului de asociere obținând prin dol de la acesta direct sau indirect sume de bani, prin prezentarea unor situații nereale.

Depune la dosar concluzii scrise.

Avocat, apărător ales al intimatului, având cuvântul, solicită respingerea recursului și menținerea soluției atacate pe care o apreciază ca fiind legală și temeinică.

Instanța de fond a apreciat în mod corect atât asupra necesitații sau utilității efectuării acelei expertize grafologice solicitat de către petent, în sensul că a constatat că deși petentul solicită efectuarea acestei expertize, nu se prezintă pentru a se verifica dacă este sau nu contrafăcută acea semnătura, situație ilogică din moment ce susține că semnătura sa nu este contrafăcută, nu se prezintă ca să dea un exemplar de semnătura pentru a se stabili realitatea.

În legătură cu depunerea sau analizarea grafologică a acelor înscrisuri olografe, copii de pe un caiet, apreciază că este evidentă împrejurarea că, nici un expert autorizat nu va efectua expertiza grafologică de pe o xerocopie a unui înscris, deoarece nu sunt evidente datele sau însemnele, caracteristicile literelor în urma xerocopierii înscrisului original.

Deci, aceste aspecte sau probe solicitate, apar ca inutile și nu puteau fi realizate în cursul urmăririi penale.

Raportat la celelalte împrejurări, s-a realizat acea expertiză contabilă din care rezultă fără echivoc, situația reală.

Dincolo de aceste probleme de fond, solicită instanței a aprecia și asupra faptului că din punctul său de vedere, este in măsură a invoca și excepția tardivității formulării plângerii, având în vedere următoarea împrejurare - la data de 07 decembrie 2007, fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, plângerea formulată de petent.

Ulterior, împotriva acestei soluții, deoarece prim procurorul nu a răspuns, s-a făcut plângere la instanța de judecată, la data de 07 februarie 2008, la o distanța de 2 luni de zile.

Deci, de la momentul introducerii plângerii, dacă în termen de 20 de zile nu ii răspunde prim procurorul, are 20 de zile de la termenul inițial să se adreseze mai departe.

Ori, în această situație, de la data de 07 decembrie 2007, avea 40 de zile maxim până pe data de 17 ianuarie 2008, pentru a formula plângere la instanța, dar fiind depusă pe data de 7 februarie 2008, apreciază caă aceasta este tardiv formulată solicitând respingerea acesteia în acest sens.

Procurorul,având cuvântul cu privire la exceptai invocat, precizează ca rămâne la opinia sa, în sensul că este introdusă în termen, având în vedere că plângerea împotriva soluției, a fost depusă anterior datei de 17 februarie 2007, având în vedere că rezoluția prin care s-a respins plângerea este datată 17 decembrie 2007, apreciind că este introdusă în termen.

Cu privire la fondul cauzei, urmează ca instanța să observe că instanța de fond avut în vedere toate criticile și a analizat în mod detaliat și exhaustiv, toate criticile formulate atât în plângerea de la parchet cât și în cea formulată la instanță, a fost efectuată expertiza contabilă, care de asemenea a fost avută în vedere atât de procuror cât și la instanța de fond.

Cu privire la criticile aduse faptului că în cauză nu s-au efectuat probe referitoare la infracțiunea prevăzută de art.43 din Legea 82/1991, urmează a se observa că în niciuna din plângerile formulate, petentul nu a făcut referire expresă la cercetări sub această infracțiune, sens în care, așa cum a stabilit și instanța de fond, nu s-au efectuat probe sub acest aspect.

Față de aceste împrejurări, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea soluției pronunțate de instanța de fond ca fiind legală și temeinică.

Avocat -, apărător ales al recurentului petent, având cuvântul, solicită respingerea excepției tardivității și amânarea pronunțării pentru a verifica și a răspunde în scris la această chestiune.

Avocat, apărător ales al intimatului, având cuvântul precizează că chiar dacă ar fi din data de 17 decembrie comunicată rezoluția, oricum plângerea este tardiv formulată nefiind respectat termenul introducerii plângerii.

Instanța ia cauza in pronunțare.

CURTEA

Asupra recursului penal de față;

Tribunalul Constanța, prin sentința penală nr. 308 din 24 iunie 2008, în baza art.2781alin.8 lit. a Cod pr. penală a respins ca nefondată plângerea petentului.

A menținut soluția de scoatere de sub urmărire penală față de dispusă prin Ordonanța nr.1296/P/2007 din 29.10.2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța.

În baza art.192 alin.2 Cod pr.penală a obligat petentul la 180 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin plângerea înregistrată la 13.12.2006 la. C, a solicitat efectuarea de cercetări penale față de numita pentru comiterea infracțiunilor prev. de art.215 alin.1,3,5 Cod penal, art.288 alin.1 și art.291 Cod penal.

Prin Ordonanța nr. 1296/P/2007 din 29.10.2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, menținută prin Rezoluția nr.581/II/2/2007 din 17 decembrie 2004 Prim Procurorului acestui Parchet, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitei pentru comiterea infracțiunilor de înșelăciune prev. de art.215 alin.1,3,5 Cod penal, art.288 alin.1 Cod penal și art.291 Cod penal, în cauză nefiind date și indicii temeinice și concrete care să dovedească existența faptelor pentru care a fost începută urmărirea penală.

Nemulțumit de această soluție, petentul, s-a adresat Tribunalului Constanța cu plângere în conformitate cu art.2781Cod pr. penală, înregistrându-se prezenta cauză.

Din ansamblul materialului probator administrat în cauză, Tribunalul a constatat că plângerea petentului este nefondată, iar soluția procurorului e legală și temeinică.

Astfel, în mod corect s-a reținut situația de fapt în sensul că are ca asociați și administratori pe petentul - cu o cotă de participare la beneficii de 55% - și - cu o cotă de participare de 45%.

Potrivit înțelegerii dintre cei doi, - reprezentată de și a beneficiat din partea IMPORT CANADA - reprezentată de, în cursul anului 2006, de un împrumut în sumă de 10.000 USD, respectiv 29.034 lei RON în mai multe tranșe.

Din analiza coroborată a declaraților învinuitei cu raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză, rezultă că petentul nu a onorat clauzele contractului de împrumut, astfel încât a fost nevoită, în calitate de asociat și administrator al, să obțină o linie de credit de 370.000 lei de la Banca -Romena, pentru a asigura continuitatea activității societății, linie de credit garantată cu apartamentul proprietatea învinuitei și a soțului acesteia.

Expertiza contabilă a mai stabilit că:

- linia de credit prezenta, la 31.12.2006, un sold de 359.440 Ron;

- învinuita a împrumutat societatea cu suma de 348.592,16 lei Ron - echivalentul a 125.512,39 USD, din care a fost rambursată suma de 20.000 Ron - echivalentul a 7.280,93 USD, înregistrând la 31 decembrie 2006 un sold de 328.592,16 Ron - echivalentul a 118.234,39 USD:

- că și-a achitat toate datoriile față de bugetul general consolidat al statului, reprezentând impozit pe venituri, TVA, impozite și taxe aferente salariilor.

În ceea ce privește acuzația adusă învinuitei în sensul că ar fi contrafăcut semnătura asociatului său și că ar fi utilizat Hotărârea AGA nr.23/23 iunie 2006 la Banca Romena în vederea obținerii liniei de credit, în mod corect s-a reținut că declarația învinuitei corespunde adevărului atât timp cât petentul nu s-a prezentat pentru efectuarea unei expertize grafologice, pentru a se stabili dacă semnătura de pe această hotărâre îi aparține sau a fost contrafăcută.

Referitor la critica potrivit căreia în cauză nu s-au efectuat cercetări penale față de numita pentru infracțiunea prev. de art.43 din Legea 82/1991, se constată că nu există nici o manifestare de voință a petentului pentru cercetare și a acestei infracțiuni, ci numai cu privire la infracțiunile ce au făcut obiectul cercetării penale.

Pentru toate aceste considerente, constatând legalitatea și temeinicia Ordonanței nr.1296/P/2007 din 29.10.2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, în baza art.278/1 alin.8 lit.a Cod pr.penală tribunalul a respins ca nefondată plângerea petentului.

În termen legal, împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petentul, criticând hotărârea pentru nelegalitate, în sensul greșitei respingeri a plângerii formulate, în temeiul art. 2781cod pr. penală.

Verificând hotărârea recurată, potrivit art. 3856alin. 3 cod pr. penală, curtea constată că recursul este nefondat.

Astfel, se apreciază că, în mod legal și temeinic prima instanță a respins plângerea formulată de petent, întrucât nu s-au constatat neregularități ale ordonanței atacate care să impună desființarea acesteia.

Întrucât în recurs nu au fost invocate expres elemente de neregularitate a sentinței recurate care să impună reformarea acesteia, curtea apreciază recursul ca nefondat, urmând a face aplicarea art. 38515alin. 1 lit. b cod pr. penală și aplicarea corespunzătoare a disp. art. 192 alin. 2 cod pr. penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge excepția tardivității plângerii.

În temeiul art. 38515pct. 1 lit. b cod pr. penală;

Respinge ca nefondat declarat de petentul - domiciliat în municipiul C,-, - Et.1, Ap.2, județul C, împotriva sentinței penale nr.308 din data de 24 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-.

Obligă recurentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 100 lei.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi 4 noiembrie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

- - - - -

- -

GREFIER,

- -

Jud. fond.

Red.. Jud. -

Tehnodact. Gref.

2 ex./27.11.2008

Președinte:Lucia Dragomir
Judecători:Lucia Dragomir, Marius Cristian Epure, Valentin Iancu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 499/2008. Curtea de Apel Constanta