Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 67/2008. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
SENTINȚA PENALĂ NR. 67/PI
Ședința publică din 24 martie 2008
PREȘEDINTE: Gheorghe Bugarsky G -
Grefier: - -
Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA - este reprezentat de procuror.
Pe rol, se află soluționarea plângerii formulată de petenta SC SA împotriva rezoluțiilor pronunțate în dosarele nr. 434/P/2007 și nr. 949/II/2/2007 ale Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă numita, în calitate de director al SC SA, lipsă fiind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată că pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARA se află dosarul nr-, având același obiect și aceleași părți, astfel că pune în discuția părților conexarea dosarului nr- la dosarul nr-, acesta din urmă fiind cel dintâi înregistrat pe rolul Curții.
Atât procurorul cât și numita pun concluzii de conexare a celor două dosare.
Deliberând, instanța, pentru buna administrare a justiției, dispune conexarea dosarului nr- la dosarul nr-.
Nemaifiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta petentei solicită admiterea plângerii astfel cum a fost formulată.
Procurorul pune concluzii de respingere a plângerii ca nefondată și menținerea rezoluțiilor ca legale și temeinice.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Sub nr. dosar - a fost înregistrată la Judecătoria Timișoara plângerea formulată de SC Sa împotriva rezoluției din 19.09.2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, dată în dosar nr. 434/P/2007.
În motivarea plângerii formulate, s-a arătat că există probe certe din care rezultă săvârșirea infracțiunii prev.de art. 2481Cpp de către executorul Judecătoresc, fapt care poate fi dovedit cu declarațiile numiților, respectiv numitul.
S-a mai arătat că executorul judecătoresc, cu intenție, nu a respectat disp. art. 580, proc. civ. creând un prejudiciu de 70 miliarde lei petentei.
Prin sentința penală nr. 2353/9.11.2007, Judecătoria Timișoaraa dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de APEL TIMIȘOARA, văzând calitatea intimatului făptuitor, aceea de executor judecătoresc, ceea ce atrage competența de soluționare a cauzei în primă instanță a Curții de APEL TIMIȘOARA.
Cauza a fost înregistrată la Curtea de APEL TIMIȘOARA, sub același număr de dosar.
O altă plângere formulată de petenta SC SA, care vizează nelegalitatea ordonanței de neîncepere a urmăririi penale în dosarul nr. 434/P/2007 și a rezoluției procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, dată în dosarul nr. 949/II/2/2007, a fost înregistrată la Curtea de APEL TIMIȘOARA, sub nr. dosar -.
La termenul de judecată din data de 24.03.2008, instanța a pus în discuția părților conexarea celor două dosare, pentru buna înfăptuire a justiției, având în vedere că în cele două cauzei figurează aceleași părți și au același obiect, dispunându-se conexarea celor două dosare.
În cauză au fost atașate dosarele nr. 434/P/2007 și nr. 949/II/2/2007 ale Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, dosarul nr- al Judecătoriei Timișoara.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin ordonanța din 19 septembrie 2007, dată în dosar nr. 434/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de executorul judecătoresc, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 249 Cp și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei privind pe, și, în ceea ce privește săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 2481Cp, 248 Cp, art. 289 Cp, art. 264 Cp, art. 244 Cp, art. 246 Cp, art. 217 Cp, art. 214 Cp, art. 209 Cp, în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara.
În ordonanța menționată s-a preluat starea de fapt reținută prin rezoluția nr. 15/P/16.07.2007 a - Serviciul Teritorial Timișoara, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, față de executorul judecătoresc, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 2481Cp, arătându-se că la data de 17 iunie 2002, executorul judecătoresc, s-a deplasat la imobilul situat în T,-, aparținând SC SA, în vederea predării acestui imobil adjudecatarului, după ce în prealabil a fost somată să elibereze spațiul în termen de 5 zile, reținându-se că, imobilul a fost vândut prin licitație publică și adjudecat de SC Sânnicolau M SA.
S-a reținut că reprezentanții SC SA nu și-au respectat obligația de a părăsi ori de a preda de bună voie imobilul și, în prezența numiților și, angajați ai SC SA la acea dată, au procedat la prezentarea și predarea imobilului respectiv.
În procesul verbal întocmit cu acea ocazie, s-a făcut mențiunea că și, au arătat că nu sunt mandatați să semneze procesul verbal, că imobilul corespunde raportului de expertiză, instalațiile sunt nefuncționale și că în timpul executării s-a prezentat dl., director al unității și dl., jurist al unității, la data executării, care au declarat că "au venit în calitate de vizitatori și nu îi interesează ce se întâmplă".
În același proces-verbal s-a mai consemnat faptul că reprezentantul reclamantei a acordat SC SA un termen de 14 zile pentru evacuarea bunurilor mobile și a arhivei existente în imobil, solicitându-le ca pe această perioadă să-și asigure paza bunurilor, respectiv că, reprezentantul reclamantei a procedat la încuierea cu lacăte a încăperilor predate către pârâtă, aceasta urmând să-și ridice bunurile mobile (materiale piese schimb) ce nu fac obiectul executării silite (se exceptează liniile tehnologice).
Procurorul a reținut că din modul în care a decurs predarea imobilului către adjudecatar, nu se poate reține că executorul judecătoresc a acționat cu intenția directă de a produce un prejudiciu SC SA, nu a urmărit să producă pagubă și nici nu a acceptat posibilitatea producerii vreunei pagube.
S-a mai menționat că cele consemnate în procesul verbal sunt confirmate de declarațiile martorilor și de documentele întocmite în acea perioadă, rezultând că în perioada celor 14 zile ulterioare executării silite, paza imobilului din T,- a fost efectuată atât de către angajații SC, cât și de către angajații SC SA, perioadă în care, această din urmă societate, a avut posibilitate să-și ridice bunurile care îi aparțin și să le transporte în alte locații.
Procurorul a reținut că în cauză nu au putut fi administrate probe certe că executorul judecătoresc, cu prilejul exercitării atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu a îndeplinit un act și prin aceasta a produs o pagubă patrimoniului SC SA, neputându-se dovedi că acesta a acționat cu intenția de a produce o pagubă aceste societăți, iar acest dubiu profită făptuitorului.
În consecință, s-a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 2481Cp, raportat la art. 248 Cp, în temeiul disp. art. 10 lit.d Cpp.
Procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARAa reținut că din probele administrate, rezultă că nu se poate reține în cauză săvârșirea infracțiunii prev. de art. 249 Cp de către făptuitorul, pentru neîndeplinirea obligației prev. de art. 580 Cod proc. civ. deoarece acesta nu a procedat la o evacuare propriu-zisă, ci la o punere în posesie.
S-a reținut că, cu ocazia deplasării sale în data de 17 iunie 2002 la imobilul situat în T,-, executorul judecătoresc nu a executat nici un act de evacuare de bunuri sau de persoane, mai mult decât atât, adjudecatarul SC Sânnicolau M, a acordat debitoarei un termen de 14 zile pentru a evacua bunurile mobile și arhiva, fapt ce subliniază lipsa intenției de evacuare, ci doar de punere în posesie a proprietarului.
Procurorul a subliniat faptul că la data punerii în posesie a adjudecatarului, 17 iunie 2002, la imobilul din T,-, deși la fața locului au sosit directorul SC SA T și juristul unității, aceștia și-au justificat prezența în calitate de "vizitatori", calitate care este în totală contradicție cu responsabilitățile profesionale determinate de raporturile contractuale de muncă.
Faptul că s-a realizat doar punerea în posesie a adjudecatarului și nu evacuarea SC SA T, este argumentat de către procuror cu faptul că această societate și-a păstrat toate atributele de administrare și gestionare a bunurilor imobile și mobile, prin desfășurarea în continuare a activităților de producție și pază.
Pentru toate aceste motive, procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul, constatându-se incidența disp. art. 10 lit.a Cpp, dispunând declinarea de competenței de soluționare a cauzei cu privire la ceilalți făptuitori, în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara.
Împotriva acestei ordonanțe a formulat plângere petenta SC SA, care a fost soluționată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, prin rezoluția din 12.11.2007, dată în dosarul nr. 949/II/2/2007, prin respingerea acesteia.
Pentru a da această soluție, procurorul general a reținut că în cauză s-a procedat doar la o punere în posesie asupra imobilului licitat, iar aspectele privitoare la deteriorarea sau distrugerea unor bunuri nu sunt imputabile executării silite propriu-zise, deoarece obligativitatea ridicării și a depunerii în condiții de securitate a acestor bunuri îi revenea exclusiv debitoarei, căreia i s-a acordat un termen de 14 zile în acest sens.
S-a mai arătat că, în plângerea formulată sunt învederate opinii personale, fără nici un suport probatoriu, iar depozițiile testimoniale la care face referire petiționara, sunt date de către angajații acesteia, pro causa, fiind înlăturate în mod corect.
În concluzie, s-a arătat că rezoluția de neîncepere a urmăririi penale față de executorul judecătoresc, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 249 Cp, este temeinică și legală.
Instanța constată că plângerea formulată de petenta SC SA împotriva ordonanței, respectiv a rezoluției descrise mai sus, este neîntemeiată, pentru următoarele motive:
Se constată că starea de fapt a fost corect conturată în cuprinsul ordonanței dată în dosar nr. 434/P/2007, constând în aceea că la data de 17 iunie 2002, executorul judecătoresc, s-a deplasat la imobilul din T,-, adjudecat ca urmare a unei licitații, de către SC Sânnicolau M SA, pentru a fi pusă în posesie această din urmă societate.
Din procesul verbal încheiat cu această ocazie, rezultă că s-a acordat un termen de 14 zile petentei SC SA pentru a depozita într-o altă locație, arhiva, respectiv bunurile mobile aparținând aceste societăți, și doar în caz contrar, se va dispune evacuarea acestor bunuri, solicitându-se în același timp ca paza acestor bunuri să fie asigurată. Este de menționat că, cu ocazia punerii în posesie arătate, au fost prezenți în imobil, directorul și juristul unității, care însă nu și-au declinat prezența lor ca fiind una oficială, arătându-se că aceștia se află doar "în vizită".
În mod corect, s-a stabilit că din actele administrate, nu s-a putut dovedi cu certitudine că în speța de față, ar exista elemente care să conducă la existența infracțiunii prev. de art. 249 Cp, de neglijență în serviciu, săvârșită de executorul judecătoresc, în timpul atribuțiilor de serviciu.
Mai mult decât atât, în plângerea depusă inițial la Judecătoria Timișoara, se critică soluția dată în raport cu săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2481Cp de către făptuitorul, deși cu privire la această infracțiune nu s-a dat soluție în dosarul nr. 434/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, ci în dosarul nr. 15/P/2007 al - Serviciul Teritorial Timișoara, astfel că acest aspect nu poate constitui obiectul analizei în prezenta cauză.
Cu privire la săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu prev. de art. 249 Cp, procurorul în mod corect a apreciat că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, cât timp debitoarei, petentei de astăzi, îi revenea obligația să ridice și să depoziteze bunurile sale, încât să nu se producă deteriorarea sau distrugerea acestora, cu atât mai mult cu cât reprezentanții SC SA T, au avut cunoștință directă de modul de punere în posesie al adjudecatarului SC SA Sânnicolau M, însă nu au întreprins nimic pentru o eventuală evitare a producerii unor pagube.
Procurorul în mod corect a apreciat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 10 lit.a cpp cu privire la intimatul și că se impune declinarea competenței soluționării cauzei cu privire la ceilalți făptuitori, în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara.
Pentru toate aceste considerente, instanța constată că ordonanța și rezoluția atacată sunt legale și temeinice, urmând a fi respinsă plângerea petentei.
Văzând și disp. art. 192 alin.2 Cpp,
PENTRU ACEST MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 2781alin.8 lit.a Cpp respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petenta SC SA împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale dată în dosar nr. 434/P/2007 și a rezoluției de respingere a plângerii dată în dosar 949/II/2/2007 ale Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, pe care le menține ca temeinice și legale.
În baza art. 192 al.2 Cpp obligă petenta la 50 lei cheltuieli judiciare față de stat.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare cu petenta și de la comunicare cu intimatul.
Pronunțată în ședința publică din 24 martie 2008.
PREȘEDINTE GREFIER
G - - -
Red. Gh./09.04.08
Tehnored. 2 ex./09.04.08
Președinte:Gheorghe BugarskyJudecători:Gheorghe Bugarsky