Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 128/2009. Curtea de Apel Iasi

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

SENTINȚĂ PENALĂ Nr. 128

Ședința publică de la 03 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ciubotariu

Grefier: - -

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași - a fost reprezentat prin procuror

Pe rol fiind soluționarea cauzei penale directe având ca obiect "plângere împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului - art. 278 ind.1 Cod procedură penală", formulată de petentul împotriva ordonanței din 31.07.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI dată în dosarul nr. 448 P/2007, menținută prin ordonanța procurorului general nr. 763/II/2/2009 din 31.09.2009, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale cu privire la numiții, și.

Conform disp.art.297 din Codul d e procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților și a celorlalte persoane chemate în proces, constatându-se că se prezintă personal petentul, av., care depune la dosarul cauzei împuternicire avocațială pentru intimatul, lipsă fiind intimații și.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare și prezența părților la termenul de astăzi, că la termenul anterior cauza s-a amânat la cererea petentului pentru a-și angaja apărător, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:

Petentul, depune la dosar un tabel care cuprinde recipisele depuse de și evidențiate în Registrul de valori al BEJ, xerocopie adresă nr.448/P/2008 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI și xerocopie certificat eliberat de BEJ, înscrisuri care după semnare și datare de către președintele de complet, se atașează la dosarul cauzei.

Nemaifiind de formulat cereri prealabile, curtea acordă cuvântul în susținerea plângerii.

Petentul având cuvântul, solicită instanței admiterea plângerii așa cum este formulată în scris, infirmarea celor două rezoluții date în cauză și să se dispună trimiterea cauzei la procuror în vederea continuării cercetărilor pentru următoarele aspecte.

Susține petentul că în ceea ce privește plângerea formulată împotriva numitului, cu ocazia studierii actelor din dosarul de urmărire penală care au putut fi studiate la momentul în care dosarul a ajuns pe rolul acestei instanțe, ocazie cu care a observat că procurorul reține în motivarea rezoluției că nu se poate reține în sarcina acestuia infracțiunea de abuz în serviciu întrucât nu a dovedit că ar fi obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

La fila 432 și următoarele din dosar urmărire penală, a constatat că au fost depuse copii după registrul de valori din care rezultă că adjudecătorul a depus mai mulți bani decât prețul adjudecat. Licitația pentru acel imobil a fost de 1992.500.000 lei (ROL) iar suma plătită de către BEJ a fost de 2.303.000.000 lei (ROL). În această situația apare ca nejustificată suma de 378.000.000 lei (ROL).

Susține petentul că acest aspect nu a fost lămurit de către parchet, nu a fost învederat procurorului întrucât nu a avut cunoștință de el, apreciind că acest aspect trebuie lămurit lămurit.

În ce privește plângerea formulată împotriva Notarului P, solicită a se observa că în declarația dată în cursul urmăririi penale, rezultă că nu s-a pronunțat în nici un fel cu privire la motivele care au determinat- să retragerea actului de alipire depus la OCPI, aceasta declarând că va reveni cu declarații după ce va verifica, acest lucru nu s-a întâmplat.

Pentru aceste motive cât și cele invocate în plângerea inițială, solicită admiterea plângerii.

Avocat pentru intimatul, având cuvântul, pune concluzii de respingere a plângerii formulată de petent urmând a fi menținută rezoluția procurorului ca fiind legală și temeinică.

Solicită a se observa că executorul judecătoresc a efectuat urmărirea silită imobiliară în baza titlului executoriu reprezentând contractul de cesiune de creanță parțială autentificat prin încheierea nr.1864 din 24.10.2003 înregistrată în cadrul Biroului Notarial iar încuviințarea executării silite s-a făcut în baza încheierii dispuse de judecător conform încheierii de ședință din data de 12.01.2004. Susține apărarea că executorul judecătoresc și-a îndeplinit obligațiile de serviciu corespunzător funcției și nu le-a realizat în mod defectuos respectând dispozițiile legale.

Verificând plângerea adresată instanței de către petentul, a observat că aceasta vizează dor pe cei doi notari nu și pe executorul judecătoresc.

Solicitând și având cuvântul în replică, petentul, susține că asta nu înseamnă că nu poate să-și extindă plângerea formulată și împotriva executorului judecătoresc atât timp cât nu a avut cunoștință de acele înscrisuri care nu i-au fost comunicate și care au fost depuse direct la procuror. Arată că în cursul urmăririi penale a solicitat procurorului să i se pună la dispoziție dosarul pentru a lua cunoștință de înscrisurile depuse de către părți la dosar, dar acest lucru nu s-a întâmplat, procurorul precizându-i că pe parcursul cercetărilor penale procedura nu prevede acest lucru.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că rezoluțiile criticate de către petentul, respectiv nr.448/P/2009 și nr.763/II/2/2009 prin care Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘIa dispus în temeiul art.209, art.228 și art.10 lit.a, d și g din Codul d e procedură penală a nu se începe urmărirea penală față de notarii publici, și executorul judecătoresc, cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor " abuz în serviciu contra intereselor persoanelor", " fals intelectual", "uz de fals", " neglijență în serviciu" și " evaziune fiscală", sunt legale și temeinice.

Actele de cercetare penală efectuate nu au demonstrat dincolo de orice dubiu existența intenției notarilor publici și a executorului judecătoresc de a prevedea și urmări prejudicierea vreunei persoane cu ocazia exercitării atribuțiilor de serviciu.

Prevederile art.57 din Legea nr.188/2000 și art.59 și 100 din Legea nr.36/1995 stabilesc că actele executorilor judecătorești și actele notariale sunt supuse controlului judecătoresc și pot fi atacate de părți sau orice persoană, prin acțiune în anulare, la instanța de judecată, în conformitate cu prevederile Codului d e procedură civilă.

Fără a mai relua argumentele din cele două rezoluții, pune concluzii de respingere ca nefondată plângerea formulată de petent și a se menține ca fiind legale și temeinice rezoluțiile date.

Declarând închise dezbaterile, curtea rămâne în deliberare și în pronunțare.

Ulterior pronunțării,

Curtea,

Asupra plângerii penale de față.

Prin rezoluția nr. 448/P/2008 din 31.07.2009 emisă de Procurorul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI, în temeiul disp. art. 209 alin. 4, 228 alin. 6 și art. 10 lit. "a,g și d" Cod procedură penală s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva notarilor publici și, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 13 ind. 2 din Legea 78/2000 cu referire la art. 246 Cod penal, art. 289 alin. 1 Cod penal și art. 291 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. "a" Cod penal și a executorului judecătoresc sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 13 ind. 2 din Legea 78/2000 cu referire la art.246 Cod penal; art. 249 alin. 1; ar. 289 alin. 1, art. 291 Cod penal, art. 9 alin. 1 lit. "b" din Legea nr. 241/2005 cu referire la art. 13 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. "a" Cod penal.

Au fost respinse ca neîntemeiate cererile formulate de către partea vătămată -.

În examinarea actelor premergătoare administrate în dosarul penal procurorul a constatat următoarele:

Persoana vătămată - a formulat plângere penală înregistrată în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel lași la data de 17.11.2008, împotriva notarilor publici, și a executorului judecătoresc, "pentru săvârșirea infracțiunilor de "abuz în serviciu", "fals intelectual" și "uz de fals" fapte prev. și ped. de art. 246 Cod penal și art. 13²din Legea 78/2000, art. 289 Cod penal și art. 291 Cod penal. A susținut faptul că, notarul public, din cadrul #. cu sediul în municipiul lași, a autentificat prin încheierea nr. 1384 din data de 19.08.2003 contractul de cesiune de creanță prin care numitul cesionează 1% din creanța sa lui, "bazându-se doar pe buna credință a semnatarilor contractului de cesiune. face o cesiune în formă autentică pe o cesiune între părți care nu este încheiată în formă autentică". La data de 24.10.2003, prin încheierea nr. 1863, autentifică contractul de cesiune de creanță parțială prin care cesionează lui cesionează numitului 100% din dreptul său de creanță.

"Aceste acte au fost întocmite în acest mod pentru a da impresia că, contractul de cesiune de creanță parțială nr. 748/23.07.2003 încheiat între și a fost încheiat și în forma autentică".

Prin încheierea nr. 8581 din data de 7.11.2003 notarul public

rectifică contractul de cesiune de creanță parțială nr. 748/23.07.2003, în cuprinsul acesteia "completarea aliniatului 2" având același conținut cu articolul 1 din contractul susmenționat ("nimeni nu a verificat autenticitatea celor înscrise în acel contract, dovadă și faptul că unul din contractele de credit menționate, respectiv 5210/09.06.1996, nu a fost încheiat niciodată - deci nu există").

La data de 5.12.2003 notarul public susmenționat dispune încheierea de rectificare nr. 9543 "dar cu alt conținut decât rectificarea precedentă".

Executorul judecătoresc, din cadrul Biroului Executorului Judecătoresc " " cu sediul în municipiul I, la data de 12.07.2004 întocmește procesul-verbal de licitație și cere încuviințarea executării silite deși nu trecuse încă termenul legal de contestare a investirii, "cu doi doritori de a adjudeca.

1) și 2) ".

Notarul public, din cadrul #. și cu sediul în municipiul I, autentifică, prin încheierea nr. 1836 din data de 30.05.2005, actul de alipire prin care "se cere alipirea în cartea funciară 43638, aparținând - - nr. 28 a următoarelor.

-176,98. (parcela 238/4 - 43638, nr. cad. 12716)

- 388. (nr. parcelă 238/8, nr. cad. 15881, intab. In 43638 și ) fără a fi avut în vedere faptul că, actul de alipire avea ca obiect două proprietăți care aveau proprietari diferiți și că din conținutul actului de alipire nu rezultă cine era proprietar pe noua suprafață rezultată din alipire și în ce procent. Mai mult, câteva zile înainte se încheiase un contract de închiriere pe acel teren cu valabilitate de 3 ani, contract care n-a fost retras sau anulat în nici un fel".

La data de 17.06.2005 actul de alipire este respins de Oficiul de cadastru și Imobiliară lași "ca insuficient timbrat și retras de, ca fiind din eroare depus și totuși notarul public va folosi din acel moment adresa- -28, fără a avea vreo adresă de la Serviciul de Urbanism al Primăriei Municipiului lași din care să rezulte că noua adresă creată este înregistrată în Registrul cu de Circulație și Imobilelor Construite și ". Notarul public dispune prin încheierea nr. 1837/30.05.2005 autentificarea contractului de vânzare-cumpărare prin care, și vând SC " MEDIA ", prin reprezentant, imobilul aflat în- - 28.

La data de 30.09.2005 același notar public dispune prin încheierea nr. 3650 autentificarea contractului de vânzare-cumpărare prin care SC " " SRL I (fostă SC " MEDIA " SRL I) vinde, prin reprezentant, către SC " " SRL, prin reprezentant, imobilul situat în--28, notarul public depunând contractul de vânzare-cumpărare la Oficiul de Cadastru și Imobiliară I la data de 10.10.2006 "(.deși legea notarilor spune că acesta trebuia transmis "de îndată" la.!!!)

Serviciul de Urbanism al Direcției de Dezvoltare din cadrul Primăriei lași, la data de 3.09.2008, "comunică că adresa- - 28 nu există și singurele modificări de numerotare au fost făcute în 1960 și 2002".

Cu prilejul audierii efectuate în prezenta cauză, la datele de 16.12.2008, 17.12.2008 și 18.12.2008, persoana vătămată a declarat că, menține plângerea și vrea să participe în calitate de parte vătămată solicitând cercetarea penală a celor trei persoane cu calitate specială anterior menționate pentru infracțiunile consemnate în cuprinsul acesteia A reiterat aspectele de fapt consemnate în cuprinsul plângerii penale. În plus a susținut că, notarul public nu putea proceda la autentificarea contractelor de cesiune de creanță parțială, autentificate prin încheierile nr.:1384/19.08.2003, 1863/24.10.2003, 1864/24.10.2003 deoarece, nu exista încheiat în formă autentică contractul de cesiune de creanță parțială nr. 748/23.07.2003, despre care a apreciat că "este întocmit în fals".

Cu privire la întocmirea în fals a contractului de cesiune de creanță parțială nr. 748/23.07.2003 a formulat plângere penală în cursul anului 2008 la Parchetul de pe lângă Tribunalul lași înregistrându-se dosarul penal nr. 2308/P/2008.

Totodată notarul public susmenționat a dispus prin încheierea de rectificare nr. 8581/7.11.2003 rectificarea contractului de cesiune de ^creanță parțială autentificat prin încheierea nr. 1384/19.08.2003 deși nu a procedat la verificarea existenței, faptic, a titlurilor de creanță din care ar fi rezultat creanța cedată.

Nu a procedat la rectificarea tuturor exemplarelor contractului de cesiune de creanță parțială autentificat prin încheierea nr. 1384/19.08.2003 cât și a contractelor care au fost încheiate ulterior înregistrării acesteia și a dispus prin încheierea de rectificare nr. 9543/5.12.2003 rectificarea contractului de cesiune de creanță parțială care fusese autentificat prin încheierea nr. "1867/24.10.2003" în ceea ce privește aliniatul 2, încheierea fiind dată "cu scopul clar ca, eu persoană fizică să fiu executat silit".

Raportat mențiunilor din conținutul ei, încheierea de rectificare nr. 8581/7.11.2003 dispusă de notarul public este întocmită în fals.

Notarul public a procedat la tehnoredactarea și autentificarea, prin încheierea nr. 1836/2005, actului de alipire încheiat între, pe de o parte și, - pe de altă parte deși nu a făcut verificarea existenței în realitate a celor două bunuri imobile alipite și nu a menționat în cuprinsul actului cât reprezintă din imobilul rezultat din alipire proprietatea lui, pe de o parte și cea a soților, - pe de altă parte.

La aceeași dată a solicitat Oficiului de Cadastru și Imobiliară lași înscrierea alipirii imobilului în Cartea Funciară, cerere respinsă prin încheierea nr. 17874/16.06.2005 deoarece, nu a fost perceput tariful aferent operațiunii însă " și " a adresat oficiului susmenționat cerere pentru retragerea actului de alipire "fiind din eroare depus" partea vătămată considerând că, cererea a fost "introdusă în dosarul de la. I" ulterior datei de 17.06.2005, când s-a dat încheierea de respingere a înscrierii în Cartea funciară".

Notarul public susmenționat "nu avea drept să încheie" contractul de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea nr. 1837/30.05.2005 fără a fi făcută înregistrarea în Cartea Funciară a imobilului rezultat din alipire "și nu putea să inventeze (creeze) o adresă fără să existe aprobarea Comisiei de Urbanism din cadrul Primăriei Municipiului I". Contractul de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea nr. 3650/30.09.2005 de către notarul public îl consideră întocmit în fals deoarece, a menținut "din nou consemnarea adresei inexistente la care s-ar fi situat bunul vândut, " - nr. 28 - 28 ".

În cuprinsul acestui contract mențiunea referitoare la împuternicirea numitei de către administratorul este neconformă realității deoarece, la data de 30.08.2005 această din urmă persoană nu se afla în România și nu s-a aflat nici anterior datei susmenționate.

" și " pentru acest contract a solicitat înscrierea în Cartea Funciară la data de 10.10.2006, "contrar prevederilor din Regulamentul de funcționare a birourilor notarilor publici".

Executorul judecătoresc a început procedura de executare silită împotriva persoanei sale încă din luna noiembrie 2003 "deși nu exista nici un act care să dovedească faptul că, eu -, persoană fizică, datorez creanța". Executorul judecătoresc susmenționat nu a verificat ca, titlul executoriu, respectiv încheierea de rectificare nr. 9543/5.12.2003 a " ", să cuprindă "toate formele legale care să ateste investirea cu titlu executoriu, anume: ștampilă a instanței, de formă dreptunghiulară, care să ateste investirea cu putere de titlu executoriu". La data de 12.07.2004 executorul judecătoresc a efectuat licitația publică pentru vânzarea imobilului din municipiul lași- efectuând doar 2 (două) strigări și nu trei strigări așa cum "imperativ se prevede" încălcând dispozițiile art. 509 al. 2 Cod procedură civilă și "se știa dinainte cine va adjudeca, respectiv, care cumpărase cu 2 (două) luni înainte terenul în suprafață de 176. amplasat la aceeași adresă cu imobilul casă care se vindea silit". A încheiat procesul-verbal de licitație nr. 16/12.07.2004 din conținutul căruia nu rezultă că plata prețului urma să se facă în rate și implicit numărul de rate, suma de bani care trebuia dată avans, în cuprinsul acestuia a stipulat că, toate sarcinile ce grevează imobilul au fost anulate cu toate că, "art. 518 al. 3 din Cod procedură civilă prevede expres, prin ipoteza plății prețului în rate că sarcina ce grevează imobilul se stinge doar prin plata ultimei rate".

La data de 14.07.2004 încheie actul adițional nr. 1 la procesul-verbal de licitație în care se atestă că, părțile au convenit efectuarea plății prețului în rate considerând că, acest înscris "este întocmit în fals și nu la data de 14.07.2004" și cu încălcarea dispozițiilor art. 54 din Legea nr. 188/2000 care prevede citarea tuturor părților, inclusiv a debitorului la întocmirea actului adițional.

S-a constituit parte civilă împotriva celor trei persoane sesizate pentru despăgubiri materiale în sumă de 800.000 euro reprezentând valoarea de piață a celor două imobile cât și pentru daune morale, echivalentul a 1 euro care să compenseze "stresul și toate neplăcerile provocate în urma actelor întocmite de către persoanele pe care le-am sesizat prin prezenta plângere".

) - în cuprinsul plângerii penale, în partea finală a consemnat în sensul că, "pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel lași se află în lucru dosarul nr. 404/P/2008 disjuns din dosarul Parchetului de pe lângă Tribunalul lași nr. 2308/P/2008, care are ca obiect tranzacția efectuată la. " -". Pentru o mai bună desfășurare a procesului penal sus amintite vă ca această plângere să fie conexată la dosarul menționat, spre competentă soluționare".

Cu prilejul audierii efectuate a susținut că, dosarul penal "nr. 404/P/2008" al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel lași - însă numărul "404" este incorect, real este "409" - privește pe notarul public - referitor la autentificarea, prin încheierea nr. 257/26.05.2004, a contractului de vânzare-cumpărare având drept părți pe -, (fost ) - (vânzători) și (cumpărător), autentificare care "nu are legătură cu activitatea sesizată ca efectuată infracțional de către notarii publici, și executorul judecătoresc, prin prezenta plângere".

A propus proba cu înscrisuri, ce a fost administrată prin depunerea lor cu prilejul audierii în calitate de parte vătămată cât și cu martorul, probă testimonială admisă prin rezoluția din data de 12.01.2009 și administrată la data de 4.02.2009. Prin cerere scrisă, formulată la 26.01.2009, a solicitat admiterea probei testimoniale cu martorul A, cerere aprobată prin rezoluția din data de 28.01.2009 și administrată la data de 4.02.2009.

A solicitat, la data de 19.02.2009, prin cerere scrisă, conexarea dosarelor penale nr. 448/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel lași și nr. 2308/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul lași.

Prin rezoluția procurorului, din 11.03.2009, s-a dispus în conformitate cu prevederea art. 203 Cod procedură penală, respingerea cererii ca fiind neîntemeiată motivat de faptul că: în dosarul penal nr. 2308/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul lași persoanele cercetate sunt altele decât cele pentru care se administrează acte premergătoare în dosarul penal nr. 448/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel lași, respectiv, reprezentanții legali ai SC " Șl VALORIFICARE ACTIVE" SA cât și; infracțiunile pentru care se efectuează cercetarea penală sunt de natură diferită decât cele pentru care s-au administrat până la data dispunerii rezoluției acte procedurale în dosarul unității noastre, respectiv "înșelăciunea" prevăzută de art. 215 al. 2 Cod penal, "falsul intelectual" prevăzut de art. 289 Cod penal și "sustragerea sau distrugerea de înscrisuri" prevăzută de art. 242 Cod penal și totodată, nu poate fi dispusă în mod legal conexarea a două cauze care sunt în stadii diferite de cercetare penală și în evidența a două organe de urmărire penală diferite, reunirea putând fi dispusă numai în cazul în care cele două cauze se află în fața aceluiași organ de urmărire penală.

Urmare a actelor premergătoare administrate în prezenta cauză s-a constatat că, acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare față de notarul public având în vedere că, infracțiunea "abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor" prevăzută de articolul 13²din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție cu referire la articolul 246 Cod penal nu a fost săvârșită, nu există în realitatea obiectivă având incidență cazul prevăzut de articolul 10 litera a Cod procedură penală iar cu privire la celelalte infracțiuni sesizate a intervenit prescripția răspunderii penale reglementată de articolul 121 Cod penal fiind aplicabil cazul prevăzut de articolul 10 litera g Cod procedură penală.

Totodată nu poate fi pusă în mișcare nici față de notarul public deoarece, faptele "abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor" (2 infracțiuni), "falsul intelectual", "uzul de fals" nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de articolul 13²din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție cu referire la articolul 246 Cod penal, articolul 246 Cod penal, articolul 289 aliniatul 1 Cod penal, articolul 291 Cod penal aplicându-se dispoziția articolului 10 litera d Cod procedură penală. Acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare nici față de executorul judecătoresc deoarece, faptele "abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor" (2 infracțiuni), "neglijența în serviciu", "falsul intelectual", "uzul de fals", "evaziunea fiscală", nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de articolul 13²din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție cu referire la articolul 246 Cod penal, articolul 246 Cod penal, articolul 249 al. 1 Cod penal, articolul 289 aliniatul 1 Cod penal, articolul 291 Cod penal, articolul 9 aliniatul 1 litera b din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale (în vechea reglementare articolul 13 din Legea nr. 87/1994) cu referire la articolul 13 Cod penal, având incidență cazul prevăzut de articolul 10 litera d Cod procedură penală, din următoarele motive de fapt:

Probatoriul prezentei cauze, apreciat în mod just, nu a dus la dovedirea împrejurării că, în exercitarea atribuțiilor de serviciu corespunzătoare funcției de notar public, îndeplinind actele notariale menționate în cuprinsul plângerii penale a obținut pentru sine sau pentru altă persoană un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

Partea vătămată nu a menționat în cuprinsul plângerii penale și nici în declarația dată cu prilejul audierii care ar fi fost avantajele patrimoniale sau nepatrimoniale de care ar fi beneficiat notarul public.

Actele premergătoare administrate nu au furnizat organului de urmărire penală indicii în sensul că, notarul public susmenționat ar fi obținut, de la părțile actelor pe care Ie-a autentificat sau de la alte persoane, avantaje de natura celor anterior menționate.

Cu privire la celelalte infracțiunii sesizate ca fiind săvârșite de către notarul public din cadrul Camerei Notarilor Pi lași, având biroul notarial public cu sediul în municipiul I,-, - 3, parter, județul lași, a intervenit prescripția răspunderii penale, reglementată de articolul 121 Cod penal. Termenul de prescripție pentru infracțiunile "abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor" prevăzut de articolul 246 Cod penal, "falsul intelectual" prevăzut de articolul 289 aliniatul 1 Cod penal, "uzul de fals" prevăzut de articolul 291 Cod penal fiind de 5 ani, în baza prevederilor articolului 122 aliniatul 1 litera d Cod penal și socotit de la data săvârșirii fiecărei infracțiuni potrivit aliniatului 2 al aceluiași articol, s-a împlinit în lunile august 2008, octombrie 2008, noiembrie 2008 și respectiv 2008 având în vedere că: autentificarea contractului de cesiune de creanță parțiala prin încheierea nr. 1384 s-a efectuat la data de 19.08.2003; autentificarea contractului de cesiune de creanță parțială prin încheierea nr. 1863 s-a efectuat la data de 24.10.2003; autentificarea contractului de cesiune de creanță parțială prin încheierea nr. 1864 s-a efectuat la data de 24.10.2003; încheierea de rectificare nr. 8581 fost dispusă la data de 7.11.2003; încheierea de rectificare nr. 9543 fost dispusă la data de 5.12.2003.

Termenul de prescripție este de 5 ani când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depășește 5 (cinci) ani.

Infracțiunea "abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor" prevăzută de articolul 246 Cod penal se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Infracțiunea "falsul intelectual" prevăzută de articolul 289 aliniatul 1 Cod penal, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Infracțiunea "uzul de fals" prevăzută de articolul 291 Cod penal se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani, când înscrisul este oficial. Chiar dacă împrejurările de fapt sesizate ca fiind săvârșite de către notarul public nu au fost cunoscute până în perioada premergătoare formulării plângerii penale de către -, intervenirea prescripției ca unul din cazurile imperativ și limitativ reglementate de articolul 10 Cod procedură penală face inoperantă din punct de vedere procedural penal urmărirea penală a persoanei considerate ca fiind făptuitoare.

Organul de urmărire penală nu poate administra acte premergătoare și nici acte de urmărire penală pentru dovedirea realității săvârșirii actelor materiale care s-ar circumscrie în conținutul laturii obiective a infracțiunilor sesizate datorită intervenirii cazului prescripției răspunderii penale, reglementat ca o excepție pentru punerea în mișcare a acțiunii penale, care are ca obiect tragerea la răspundere penală a persoanelor care au săvârșit infracțiuni.

Potrivit relațiilor transmise de " " cu sediul în municipiul lași, prin adresa nr. 8/15.01.2009, actul autentificat prin încheierea nr. 1383 fost înregistrat în cadrul biroului notarului public susmenționat la data de 19.08.2003, nu la data de 24.10.2003 și reprezintă un contract de vânzare-cumpărare între alte părți decât părțile contractelor de cesiune de creanță parțială în discuție, anume, G (vânzători) și, (cumpărători).

Totodată actul autentificat prin încheierea nr. 1867 fost înregistrat în cadrul biroului notarului public susmenționat la data de 27.10.2003, nu la data de 24.10.2003 și reprezintă o declarație a numitei -.

Executorul judecătoresc din cadrul Camerei Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel lași, având biroul executorului judecătoresc cu sediul în municipiul lași, Casa cu " " str. - -, a efectuat urmărirea silită imobiliară împotriva debitorilor - și în baza titlului executoriu reprezentând contract de cesiune de creanță parțială autentificat prin încheierea nr. 1864/24.10.2003 înregistrată în cadrul " " cu sediul în municipiul lași sub numărul 8104/2003 și încheiere de rectificare dispusă sub numărul 9543/05.12.2003 înregistrată în cadrul " " cu sediul în municipiul lași, pentru imobilul situat în municipiul lași-, județul

încuviințarea executării silite s-a făcut în baza încheierii dispuse de judecător în ședința din Camera de Consiliu din data 12.01.2004 în dosarul nr. 21404/2003 al Judecătoriei lași cât și a încheierii dispuse în Camera de Consiliu din data de 27.01.2004 în dosarul nr. 171/Ex/2004 al Judecătoriei Iași.

Prin sentința civilă nr. 5804/2.06.2004 dispusă în dosarul nr. 3984/2004 al Judecătoriei lași s-a hotărât respingerea excepției tardivității cererii completatoare a acțiunii de către contestatorii -, excepție invocată de intimat. Totodată respingerea cererii de suspendare a executării silite pentru neplata cauțiunii prevăzută de articolul 403 Cod procedură civilă cât și a contestației la executare formulate de -, în contradictor cu intimatul împotriva formelor de executare silită efectuate în dosarul nr. 16/2004 al Biroului Executorului judecătoresc " " și menținerea formelor de executare atacate.

Actele premergătoare administrate în cauză au dus la dovedirea împrejurării că, efectuând executarea silită imobiliară în baza încuviințării executării silite a titlului executoriu anterior menționat, executorul judecătoresc și-a îndeplinit obligațiile de serviciu corespunzător funcției și nu Ie-a realizat în mod defectuos respectând dispozițiile legale procedural civile care reglementează urmărirea silită asupra bunurilor imobile și eliberarea, distribuirea sumelor realizate prin executarea silită cât și cele care reglementează activitatea executorilor judecătorești prevăzute în Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești și în Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000 din 5.02.2001, publicat în Partea I nr. 64 din 6.02.2001 cu modificările ulterioare.

Până la data când s-a efectuat vânzarea la licitație publică, respectiv 12.07.2004, nu fusese încetată sau suspendată urmărirea, nici debitorul și nici vreo altă persoană interesată nu înmânase executorului judecătoresc copie de pe cererea de suspendare sau de încetare a executării silite depuse la instanța de judecată competentă, așa cum prevăd în mod imperativ dispozițiile art. 248 al. 2 Cod procedură civilă astfel că, în mod legal urmărirea silită se impunea a fi continuată conform prevederilor art. 428 al. 4 Cod procedură civilă.

"În orice alt caz, urmărirea va continua, dispozițiile art. 399 și următoarele fiind însă aplicabile".

În conformitate cu prevederile art. 399 al. 1 Cod procedură civilă "împotriva executării silite precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.

De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută la art. 281¹, se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum și în cazul în care organul de executare refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile prevăzute de lege".

În aliniatul 2¹al articolului susmenționat se stipulează "după ce a început executarea silită, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii prin care s-a dispus investirea cu formulă executorie sau, după caz, încuviințarea executării; dată fără îndeplinirea condițiilor legale.

Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune în cuantumul fixat de instanță, în afară de cazul în care legea dispune altfel (art. 403 al. 1 Cod procedură civilă). în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia" (art. 404¹Cod procedură civilă). Astfel că, se contradovedește netemeinicia susținerii părții vătămate ) - din cuprinsul plângerii penale cât și a declarației date în sensul că, " întocmește procesul-verbal de licitație și cere încuviințarea executării deși nu trecuse încă termenul legal de contestare a investirii".

Prin sentința civilă nr. 5804/2.06.2004 dispusă în dosarul nr. 3984/2004 al Judecătoriei lași s-a hotărât respingerea excepției tardivității cererii completatoare a acțiunii de către contestatorii ) -, ), excepție invocată de intimat. Totodată respingerea cererii de suspendare a executării silite pentru neplata cauțiunii prevăzută de articolul 403 Cod procedură civilă cât și a contestației la executare formulate de -, în contradictor cu intimatul împotriva formelor de executare silită efectuate în dosarul nr. 16/2004 al Biroului Executorului judecătoresc " " și menținerea formelor de executare atacate.

Sentința civilă a rămas irevocabilă la data de 20.01.2006.

Prin sentința civilă nr. 7204/23.07.2004 dispusă în dosarul nr.14239/2004 al Judecătoriei lași s-a dispus respingerea acțiunii civile formulate pe cale de ordonanță președințială de către reclamanții, în contradictoriu cu pârâții, având ca obiect suspendare provizorie executare - ordonanță președințială.

Sentința civilă a rămas irevocabilă la data de 4.10.2004.

Probatoriul prezentei cauze, apreciat în mod just, nu a dus la dovedirea împrejurării că, în exercitarea atribuțiilor de serviciu corespunzătoare funcției de executor judecătoresc, efectuând urmărirea silită imobiliară a obținut pentru sine sau pentru altă persoană un avantaj patrimonial sau nepatrimonial. Partea vătămată nu a menționat în cuprinsul plângerii penale și nici în declarația dată cu prilejul audierii care ar fi fost avantajele patrimoniale sau nepatrimoniale de care ar fi beneficiat executorul judecătoresc.

Probatoriul administrat nu a furnizat indicii în sensul că, executorul judecătoresc susmenționat ar fi obținut, de la creditori sau de la alte persoane, avantaje de natura celor anterior menționate. Executorul judecătoresc a efectuat urmărirea silită în conformitate cu încheierile date de Judecătoria lași de investire cu formula executorie a: încheierii de rectificare nr. 9543/5.12.2003 a " " (încheierea din data de 12.01.2004 în dosarul nr. 21404/2003); contractului de cesiune de creanță parțială autentificat sub numărul 1864/2003; încheierii de rectificare nr. 9543/5.12.2003 privind contractul de cesiune de creanță autentificat prin încheierea anterior menționată; sentinței civile nr.1112/E/2000 a Tribunalului Neamț privind pe creditorul și debitorii "I " și (încheierea din data de 27.01.2004 în dosarul nr. 171/Ex/2004) nefiind legal abilitat să verifice ca, titlul executoriu să conțină "toate formele legale care să ateste investirea cu titlu executoriu, anume: ștampilă a instanței, de formă dreptunghiulară".

În cuprinsul Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești cât și a Regulamentului din 5.02.2001 de aplicare a Legii nr. 188/2000 cu modificările ulterioare nu este stipulată îndatorirea executorului judecătoresc de a verifica integralitatea condițiilor de formă ale titlului executoriu atâta timp cât instanța de judecată a dispus prin încheierea dată în camera de consiliu investirea cu formulă executorie a titlului executoriu.

Probatoriul administrat a demonstrat că, executorul judecătoresc nu a încălcat dispozițiile articolului 509 aliniatul 2 Cod procedură civilă, așa cum susține partea vătămată - ci vânzarea la licitație publică s-a realizat cu respectarea acestor dispoziții legale, executorul judecătoresc efectuând 4 (patru) strigări, fapt ce rezultă din înscrisul reprezentând "tabel cu participanții la licitație și sumele pe care le-au oferit" înregistrat în cadrul " " unde sunt consemnate două persoane ofertante (, ) și suma de bani oferită de fiecare corespunzător celor patru strigări: 1.500.000.000 lei; * 1.665.000.000 lei; 1.800.000.000 lei și 1.925.000.000 lei. în cuprinsul procesului-verbal de licitație executorul judecătoresc a consemnat "Modul cum s-a făcut plata: 378.000.000 lei (treisuteșaptezecișioptmilioane) la licitație ( 716/04); 400.000.000 lei (patrusutemilioane) la 15.07.2004; 500.000.000 lei (cincisutemilioane) la 31.07.2004; 500.000.000 lei (cincisutemilioane) la 15.08.2004 și 147.000.000 lei (unasutăpatruzecișișaptemilioane) la 31.08.2004", fapt ce demonstrează implicit că, plata prețului urma să se facă după achitarea avansului, în rate.

În actul de adjudecare nr. 16/14.07.2004 a consemnat de asemenea că, "3) Prețul adjudecării este de 1.925.000.000 lei. și a fost achitat cu recipisele de consemnare CEC nr.. Valoarea rămasă de 1.547.000.000 lei. urmează a fi achitată astfel:

1. 400.000.000 lei. - achitată azi, 14.07.2004;

2. 500.000.000 lei. - 31.07.2004;

3. 500.000.000 lei. - 15.08.2004;

4. 147.000.000 lei. - 31.08.2004"

rezultând că, diferența după achitarea avansului se va plăti în 4 (patru) rate.

În actul adițional nr. 1/14.07.2004 executorul judecătoresc a consemnat de asemeni în sensul "eliberez următorul act adițional la procesul-verbal de licitație prin care precizez că suma de 400.000.000 lei (patrusutemilioane de lei) ce se va achita la data de 15.07.2004, reprezintă avansul. Menționăm faptul că, adjudecatara cu acordul creditorului au convenit ca, plata prețului să se facă așa cum este specificat în procesul-verbal de licitație, cu termenele respective".

Articolul 54 din Legea nr. 188/1.11.2000, actualizată până la data de 1.01.2003, vizează imperativ efectuarea îndreptării sau completării actului executorului judecătoresc care prezintă erori materiale sau omisiuni vădite, în forma "Actele îndeplinite de executorii judecătorești care prezintă erori materiale sau omisiuni vădite vor fi îndreptate sau completate de către aceștia, la cerere sau din oficiu, cu citarea părților, dacă lucrările cuprind date care fac posibilă îndreptarea greșelilor sau completarea omisiunilor. Cererea de îndreptare a erorii materiale sau de completare se va soluționa de urgență. Despre îndreptarea sau completarea efectuată se face mențiune pe toate exemplarele actului". Ori executorul judecătoresc a emis un act adițional la procesul - verbal de licitație nr. 16/12.07.2004 și nu o încheiere sau o rezoluție de îndreptare a unei erori materiale sau de completare.

Nedispunând o încheiere și neconsemnând sub formă de rezoluție îndreptarea unei greșeli sau completarea unei omisiuni executorul judecătoresc nu avea obligația de a cita părțile. în cuprinsul actului adițional nr. 1/14.07.2004 executorul judecătoresc a consemnat în aliniatul ultim comunicarea respectivului act în forma "prezentul act va fi transmis tuturor celor cărora li s-a comunicat și actul de adjudecare". Nu s-a putut dovedi probator împrejurarea că, actul adițional nr. 1/14.07.2004 emis de executorul judecătoresc în dosarul de executare nr. 16/2004 a fost întocmit în fals.

Din punct de vedere al legii penale, "actul adițional nr. 1/14.07.2004 la procesul - verbal nr. 16/12.07.2004" nu este un înscris fals care să fi fost falsificat în momentul întocmirii lui de către executorul judecătoresc. Nu s-a putut dovedi că, în cuprinsul acestui înscris executorul judecătoresc a atestat fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori ar fi omis, cu intenție, să consemneze unele împrejurări de fapt care se impuneau în mod obligatoriu, pentru a altera conținutul actului în vederea producerii de consecințe juridice. Nedovedindu-se probator să acest înscris a fost falsificat, sub aspectul legii penale nu se impune sesizarea instanței de judecată civile competente pentru desființarea lui, totală sau parțială, așa cum prevăd dispozițiile articolului 228 al. 6 Cod procedură penală cu referire la articolul 245 al. 1 lit.¹Cod procedură penală.

Nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii "falsul intelectual" pe cale de consecință, în mod legal nu sunt realizate elementele constitutive ale infracțiunii "uzul de fals", infracțiune care este subsecventă celei dintâi.

actelor premergătoare administrate nu a putut demonstra faptul că, în exercițiul atribuțiilor de serviciu executorul judecătoresc a manifestat intenția, în mod direct sau indirect, ori a fost în culpă în vreuna din formele sale, în realizarea procedurii urmăririi silite imobiliare în cadrul dosarului de executare nr. 16/2004, pe care să o fi desfășurat în mod defectuos urmărind sau acceptând să cauzeze o vătămare a intereselor legale sau o pagubă părții vătămate ) - sau vreunei alte persoane. Onorariul încasat de către executorul judecătoresc pentru efectuarea executării silite imobiliare în baza procesului verbal nr. 16/12.07.2004 a fost în sumă de 100.000.000 lei și a fost înregistrat în evidența " ". Direcția Generală a Finanțelor Pe a Județului I - Activitatea de Control Fiscal - Serviciul de Control Fiscal Persoane Fizice a efectuat prin inspectori specializați inspecția fiscală la. " " în vederea determinării realității creanțelor fiscale pentru perioada 01.01.2004 - 31.12.2007, întocmindu-se raportul de inspecție fiscală din data de 19.11.2008, stabilindu-se că pentru anul verificat 2004 impozitul pe venit a fost virat în plus cu suma de 3.676 lei (virat conform deciziei suma de 32.218 lei; impozitul calculat de organul de inspecție a fost în sumă de 28.542 lei) neconstatându-se obligații fiscale accesorii.

Prin ordinul de plată nr. 130 din data de 24.12.2004, " " a achitat suma de 3.000.000 lei în contul Primăriei lași - Direcția Economică și Finanțe Pe Locale lași reprezentând impozit pe clădiri datorat de. înscrisurilor anterior menționate sunt depuse, ca mijloc de probă, la prezentul dosar.

Actele premergătoare administrate în prezenta cauză nu au dovedit în mod indubitabil împrejurarea că, notarul public efectuând actele notariale menționate în cuprinsul plângerii penale a manifestat intenția, directă sau indirectă, de a nu-și îndeplini în mod corespunzător atribuțiile specifice funcției și ar fi urmărit să cauzeze o vătămare intereselor legale ale numitului - sau ale vreuneia dintre părțile respectivelor tranzacții atestate de acestea.

Totodată nici intenția notarului public de a redacta cu mențiuni neconforme realității "actul de alipire" și nici de a dispune în fals încheierea de autentificare a lui și nici celelalte încheieri referitoare la contractele de vânzare - cumpărare în discuție, în cauză operează principiul "in dubio pro reo" cu privire la această persoană cercetată cu calitate specială.

În cuprinsul Legii nr. 36/1995, legea notarilor publici și a activității notariale cât și a Regulamentului de punere în aplicare a legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 nu este stipulată obligația notarului public de a consemna în cuprinsul unui act de alipire, care este numele proprietarului imobilului rezultat din alipire și procentul ce-l reprezintă fiecare imobil alipit din imobilul rezultat urmare a alipirii. Notarul public a respectat prevederile articolului 70 al. 1 din regulamentul susmenționat aprobat prin Ordinul nr. 710/C/5.07.1995 al Ministerului Justiției cu modificările aduse prin Ordinul 1758/C/2004 al Ministrului Justiției, verificând situația proprietății și sarcinile fiecărui bun.

Părțile actului de alipire au fost de acord cu mențiunile din cuprinsul actului redactat, nu au avut obiecțiuni și au exprimat consimțământul solicitând autentificarea lui.

În conformitate cu prevederile articolului 64 al. 2 lit. i (articolul 66 al. 2 lit. i în forma reglementată la data de 25.07.2005, aplicabilă activității notarului public până la republicarea actului normativ, din 6.03.2006) din Legea nr. 7/1996 legea cadastrului și a publicității imobiliare, republicată, constituie contravenție "întocmirea de acte translative de proprietate fără extras de carte funciară". Ordinul nr. 2371/C/22.12.1997 a Ministerului Justiției pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de carte funciară ale judecătoriilor, intrat în vigoare la data de 23.02.1998, despre care a menționat partea vătămată - în cuprinsul cererii adresate și înregistrate în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel lași sub numărul dosarului penal 448/P/2008 la data de 5.05.2009, a fost abrogat de articolul nr. 2 al Ordinului nr. 633/13.10.2006 al Agenției Naționale de Cadastru și Imobiliară pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, intrat în vigoare la 28.01.2007 și publicat în Partea I nr. 1049/29.12.2006, deci Ordinul nr. 633/13.10.2006 nu era în vigoare la data când notarul public a autentificat fiecare contract de vânzare-cumpărare prin încheierile numerele: 1837/30.05.2005; 3650/30.09.2005 cât și actul de alipire prin încheierea nr. 1836/30.05.2005. Prin urmare activității notarului public nu era aplicabil Ordinul nr. 633/13.10.2006, la data autentificării actului de alipire, neputându-se face trimitere la prevederile lui așa cum a susținut partea vătămată - în cererea datată 2.05.2009 și înregistrată în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel lași sub numărul dosarului penal 448/P/2008 la 5.05.2009, fiindu-i incidente doar prevederile Ordinului nr. 2371/C/22.12.1997.

Consemnarea în cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare încheiat între, - (în calitate de vânzători) și SC " MEDIA " SRL lași (în calitate de cumpărător), autentificat prin încheierea nr. 1837/30.05.2005 înregistrată sub numărul 5002/2005 în cadrul " și " cu sediul în municipiul lași, a amplasării bunului imobil obiect al vânzării, respectiv "situat în intravilanul Municipiului lași,- - 28, județul lași" s-a efectuat pentru a indica numerele corespunzătoare ale amplasamentului imobilului în totalitatea sa, imobil amplasat pe - - de la nr. 28 la nr. 28 având în vedere că, suprafața de teren de 176,98. era amplasată la numărul 28 de pe - - iar imobilul compus din suprafața de 388. teren, una locuință C 1 și una locuință C 2 era amplasat la numărul 28 pe - -. Atestarea amplasamentului terenului de 176,98. pe- Aaf ost efectuată prin: contractul de vânzare-cumpărare încheiat între, - (vânzători) și, (cumpărători), autentificat prin încheierea nr. 1208/29.07.2004 a " " cu sediul în municipiul lași; încheierea nr. 15903/2004 a Judecătoriei lași - Biroul de Carte Funciară, prin care s-a admis cererea cu privire la intabularea dreptului de proprietate urmare a cumpărării, în Cartea funciară; certificatul fiscal nr. -/25.05.2005 emis de Primăria Municipiului lași - Direcția Economică și Finanțe Pe Locale; extrasul de carte funciară pentru autentificare nr. 11546/7062/26.05.2005 emis de Oficiul de Cadastru și Imobiliară

Părțile contractante au verificat conținutul actului, nu au avut obiecțiuni asupra mențiunilor din cuprinsul acestuia și nu au solicitat rectificarea, au manifestat voința și au cerut autentificarea lui.

Consemnarea în cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare încheiat între SC " " SRL I (fostă SC " MEDIA " SRL lași) (vânzător) și SC " " SRL I (cumpărător), autentificat prin încheierea nr. 3650/30.09.2005 înregistrată sub numărul 10270/2005 în cadrul " și " cu sediul în municipiul lași, a mențiunii referitoare la împuternicirea numitei, pentru a reprezenta societatea comercială vânzătoare, de către administratorul este reală și s-a bazat pe actul reprezentând "Rezoluția asociatului SC SRL" depus în formă autentică atât redactată în limba engleză cât și tradusă în limba română, act redactat în la data de 30.08.2005. Din punct de vedere al legii penale înscrisul reprezentând contract de vânzare - cumpărare încheiat între părțile anterior menționate cât și încheierea de autentificare nr. 3650/30.09.2005, înregistrată sub numărul 10270/2005 în cadrul " și " cu sediul în municipiul lași, nu constituie înscrisuri falsificate cu prilejul întocmirii de către notarul public, astfel încât nu se impune sesizarea instanței de judecată civile competente pentru desființarea lor totală sau parțială așa cum se reglementează în dispoziția articolului 228 al. 6 Cod procedură penală cu referire la articolul 245 al. 1 lit. Cod procedură penală.

Conform relațiilor solicitate și transmise de Oficiul de Cadastru și Imobiliară lași prin adresa nr. 41975/13.07.2009, înregistrată în cadrul unității noastre sub numărul 448/P/2008 la 27.07.2009, " și " cu sediul în municipiul lași a solicitat intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea nr. 3650/30.09.2005 la data de 10.10.2006, cererea fiind înregistrată sub numărul 47830 și a avut ca obiect solicitarea intabulării dreptului de proprietate asupra imobilului amplasat în lași,- - 28, județul

Prin încheierea nr. 47830/20.10.2006 s-a admis cererea și s-a înscris dreptul de proprietate cu titlu de drept de cumpărare pentru SC " " SRL.

Legea nr. 36/1995 legea notarilor publici și a activității notariale în articolul 45 al. 3 nu reglementează un termen determinat, imperativ, în cadrul căruia notarul public este obligat să înainteze cererea la Oficiul de Cadastru și Imobiliară pentru înscrierea dreptului de proprietate, ci stipulează în forma "Actele din care rezultă drepturi ce urmează a fi supuse publicității mobiliare sau imobiliare se vor comunica de îndată, la locul unde se ține această evidență, de notarul public, care va face și demersurile necesare în numele titularilor pentru aducerea la îndeplinire a tuturor lucrărilor de publicitate".

Nu s-a putut demonstra împrejurarea că, netransmiterea "de îndată" este rezultatul intenției, manifestate în mod direct sau indirect, a notarului public de a nu-și îndeplini obligațiile de serviciu sau de a le realiza în mod defectuos pentru a cauza o vătămare a intereselor legale ale vreuneia dintre părțile contractante sau ale numitului -.

Neîndeplinirea acestei obligații nu are natură de faptă penală infracțională care să atragă răspunderea penală a notarului public. Potrivit prevederilor articolului 99 din legea susmenționată, în forma în vigoare până la data de 28.12.2005, "Actele notariale sunt supuse controlului judecătoresc, în condițiile art. 100". Activitatea notarilor publice este supusă controlului profesional administrativ, în condițiile prezentei legi.

În conformitate cu articolul 100 al aceleiași legi, în forma ultimă adoptată cu modificările aduse până la data de 9.11.2007, "Actele notariale pot fi atacate de părți sau de orice persoană interesată prin acțiune în anulare la instanța judecătorească în conformitate cu prevederile Codului d e procedură civilă".

Regulamentul privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară, din data de 13.10.2006, a Agenției Naționale de Cadastru și Imobiliară, publicat în Partea I nr. 1048/29.12.2006 a intrat în vigoare la data de 29.12.2006 neputând fi invocat pentru activitatea notarului public în cursul anului 2005 cu privire la actele notariale îndeplinite și care au fost sesizate de către partea vătămată -.

Nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii "falsul intelectual", pe cale de consecință în mod legal nu sunt realizate elementele constitutive ale infracțiunii "uzul de fals", infracțiune care este subsecventă celei dintâi.

Neputând fi pusă în mod legal în mișcare acțiunea penală împotriva persoanelor cu calitate specială sesizate de către partea vătămată -, nedovedindu-se vinovăția fiecăreia și nefiind posibilă tragerea la răspundere penală, nu pot fi admise pretențiile civile, pentru despăgubiri materiale cât și pentru daune morale, formulate de către aceasta, urmând a se dispune respingerea lor ca fiind neîntemeiate.

Rezoluția adoptată în cauză a fost examinată conform disp. art. 278 Cod procedură penală de către Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI, fiind astfel respinsă plângerea formulată de petiționarul - (rezoluția nr. 763/II/2 din 21 septembrie 2009).

În conformitate cu disp. art.278 ind. 1 Cod procedură penală petiționarul - s-a adresat cu plângere la Curtea de APEL IAȘI, ce a fost înregistrată sub nr-.

S-a arătat că în mod greșit procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale cu privire la faptele prevăzute de Legea 78/2000 prin intervenirea prescripției prevăzută de art. 122 alin. 1 Cod penal întrucât legea prevede că pedeapsa maximă se majorează cu doi ani, nefiind astfel incidente aceste dispoziții.

Infracțiunea de abuz în serviciu subzistă și în condițiile în care obținerea de avantaj material se referă la o altă persoană, în cauză numitul.

De asemenea, notarul public a încălcat disp. art. 63 din Ordinul Ministrului Justiției nr. 2371/C/1997, modificat ulterior prin art.83 alin. 1 din Ordinul nr. 633/2006, de unde se concluzionează că în perioada anilor 1997-2006 actul de alipire trebuie să se refere la parcele ce aparțin aceluiași proprietar.

Ori, actul de alipire nr. 1836/2005 vizează proprietari diferiți, -.

Se solicită reluarea cercetărilor și infirmarea soluției de netrimitere în judecată.

Verificând rezoluția atacată, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, Curtea constată că plângerea de față este neîntemeiată.

În ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție cu referire la art. 246 Cod penal, s-a constatat în mod corect că acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare față de notarul public întrucât latura obiectivă a acestei infracțiuni nu există fiind incidente dispozițiile art. 10 lit. "a" Cod procedură penală.

În cauză probatoriul administrat nu a condus la dovedirea împrejurării că în exercitarea atribuțiilor de serviciu corespunzătoare funcției de notar public a obținut pentru sine sau pentru altă persoană avantaje patrimoniale sau nepatrimoniale.

În contextul aceluiași material probatoriu nu s-a dovedit împrejurarea că notarul public, prin efectuarea actelor materiale a manifestat intenția directă sau indirectă de a nu-și îndeplini corespunzător atribuțiilor specifice funcției și ar fi urmărit să cauzeze o vătămare intereselor legale ale petiționarului sau ale vreuneia din părțile respectivelor tranzacții atestate de aceasta. Acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare întrucât faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii (art. 10. lit. "d" Cod procedură penală).

Dispozițiile Legii nr. 36/1995 cât și Regulamentul de punere în aplicare a legii notarilor publici și a activității notariale, nu este înscrisă și obligația notarului de consemnare în cuprinsul unui act de alipire numele proprietarului imobilului rezultat din alipire sau cuantumul procentual ce reprezintă fiecare imobil alipit din imobilul rezultat urmare alipirii.

În cauză au fost efectuate verificări privind situația proprietății, sarcinile fiecărui bun constatându-se că părțile contractuale au consimțit la mențiunile existente în cuprinsul actului redactat neexistând obiecțiuni.

Inexistența extrasului de carte funciară la întocmirea actelor translative de proprietate constituie contravenție aspect ce rezultă din depozițiile art. 54 alin. 2 lit. i (articol 66 alin. 2 lit. "i") în reglementarea aplicabilă la 25 iulie 2005.

Revenind, Curtea constată că notarul public și-a îndeplinit corespunzător atribuțiile prevăzute de art. 70 alin. 1 din Regulamentul aprobat prin ordinul Ministrului Justiției nr. 710/C/5.07.1995 care arată că: "în actele de transmisiuni sau constituiri de drepturi reale imobiliare notarul public va verifica situația proprietății și sarcinile bunului, cu excepția arătată la art. 716 din Codul d e procedură civilă.

În acest scop notarul public va pretinde prezentarea titlurilor de proprietate ale înstrăinătorului, și după caz extrasul de carte funciară sau certificatul de sarcini, precum și certificatul de evidență fiscală cu valoarea de impozitare.

Pentru infracțiunile prevăzute de art. 289 alin. 1 și art. 291 Cod procedură penală, cu aplicarea art. 33 lit. "a" Cod penal privind pe notarii publici și, acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, fiind incidente disp. art. 10 lit. "g" Cod penal privind prescripția răspunderii penale înscrise în art. 122 lit. "d" Cod penal.

În ceea ce privește activitatea presupus infracțională în sarcina executorului judecătoresc, de asemenea sunt incidente dispozițiile art. art. 10 lit. "d" Cod procedură penală privind inexistența elementelor constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 246 Cod penal; art. 249 alin. 1 Cod penal; art. 289 alin. 1 Cod penal, art. 291 Cod penal, art. 9 alin. 1 lit. "b" din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale (în vechea reglementare art. 13 din Legea nr. 87/1994) cu referire la art. 13 Cod penal.

În acest con text, prin soluția adoptată de procuror s-a procedat la examinarea detaliată a probelor administrate în faza efectuării actelor premergătoare corespunzător actelor normative aplicabile respectiv dispozițiile Codului d e procedură civilă,a Legii nr.188/2000 privind executorii judecătorești cât și Regulamentul de aplicare a acestei legi.

Pe de altă parte, eventualele greșeli în executarea silită pot fi îndreptate în conformitate cu disp. art.399 alin. 1 Cod procedură civilă care prevede că "împotriva executării silite precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.

De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 281 ind. 1 Cod procedură civilă se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu ".

În același context, dispozițiile art. 99 din Legea 36/1995 în forma prevăzută până la 28 2005 arată că "actele notariale sunt supuse controlului judecătoresc în condițiile art. 100" respectiv printr-o acțiune în anulare la instanță de către părți sau orice alte persoane interesate.

Față de considerentele expuse, în baza disp. art. 278 ind. 1 alin. 8 lit. "a" Cod procedură penală, plângerea de față va fi respinsă ca nefondată.

În baza art.192 alin. 2 Cod procedură penală petiționarul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată plângerea formulată de petiționarul, domiciliat în I,-, județul I, împotriva rezoluției procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI nr.448/P/2008 din 31 iulie 2009, pe care o menține.

Obligă petentul la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.

Pronunțată în ședință publică, azi 03 2009.

PREȘEDINTE

Grefier

- -

Red.

Tehnored.

2 ex.

18.12.2009

Președinte:Ciubotariu
Judecători:Ciubotariu

Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 128/2009. Curtea de Apel Iasi

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 128/2009. Curtea de Apel Iasi