Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 129/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

SENTINȚA PENALĂ NR.129/

Ședința publică din data de 23 octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Adriana Ispas

Grefier - - -

Cu participarea Ministerului Public prin procuror -

S-au luat în examinare plângerile penale formulată de:

- petent - domiciliat în municipiul C,-, județul C și

- petent - domiciliat în comuna, județul C, împotriva Ordonanței din data de 08 decembrie 2008 Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CONSTANȚA din dosarul penal nr.471/II/2/2008.

Dezbaterile, au avut loc în ședința publică din data de 8 octombrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 15 octombrie 2009, 21 octombrie 2009 și 23 octombrie 2009, când a pronunțat următoarea sentință.

- CURTEA -

Asupra acțiunii penale de față:

La data de 08.09.06, reprezentanți ai " per " SRL C, petenții și au depus plângere penală la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CONSTANȚA împotriva intimaților subcomisar și subofițerilor, din cadrul Poliției Municipiului B și a grupului de supraveghere B și C pentru comiterea infracțiunilor prev. de art.192 alin.(2) din Codul penal și art.266 alin.(1) din Codul penal prin aceea că la data de 26.08.2006, fiind lucrători de poliție în cadrul C și B, au pătruns fără drept în hotelul "" din stațiunea, aparținând petentului, ocazie cu care s-au luat măsuri de reținerea acestuia în condiții ilegale și conducerea lui la B, la sediul organelor de anchetă.

Cu adresa nr.696/II/2/13.09.06, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CONSTANȚAa trimis sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București spre competentă soluționare.

Prin ordonanța nr.1962/P/22.09.06, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureștia dispus, în temeiul art.281lit.d) rap. la art.30 lit.a), d), art.42 și art.45 alin.(4) cod procedură penală, declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CONSTANȚA.

Soluționând cauza, prin rezoluția nr.648/P/08.11.06, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CONSTANȚAa dispus, în temeiul art.228 alin.(4), (6) și art.10 lit.d) cod procedură penală, neînceperea urmăririi penale pentru infracțiunile prev. de art.192 alin.(2) din Codul penal și art.266 alin.(1) din Codul penal reclamate de cei doi petenți și petenta (care depusese o altă plângere împotriva acelorași intimați privind aceleași fapte).

Prin ordonanța nr.375/II/2/2006 din 14.12.06, Procurorul General adjunct al Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CONSTANȚAa admis conform art.278 și art.228 alin.(7) cod procedură penală plângerea formulată de " per " SRL C și a infirmat rezoluția nr.648/P/2006 din 08.11.06 pentru completarea urmăririi penale.

Reluând cercetările, prin ordonanța nr.648/P/2006 din 25.05.07, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CONSTANȚAa dispus, în temeiul art.30 lit.a), c), art.33 lit.a), art.42 și art.45 alin.(4) cod procedură penală, declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București deoarece persoanele acuzate de dispunerea percheziției la hotelul "" și reținerii proprietarului acestuia, petentul și anume intimații, sunt procurorii la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, iar intimații, sunt polițiști din cadrul Poliției Municipiului

La rândul său, prin ordonanța nr.1962/P/06 emisă la 25.06.07, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și-a declinat competența în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CONSTANȚA.

Soluționând conflictul negativ de competență, prin ordonanța nr- emisă la 20.07.07, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit competența în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CONSTANȚA.

Astfel, efectuând actele premergătoare, prin rezoluția nr.226/P/2007 din 15.11.07, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CONSTANȚAa dispus, în temeiul art.228 alin.(4), (6) și art.10 lit.a),d) cod procedură penală, neînceperea urmăririi penale față de intimații subcomisar și subofițerilor, din cadrul Poliției Municipiului B și a grupului de supraveghere B și C pentru infracțiunile prev. de art.192 alin.(2) din Codul penal și art.266 alin.(1) din Codul penal reclamate de petenții, și, reținând că aspectele sesizate sunt neîntemeiate.

Prin ordonanța nr.309/II/2/2007 din 31.03.2008, s-a admis conform art.278 cod procedură penală, art.46 alin.(3) din Lg. nr.304/2004, plângerea formulată de și a infirmat rezoluția de neîncepre a urmăririi penale nr.226/P/2007 din 15.11.07 pentru completarea urmăririi penale.

Ulterior, prin rezoluția nr.226/P/2007 din 17.10.08, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CONSTANȚAa dispus, în temeiul art.228 alin.(4), (6) și art.10 lit.a),d) cod procedură penală, neînceperea urmăririi penale față de intimații subcomisar și subofițerilor, din cadrul Poliției Municipiului B și a grupului de supraveghere B și C pentru infracțiunile prev. de art.192 alin.(2) din Codul penal și art.266 alin.(1) din Codul penal reclamate de petenții, și, pentru art. 246 din Codul penal față de intimata procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, pentru art.266 alin.(1) cod penal și art.254 cod penal față de intimatul procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, pentru art.257 din Codul penal față de - avocat în cadrul Baroului B, aspectele sesizate nefiind întemeiate.

Prin rezoluția 471/II/2/2008 din 08.12.08, Procurorul General al Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CONSTANȚAa admis în parte, conform art.275-art.278 cod procedură penală, art.64 alin.(3) din Lg. nr.304/2004, art.38-art.45 cod procedură penală, plângerea formulată de petentul, a infirmat rezoluția nr.226/P/2007 din 15.11.07 față de intimatul de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București sub aspectul infracțiunii prev. de art.254 cod penal pentru care a disjuns cauza și a declinat-o în favoarea, enținând rezoluția de neîncepere a urmăririi penale pentru art.192 alin.(2) din Codul penal și art. 266 alin. 1 din Codul penal față de lucrătorii de poliție,
, din cadrul Poliției Municipiului B și a grupului de supraveghere B și C, pentru art. 246 din Codul penal față de intimata procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, pentru art.266 alin.(1) cod penal față de intimatul procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, pentru art.257 din Codul penal față de - avocat în cadrul Baroului

La data de 30.12.08, în baza art.2781cod procedura penală, petenții și s-au adresat Curții, motivând că cercetările penale sunt incomplete deoarece nu s-a procedat la audierea tuturor martorilor și nici a petentului.

Examinând actele dosarului, în limitele art.2781cod procedură penală, s-au constatat următoarele:

Petenții și au solicitat efectuarea de cercetări penale față de intimații, din cadrul Poliției capitalei și a Grupului de Supraveghere B și C pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art.192 alin.(2) din Codul penal și art.266 alin.(1) din Codul penal, prin aceea că, în ziua de 26.08.06, au pătruns fără drept în hotelul" " din stațiunea, aparținând petentului și administrat de petentul, au procedat la arestarea petentului, fără mandat de arestare, respectiv la agresarea sa după care a fost transportat, inițial la IPJ C și apoi la poliția capitalei, iar în timpul în care se afla la poliția C, au percheziționat în camere și au controlat la recepție fără autorizație legală;cu ocazia infirmării soluțiilor ne începere, cercetările s-au efectuat și împotriva intimaților procurori, pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art.266 alin.1, precum și art. 254 din Codul penal și, pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art.246 din Codul penal, care au emis ilegal actele în baza cărora polițiștii au luat măsuri de reținerea acestuia și conducerea lui la B, la sediul organelor de anchetă.La termenul de judecată din 03.09.09, petentul a precizat că în mod greșit s-a reținut că plângerea l-ar fi vizat pe dl. avocat deoarece avocatul său, în prezența căruia intimatul procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureștii -ar fi solicitat bani în cadrul cercetărilor, este și împotriva căruia nu a formulat acuzații.

Pe parcursul cercetărilor penale, s-au administrat următoarele probe: declarațiile petentului (filele 8-12 din dosarul de urmărire penală nr. 226/P/2007, vol.2) și declarațiile acestuia date în dosarul său de cercetare la data de 27.08.2006, declarațiile intimaților, (filele 12-13, 16-21 din dosarul de urmărire penală nr. 226/P/2007, vol.2), declarația martorilor - și G de la filele 22-24 din dosarul de urmărire penală nr. 226/P/2007, vol.2), înscrisuri ale parchetului și instanțelor întocmite în cauză și în dosarele de cercetare penală a faptelor imputate petentului (adresa nr.666/I/2008 a Ministerului Public - Pachetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- Direcția Națională Anticorupție -fila 14, adresele nr.226/P/2007 Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CONSTANȚA, către B, Tribunalul București - secția penală -, B- Serviciul de Investigații Criminale, aflate la filele 26-30, sentința Penală nr. 807/16.07.2008 a Tribunalului București - secția I Penală -filele 33-36, 40-45, adresa Parchetului de pe lângă Tribunalul București nr. 3530/II/2008, însoțită de un set de fotocopii ale unor acte- mandat de aducere emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, în dosarul nr. 4593/P/2006, procuror, ordonanța de reținere din data de 27.08.2006 prin care s- început urmărirea penală față de petentul, precum și copia delegației de asistență juridică obligatorie nr. --filele 45- 53, ordonanța nr-Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B - Procuror General- filele77 - 80, adresele Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CONSTANȚA cu nr.648/P/2006 către Parchetul de pe lângă Tribunalul București, aflate la filele 82- 86, 95 - 101, rechizitoriul nr.1389/P/2005 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București, filele 102 - 122, ordonanța de conexare întocmită de procuror, în dosarul nr. 1389/P/2005, filele 122 -123, mandatul de arestare preventivă nr.16//UP/ din 12.09.2006 emis de Curtea de Apel București - Secția a II a Penală, aflată la filele 124 - 125, încheierea Tribunalului București - Secția a II a Penală, filele 126 132, împuternicirea avocațială - fila 133, referatul cu propunere de luare a măsurii arestării preventive, filele 135 -138, procesul verbal de depistare numitului,filele 139-140, procesul verbal de depistare a numitului - fila 141).

Pe baza acestor probe, procurorul a stabilit netemeinicia acuzațiilor, respectiv inexistența temeiurilor pentru tragere la răspundere penală a intimaților și și-a declinat competența pentru infracțiunea prev. de art.254 cod penal față de intimatul procuror, efectuarea urmăririi penale revenind DNA.

Petenții au motivat că intimații polițiști s-au comportat abuziv, că percheziția efectuată de aceștia a fost abuzivă și pentru dovedirea acestor fapte nu au fost audiați toți martorii și nici intimatul, acuzațiile față de cei doi intimați procurori urmează a fi susținute după soluționarea definitivă a cauzei în care este inculpat petentul, iar pentru infracțiunea prev. de art.254 cod penal nu se impunea sesizarea DNA pentru că nu are probe.

Critica formulată de către petenți cu privire la caracterul incomplet al cercetărilor penale este neîntemeiată.

În primul rând, petentul a înaintat procurorului "declarația" sa din 04.09.06 (de la fila 34 din vol.1) în care relatează amănunțit modul de desfășurare a faptelor pe care le reclamă după care le-a dezvoltat și prin celelalte memorii semnate cu petentul, ultimul din 05.01.09 înaintat instanței la data de 26.03.09; deși, instanța a acordat multiple termene pentru a da posibilitatea petenților să-și pregătească apărarea, luând în acest sens și măsuri procedurale-mandate de aducere, verificări pentru găsirea petentului (care nu a înțeles să încunoștiințeze instanța cu privire la adresa unde locuia, fiind citat și în condițiile art.177 alin.(4) cod procedură penală), petenții au criticat în mod generic soluția de neîncepere a urmăririi penale față de intimații polițiști.În aceste condiții, când petentul nu s-a prezentat la nici un termen de judecată, critica referitoare la neaudierea sa de către procuror este nefondată.

În al doilea rând, în înscrisurile depuse de către ambii petenți în cursul cercetărilor penale sau la instanță, iar petentul nici cu ocazia audierii de către procuror, respectiv a prezentării la C, nu au precizat martorii care se impunea a fi ascultați.

Ori, din oficiu, nu rezultă necesitatea administrării probelor indicate de către petenți-audierea petentului sau a martorilor nenominalizați.

În concluzie, probatoriul este complet și, pe baza acestuia, rezultă următoarele:

În dosarul nr.l389/P/2005 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București, s-au efectuat cercetări penale față de învinuiții, pentru săvârșirea infracțiunii de "tâlhărie" săvârșită la data de 5.04.2005.

Fiind dat în urmărire generală, învinuitul a fost depistat la data de 26.08.2006 în Stațiunea, într-o cameră aparținând " " SRL

In dosarul nr.4593/P/2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București, s-a reținut că după data de 22.08.2006 cunoscând că învinuitul este urmărit de organele de poliție, învinuitul i-a asigurat cazarea, mijloacele de existență și legătura cu alte persoane pentru a părăsi țara, fiind cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 264 din Codul penal;în aceeași cauză, se efectua cercetarea penală a învinuitului pentru săvârșirea la data de 22.08.2006 a infracțiunii prev. de art.20-174-art.75 lit.e),i) din Codul penal și sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.264 din Codul penal. Prin ordonanța din 26.05.2006, procurorul a dispus conexarea dosarului 4593/P/2006 la dosarul 1389/P/2005.

Astfel, procurorul a emis mandat de aducere pentru făptuitorul pentru data de 26.08.2006, iar intimatul procuror care efectua cercetări în cauza conexată a luat măsuri de realizarea acestuia.În condițiile art.183 alin.(2) cod procedură penală, portunitatea aducerii învinuitului/inculpatului cu mandat este apreciată motivat de către magistrați, și cum dosarul penal privea o infracțiune gravă, contra vieții, un inculpat periculos ce se sustrăgea urmăririi penale, petentul fiind bănuit că l-ar favoriza (suspiciune confirmată prin condmnarea sa în primă instanță) nu există nici cel mai vag indiciu referitor la emiterea actului cu rea credință, situație în care nu sunt întrunuite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.246 cod penal.

După descoperirea, identificarea și reținerea învinuitului, data de 26.08.2006, lucrătorii de poliție, din cadrul Direcției Generale a Poliției Municipiului B s-au prezentat la sediul hotelului "" din Stațiunea pentru executarea mandatului de aducere emis pe numele petentului ; în momentul în care s-a pus în executare mandatul de aducere, petentul a început să se manifeste violent, fiind nevoie de folosirea cătușelor.În continuare,petentul a fost transportat la Inspectoratul de Poliție al Județului C, apoi la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, fiind predat procurorului de caz .După audierea petentului, la data de 27.08.2006 între orele 545- 550, prin ordonanța nr.1389/P/2005 din 27.08.2006, procurorul a luat măsura reținerii pe o durată de 24 de ore începând cu 27.08.2006 ora 555până pe 28.08.2006 ora 555după care a solicitat instanței de judecată, arestarea preventivă a învinuiților și, iar prin încheierea din 27.08.2006, instanța a admis cererea de arest preventiv a învinuitului pe o perioadă de 29 de zile și a respins cererea pentru ,;hotărârrea a fost modificată prin încheierea nr. 512/R din 27.08.2006 a Curții de Apel București care a admis recursul procurorului și a dispus arestarea pe 29 de zile a petentului (inculpat în acea cauză).Dosarul 1389/P/2005 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București, s-a finalizat prin trimiterea în judecată a inculpatului Pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.20 rap. la art.174-art.175 lit.e),i) din Codul penal, art.180 alin.(2), art.321 alin.(2), art.217 alin.(4) din Codul penal, a inculpaților și pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.264 din Codul penal.Prin sentința penală 807/16.07.2008, Tribunalul București dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare, iar nculpatului la 6 luni închisoare cu aplic. art.81 din Codul penal.

Potrivit art.266 cod penal, infracțiunea de "Arestarea nelegală și cercetarea abuzivă" constă în reținerea sau arestarea nelegală, ori supunerea unei persoane la executarea unei pedepse, măsuri de siguranță sau educative, în alt mod decât cel prevăzut prin dispozițiile legale, întrebuințarea de promisiuni, amenințări sau violențe împotriva unei persoane aflate în curs de cercetare, anchetă penală ori de judecată, pentru obținerea de declarații, respectiv prin întrebuințarea de promisiuni, amenințări sau violențe față de un martor, expert sau interpret.

Dar, conform art.184 cod procedură penală, executarea "mandatului de aducere" se face de către organele de poliție, jandarmerie sau poliție comunitară și presupune că persoana chemată cu mandat este adusă împotriva voinței sale în fața judecătorului ori procurorului și rămâne la dispoziția acestora timpul strict necesar pentru audierea lor, în afară de cazul când s-a dispus reținerea ori arestarea preventivă a acesteia, în caz contrar nefiind necesară executarea de către polițiști, jandarmi ci simpla citare;rolul organelor de poliție, jandarmerie sau poliție comunitară nu este de înmânare a "mandatului de aducere" persoanei chemate, activitate care revine agentului procedural.

Deci, acțiunile intimaților polițiști de reținere și prezentare a petentului s-au exercitat pentru realizarea mandatului de aducere emis de procuror într-o cauză penală și, ca atare, nu constituie elementul material al infracțiunii prev. de art.266 cod penal, în lipsa unor acte medicale, medico-legale ori a altor probe referitoare la eventuale leziuni prezentate de petent, activitățile fizice exercitate asupra sa-reținere, încătușare, transportare- nu exced activității specifice executării "mandatului de aducere".

Petenții au mai reclamat și că în aceeași împrejurare, polițiștii au efectuat "percheziții ilegale" în hotel faptă prev. de art.192 cod penal.Potrivit acestui text, infracțiunea de "violare de domiciliu" constă în ătrunderea p. fără drept, în orice mod, într-o locuință, încăpere, dependință sau loc împrejmuit ținând de acestea, fără consimțământul persoanei care le folosește, sau refuzul de a le părăsi la cererea acesteia.

Din declarațiile intimaților coroborate cu declarațiile martorilor - și G au pătruns în spațiile de acces public ale hotelului (terasă, recepție, hol) atât cât a fost necesar pentru găsirea, identificarea petentului, respectiv executarea mandatului de aducere și au mai verificat sumar registrele de evidență a turiștilor puse la dispoziție de către recepție. Ori, aceste activități desfășurate într-un timp foarte scurt, fără a intra în spațiile private ale hotelului (camere, bucătărie, considerate în această categorie) nu se circumscriu laturii obiective a infracțiunii;martora - a precizat că intimații au bătut la ușile unor camere din hotel, dar nu au pătruns în interior.

În concluzie, cțiunile celor 3 intimați polițiști, nu intră în conținutul constitutiv al infracțiunilor prev. de art. 266 alin.1, art.192 cod penal, soluția de neîncepere a urmăririi penale neputând fii desființată.

Rezoluția de disjungere a cauzei pentru infracțiunile prev. de art.254 din Codul penal, art. 257Cod penal în favoarea DNA este corectă având în vedere competența în materie potrivit legii față de obiect și calitatea autorului;împrejurarea că petentul nu ar fi solicitat expres cercetări în acest sens din lipsă de probe nu are relevanță deoarece, în condițiile unor asemenea afirmații făcute în scris, sesizarea efectuându-se și din oficiu, este firesc să se ocupe organul competent pentru a aflarea adevărului.

Prin urmare, pentru considerentele expuse, negăsindu-se nici vreun caz de nulitate a rezoluțiilor procurorului, plângerile formulate de cei 2 petenți este nefondată;ca atare, în baza art.2781alin.8 lit.a) cod procedură penală modif. va fi respinsă.

Conform art.192 alin.2 cod procedură penală, petenții vor fi obligați la plata sumei de 500 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

În baza art.2781alin.8 lit.a) Cod procedură penală, modif. respinge plângerile formulate de:

- petent - domiciliat în municipiul C,-, județul C și

- petent - domiciliat în comuna, județul C, împotriva Ordonanței din data de 08 decembrie 2008 Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CONSTANȚA din dosarul penal nr.471/II/2/2008ca nefondate, menținând rezoluția atacată.

Conform art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă petenții la plata sumei de 500 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat.

Conform art.309 alin. ultim cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 exemplare.

Cu recurs, în termen de 10 zile de la pronunțare pentru părțile prezente și de la comunicare pentru cele lipsă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 23.10.2009.

Președinte,

- - pt.Grefier,

- -

lipsă semnează conform

art.312 cod procedură penală

grefier șef

Red.hot.jud.: -

Tehnored.gref.

2 ex./10.11.09

Președinte:Adriana Ispas
Judecători:Adriana Ispas

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 129/2009. Curtea de Apel Constanta