Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 731/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
|
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 731/
Ședința publică din 23 iulie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ion Dincă
JUDECĂTOR 2: Constantin Costea
JUDECĂTOR 3: Laura Bogdan
GREFIER: - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de petenta împotriva sentinței penale nr. 31/20.05.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă petenta recurentă, lipsă intimații, și.
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, petenta recurentă depune la dosar motive de recurs.
Nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Petenta solicită admiterea recursului pentru motivele arătate, precum și obligarea intimaților la plata daunelor morale și a cheltuielilor de judecată.
Procurorul arată că Tribunalul C-S a respins ca inadmisibilă plângerea formulată și solicită a se constata că sentința penală nr. 31/2008 este legală și temeinică și prin urmare, a fi respins recursul formulat de petenta recurentă.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 31/20 mai 2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, a fost respinsă ca inadmisibilă plângerea formulată de petenta, împotriva referatului din data de 5.XII.2006 pronunțat de Paarchetul de pe lângă Tribunalul C-S în dosar nr. 359/VIII/1/2006 și a rezoluției Prin procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul C-S pronunțată în dosar nr. 587/II/2/2007.
Pentru a pronunța această sentință penală, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin plângerea înregistrată la Tribunalul C-S sub nr- din 13.12.2007, petenta a solicitat, în contradictoriu cu intimații:, și ca, prin hotărârea ce se va pronunța în cauză, să se dispună desființarea referatului dat de Parchetul de pe lângă Tribunalul C-S în data de 5.12.2006 în dosar nr. 359/VIII/1/2006 și a rezoluției Prim-procurorului de la Parchetul de pe lângă Tribunalul C-S din data de 29.11.2007, dată în dosar nr. 587/II/2/2007.
În motivarea plângerii sale, petenta a arătat că a învederat atât procurorului de caz, cât și prim-procurorului că probele s-au administrat prin influențarea martorilor să declare o stare de fapt neadevărată, și că, deși a depus la dosarul de urmărire penală declarații autentificate date de aceeași martori care relatează adevărul, acestea nu au fost luate în seamă.
În cauză s-au acvirat dosarul nr. 587/II/2/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul C-S, dosarul nr- al Curții de Apel Timișoara, dosarul nr- al Tribunalului C-S, dosarul nr. 359/VIII/1/2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul C-S, dosarul nr. 4842/P/2005 al Parchetului de pe lângă Tribunalul C-S și nr. 1656/P/2005 al Judecătoriei Caransebeș și au fost administrate probe cu înscrisuri din analiza cărora Tribunalul CSa reținut, în fapt, următoarele:
Prin plângerea depusă la Parchetul de pe lângă Tribunalul C-S la data de 11.06.2006, petenta a reclamat faptul că agenții de poliție și din cadrul Poliției C și-au încălcat atribuțiile de serviciu prin aceea că nu au întocmit procesul-verbal de constatare la fața locului despre bunurile ce i-au fost sustrase petentei de către numitul și au refuzat să meargă la locuința acestuia din urmă pentru a constata sustragerea bunurilor.
Printr-o altă plângere, depusă la Parchetul de pe lângă Tribunalul C-S la data de 23.08.2006 petenta a reclamat faptul că agentul de poliție nu și-a făcut datoria în cercetarea penală pe care a efectuat- în dosar nr. 1656/2005, deoarece a influențat martorii și să declare o stare de fapt neadevărată și a distrus primele declarații date de aceștia și totodată a consemnat greșit o altă adresă a făptuitorului.
Cele două plângeri au fost conexate sub nr. 350/VIII/1/2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul C-
Parchetul de pe lângă Tribunalul C-S, prin referatul din data de 5.12.2006, a respins ca neîntemeiate plângerile petentei, reținând, cu privire la prima plângere că cei doi agenți de poliție au acționat conform dispozițiilor legale, neavând dreptul să pătrundă într-o locuință fără mandat dat de judecător sau fără acordul persoanei care locuiește în aceasta; cu privire la cea de-a doua plângere s-a reținut că nu s-a făcut dovada vreunei vinovății agentului reclamat și că petenta se putea adresa cu plângere procurorului de caz pentru a obține audierea martorilor solicitați.
Împotriva referatului mai sus amintit petenta a formulat plângere la Tribunalul C-S, plângere ce fost înregistrată sub nr- din 16.01.2007.
Tribunalul C-S, prin Sentința penală nr. 42/7.05.2007, a dispus, în temeiul art. 278 alin. 1 Cod procedură penală trimiterea plângerii la Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul C-
Împotriva acestei sentințe petenta a declarat recurs, iar Curtea de Apel Timișoara, prin Decizia penală nr. 974/R/24.09.2007, pronunțată în dosar nr-, a luat act de retragerea de către petentă a căii de atac.
Cauza a fost trimisă la Parchetul de pe lângă Tribunalul C-S unde, prin rezoluția din data de 29.11.2007, dată în dosar nr. 587/II/2007, prim-procurorul a dispus respingerea ca neîntemeiată a plângerii formulate de petenta împotriva referatului din 5.12.2006, reținând că referatul din speță este temeinic și legal, întrucât agenții de poliție împotriva cărora petenta a depus reclamație și-au îndeplinit corespunzător atribuțiile de serviciu.
Împotriva referatului parchetului și a rezoluției primului procuror mai sus amintite petenta a depus, în temeiul art. 2781Cod procedură penală, plângerea ce formează obiectul dosarului nr-.
Examinând plângerea petentei, Tribunalul C-S a constatat că aceasta este inadmisibilă.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 278 alin. 1 Cod procedură penală "plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror, ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta se rezolvă de prim-procurorul parchetului".
S-a apreciat că în dosarul de față este vorba despre un act efectuat de procuror (referatul din data de 5.12.2006), care a fost atacat de către petentă cu plângere și asupra căruia prim-procurorul parchetului s-a pronunțat prin rezoluția din data de 29.11.2007.
Dispozițiile cap. VII a Titlului I din Partea specială a Codului d e procedură penală nu prevăd posibilitatea atacării acestor acte cu plângere la instanța de judecată.
Petenta și-a întemeiat plângerea pe dispozițiile art. 2781Cod procedură penală, însă Tribunalul C-S a reținut că aceste dispoziții prevăd posibilitatea atacării cu plângere la instanța de judecată doar a rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale date de procuror și a rezoluției prim-procurorului care se referă la acestea.
Ori, în speță, s-a considerat că prin actul procurorului (referat) nu s-a dat una dintre soluțiile expres și limitativ prevăzute de art. 2781alin. 1 Cod procedură penală, astfel încât plângerea petentei nu se încadrează în aceste dispoziții și în cele ale art. 278 alin. 1 Cod procedură penală.
Față de aceste considerente, tribunalul a respins ca inadmisibilă plângerea formulată de petenta împotriva referatului din data de 5.12.2006 dat de Parchetul de pe lângă Tribunalul C-S în dosar nr.359/VIII/1/2006 și a rezoluției Primului procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul C-S din data de 29.11.2007, dată în dosar nr.587/II/2/2007.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat recurs petenta, criticând-o pentru nelegalitate, întrucât în mod greșit plângerea a fost respinsă ca inadmisibilă.
Recursul este nefundat.
Potrivit disp. art. 278 alin. 1.proc.pen. plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror, ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta, se rezolvă de prim-procurorul parchetului, sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă Curtea de Apel ori de procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
În mod corect prima instanță a reținut că plângerea petentei nu se încadrează în dispozițiile art. 2781.C.P.P. întrucât prin referatul întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul C-S, prin care s-a concluzionat că acei doi polițiști, împotriva cărora petenta a formulat plângere, și-au îndeplinit în mod corespunzător atribuțiile de serviciu, nu se încadrează în dispozițiile art. 2781.C.P.P. care prevăd posibilitatea atacării la instanță cu plângere, a "rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, dată de procuror", situație în care petenta, prin plângerea sa, nu se află.
Așa fiind, în temeiul prev. art. 38515alin. 1, pct. 1, lit. b C.P.P. recursul va fi respins ca nefondat.
În temeiul prev. art. 192 alin. 2.C.P.P. petenta va fi obligată la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs, iar în temeiul prev. art. 193 alin. 6.C.P.P. se va respinge cererea petentei având ca obiect obligarea intimaților la plata cheltuielilor judiciare către stat avându-se în vedere că plângerea sa a fost respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 38515pct. 1 lit. b respinge C.P.P. ca nefondat recursul declarat de petenta împotriva sentinței penale nr. 31/20.05.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-.
În temeiul art. 192 alin. 2.C.P.P. obligă petenta recurentă la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.
În temeiul art. 193 alin. 6.C.P.P. respinge cererea petentei de plată a cheltuielilor de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 23.07.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Prima instanță -
Red.
Tehnored. -28.07.2008
Președinte:Ion DincăJudecători:Ion Dincă, Constantin Costea, Laura Bogdan
