Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 134/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
SENTINȚA PENALĂ Nr. 134
Ședința publică de la 01 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Monica Vadana
GREFIER- - -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU
Reprezentat legal prin procuror
*
La ordine a venit spre soluționare plângerea formulată de petentul,împotriva rezoluției nr. 318/P/2009 din 30.03.2009.
Dezbaterile în prezenta cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 pr.penală în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns petentul,lipsă fiind intimații, și. Pentru Sc""-adm. a răspuns avocat ales.
Procedura este completă.
S-a expus referatul oral al cauzei, după care:
Nefiind alte cereri de formulat s-a constatat cauza în stare de judecată și s-a acordat cuvântul pentru dezbateri.
Avocat ales, pentru și,solicită respingerea cererii formulate de petent, având în vedere că motivele invocate nu corespund art.278/1 pr.penală, față de cercetarea intimaților, se apreciază că în mod corect s-au reținut de către organele de cercetare penală aspectele privind vânzarea terenurilor.
A se constata că terenul este proprietatea Consiliului Local și preluat de societate ca spațiu comercial, iar față de suprafața de 590 mp dispoziția a fost anulată.
După începerea dezbaterilor s-a prezentatpetentul,care arată că invocă excepția de"dușmănie" față de doamna președintă de complet. Precizează că înțelege să formuleze o nouă cerere de recuzare oral, întrucât față de doamna magistrat s-a formulat plângere, fiind cercetată pentru represiune nedreaptă.
Instanța întreabă petentul dacă față de cererile de recuzare formulate înțelege să formuleze la termenul de azi cerere de recuzare față de domnul procuror de ședință, petentul arată că nu ci doar împotriva doamnei președinte de complet. Precizează că față de cererea formulată refuză să pună concluzii pe fondul cauzei.
Instanța, în temeiul art.51 al.3 pr.penală respinge ca inadmisibilă cererea de recuzare formulată la termenul de azi, oral de petent, având în vedere că cererea privește recuzarea aceleiași persoane, pentru același caz de incompatibilitate și pentru temeiuri de fapt cunoscute la data formulării unei cereri anterioare de recuzare care a fost respinsă.
Petentulfață de cererea de recuzare formulată nu pune concluzii pe fondul cererii.
Procurorul arată că în raport de probatoriu administrat în faza de urmărire penală nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege în sensul că făptuitorii au comis faptele reclamate de petent. În consecință solicită în temeiul art.278/1 al.8 pr.penală respingerea plângerii formulate ca nefondat, cu obligarea la plata cheltuielilor judiciare către stat.
CURTEA
-DELIBERÂND-
Prin rezoluția nr.318/ din 30 martie 2009, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂUa dispus neânceperea urmăririi penale față de notarii publici, făptuitorii și, - director la SC SA, - director economic la SC SA și - director la SC SA față de care s-au desfășurat acte premergătoare sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev de art 215, 289 și 246.p, întrucât din cercetările efectuate, faptele nu s-au confirmat.
Pentru a dispune astfel, Parchetul a avut în vedere următoarele:
La data de 30.01.2009, petentul din mun.B se adresează cu o plângere Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, în care reclamă pe notarii publici și, precum și pe numiții și, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art.215, 246,.pen. Mai concret, petentul reclamă faptul că notarul public ar fi încheiat contractul nr.764/3.02.2003 cu încălcarea dispozițiilor legale, pe baza unor acte false și prin abuz în exercitarea atribuțiunilor de serviciu, motiv pentru care solicită anularea contractului de vânzare-cumpărare menționat mai sus și pedepsirea celor vinovați. pentru aceasta, în opinia petentului, s-ar face și numiții și, care au vândut spațiul comercial ce face obiectul contractului.
Din actele premergătoare efectuate în cauză, a rezultat faptul că contractul de vânzare-cumpărare nr. 764/3.02.2003 a fost autentificat de notarul public, contractul referindu-se la vânzarea-cumpărarea unui spațiu comercial, situat în B,-,.B, parter. Din verificările făcute, a rezultat faptul că spațiul comercial d e mai sus era proprietatea vânzătorilor, fiind dobândit conform contractului de vânzare-cumpărare nr.76/1995, încheiat cu Regia Autonomă de Administrare întreținere Fond Locativ și Energie B,-.
Conform contractului de vânzare-cumpărare nr.76/1995, odată cu dobândirea proprietății asupra spațiului comercial d e mai sus, cumpărătorul, respectiv "" SRL Bap reluat și dreptul de concesiune asupra terenului aferent în suprafață de 12. respectiv cota indiviză de 4,8% pentru care va încheia cu Primăria B contract de concesionare. Acest lucru s-a și întâmplat la data de 11.11.1999 încheindu-se contractul de concesionare nr.38722 între Consiliul Local al Municipiului B, în calitate de concendent și "" SRL B în calitate de concesionar.
Așa cum rezultă din contract, cumpărătorului i s-a transmis numai dreptul de folosință asupra terenului (în indiviziune cu restul proprietarilor de apartamente din acel bloc). Prin urmare, în mod corect notarul public la încheierea contractului nr.764/3.02.2003 a transmis noului proprietar odată cu dreptul de proprietate asupra spațiului comercial și dreptul de folosință asupra terenului aferent.
Referitor la reclamația petentului, menționăm faptul că obiectul contractului nr.764/3.02.2003 a fost vânzarea unui spațiu comercial și nu a terenului de sub acesta. Terenul aparținea conform actului de concesionare nr.38722/11.11.1999 Consiliului Local al Municipiului Prin urmare notarul nu a dispus și nici nu putea dispune vânzarea cumpărarea terenului în cauză.
În concluzie notarul public nu a autentificat nici un act privind suprafața de teren aferentă spațiului comercial ce a făcut obiectul vânzării.
Din verificările efectuate a rezultat faptul că în anul 1995 SC "" SRL Bac umpărat de la B un spațiu comercial în suprafață utilă de 37,60., situat la parterul blocului din-,.B, cu obligația ca ulterior să încheie cu Primăria B contract de concesionare. Acest lucru s-a și întâmplat conform contractului nr.38722/11.11.1999 încheiat între Consiliul Local al Municipiului B și SC "" SRL B, în care la art.2, la termenul contractului se precizează că "durata concesiunii este perioada existenței construcției". Prin actul adițional la contractul de concesionare, încheiat în 1.01.2002, se obligă SC "" SRL B la plata TVA-ului, cu precizarea că "celelalte prevederi ale contractului de concesionare sunt și rămân în vigoare".
În anul 2003, la data de 3.02.2003, SC "" SRL B, reprezentată de cei doi asociați și, s-au adresat Biroului Notarial " " solicitând autentificarea unui act de vânzare-cumpărare pentru spațiul comercial din B, str.- -.5,.B, parter. Prin urmare, ce s-a cerut notarului să autentifice este în exclusivitate un spațiu comercial și nu o suprafață de teren, aceasta din urmă aparținând Consiliului Local.
În sprijinul cererii pentru autentificare, solicitanții au depus contractul de vânzare-cumpărare nr.76/1995 încheiat între B și SC "" SRL B, contractul de concesionare nr.38722/11.11.1999 încheiat între Consiliul Local al Mun. B și SC "" SRL B, în care se specifica că durata concesionării este perioada existenței construcției. Din acest act de concesiune, notarul public și-a dat seama că terenul de sub spațiul comercial care a fost vândut aparținea Primăriei Municipiului
S-au mai depus la dosarul cauzei actul adițional la contractul de concesionare nr.38722/1.01.2002, planul de situație al imobilului, certificatul de sarcini eliberat de Judecătoria Bacău, certificatul fiscal și documentația cadastrală a imobilului (spațiului comercial) vândut.
În cadrul documentației cadastrale depuse, la fișa bunului imobil, la modul de deținere teren, se precizează "teren în folosință".
În baza actelor de mai sus, la data de 3.02.2003 notarul public a autentificat contractul de vânzare-cumpărare cu nr.764/3.02.2003 între SC " " SRL B și.
În legătură cu cazul de față, mai trebuie menționat faptul că prin dispoziția nr. 1880/4.08.2003 a primarului mun.B, s-a restituit doamnei 560. pe str.- -, fost nr.7, precizându-se totodată contractele de concesiune ce se vor prelua de către aceasta printre acestea figurând și cel încheiat cu SC "" SRL Această dispoziție însă, nr. 1880/4.08.2003 a fost anulată de către Curtea de Apel Suceava, Secția civilă, prin decizia nr.2379/15.09.2004, dată în dosarul nr.3207/2004, decizie rămasă definitivă prin respingerea ca nefondat a recursului declarat de intervenienții și rămânând și irevocabilă conform deciziei civile nr.4082/17.05.2005 a înaltei Curți de Casație și Justiție.
Anterior susmenționatei dispoziții, primarul mun.B prin dispoziția nr.2299/22.08.2002a restituit către suprafața de 275. în str.- -, fost nr.7, cu mențiunea preluării contractelor de concesiune, care însă nu vizează terenul aferent spațiului comercial în discuție.
Cu privire la acuzațiile aduse notarului public și celorlalte persoane de către petentul, rezultă faptul că acestea sunt neîntemeiate, întrucât actul făcut este legal, se referă la un spațiu comercial și nu la un teren, s-a făcut în baza unei documentații complete și cu respectarea tuturor cerințelor legale.
Din cele prezentate mai sus, rezultă că notarul public a întocmit contractul de vânzare-cumpărare nr.764/3.02.2003 cu respectarea cerințelor legale în materie, fără să încalce vreo prevedere sau să abuzeze în vreun fel de funcția sa. De menționat faptul că notarul public nu are nici o implicare în cauză, contractul nefiind întocmit de către dânsul.
Nu rezultă, din verificările făcute, încălcarea vreunei dispoziții legale de către notarii reclamați și nici comiterea vreunui abuz de către aceștia. Nu rezultă aspecte de natură penală care să poată fi reținute în sarcina notarilor reclamați, precum și a celorlalte persoane reclamate, astfel că urmează a se dispune neînceperea urmăririi penale în cauză.
Împotriva rezoluției a formulat plângere la prim - procuror petitionarul invocând nelegalitatea și netemeinicia acesteia deoarece notarii publici,cu nesocotirea dispozițiilor legale și prin folosirea de acte false au înstrăinat suprafața de teren aparținând familiei sale.
Prin rezoluția nr. 303/ II/ 2/ 2009 din 28.04.2009 prim - procurorul a respins plângerea formulată de petiționar ca nefondată.
Nemulțumit de soluție, petiționarul a atacat soluția de netrimitere în judecată cu plângere la instanță, în temeiul art 278/1 Cpp.
În motivarea plângerii se arată că procurorul general este, cel mai prost pregătit, întrucât dispoziția primarului nr.2299 din 2002 rămas definitivă, că lipsește declarația de utilitate publică, că statul român este, un stat mafiot ", aducând insulte unor procurori.
Din actele dosarului instanța constată în desfășurarea cronologică, următoarele:
Conform contractului de vânzare - cumpărare nr 76/1995 SC SRL Bac umpărat de la B spațiul commercial situate în B- B, în suprafață de 37,60 mp, preluând totodată în concesiune terenul aferent în suprafață de 12 mp cu privire la care, s-a încheiat cu Consiliul Local B contractul de concesiune nr 38722/11.11.1999.
La data de 22.08.2002 Primarul Mun B prin dispoziția nr 2299/22.08.2002 restituie către suprafața de teren de 275 mp situat în-, care, însănu vizează suprafața de teren în litigiupotrivit vecinătăților - N- teren aferent Scoala 11, S - teren proprietatea Consiliului Local B, E- Str - -, S- teren. La art 4 din același act, se arată că cererea afost respinsă pentru alte suprafețe de teren revendicateși pentu care urmează a fi acordate despăgubiri.
Prin contractul de vânzare cumpărare în litigiu nr 764/3.02.2003 autentificat de notarul public,SC SRL reprezentată de făptuitorii și a vândut spațiul comercial în litigiu către numitul nu și terenul sitat sub acesta. De altfel la documentația aferentă contractului a fost depus și contractul de concesiune 38722/11.11.1999. Din schița cadastrală cu nr cadastral 491/ B;0;2 la modul de deținere teren se menționează,teren în folosință"
Prin dispoziția Primarului nr.1880/4.08.2003 se mai restituie către încă 560 mp pe strada - - fost nr. 7 cu preluarea contractelor de concesiune printre care si cel cu SC SRL ( fila 69 dosar ). Acest teren are ca vecinătăți N- str - -, S- alee de acces E- str - - V - teren proprietatea Primăriei Mun B
La data de 5.09.2003 vinde lui acest din urmă teren de 5679 mp situate în- (fost nr 7 )
Prin decizia nr. 2379/15.09.2004 a Curții de Apel Suceavaa fost anulată dispoziția Primarului nr.1880/4.08.2003 cu motivarea că restituirea în natură a terenurilor fie preluate fie expropriate abuziv și care formează obiectul unor contracte de concesiune are loc numai dacă pe aceste terenuri nu au fost edificate construcții până la data intrării în vigoare a Legii 10/2001. În această din urmă ipoteză, restituirea în natură ar echivala cu o, expropriere " în raport cu persoana ce a dobândit în mod valabil dreptul de proprietate asupra construcției. Se mai arată că, cu privirela imobilul în litigiu primarul a respins cererea petentei, care, nefiind atacată în instanță în termen legal petenta a pierdut în mod definitiv dreptul la orice despăgubire în natură sau echivalent.Așa fiind dispoziția emisă ulterior sub nr. 1880/4.08.2003 prin care se,abrogă" dispoziția nr 2299/22.08.2002 și se soluționează din nou cererea de restituire este nelegală.
Decizia Curții de Apel Suceavaa rămas definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului declarat de intervenienții și alții prin decizia nr. 4082/17.05.2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Din cele expuse rezultă că petiționarul nu a avut în posesie terenul situat sub spațiul comercial din B- B, în suprafață de 37,60 mp care aparține și în prezent Consiliului local Susținerile petentului cum că dispoziția nr 2299/22.08.2002 i-ar fi restituit suprafața de teren în litigiu nu sunt reale, întrucât după cum rezultă din dispoziția primarului și decizia Curții de Apel Suceava prin acel act i s-a respins cererea cu privire la acesta iar acordarea lui ulterioară la data de 4.08.2003 a fost anulată prin hotărârea judecătorească amintită. Așa fiind la data de 3.02.2003 când SC SRL a vândut prin actul notarului public terenul în litigiu petentul nu avea în proprietate acel teren pentru a pretinde că i-a fost vândut fraudulos. La aceste argumente se adaugă și faptul că prin contractul de vânzare cumpărare în litigiu nr 764/3.02.2003 nu s-a produs transferul dreptului de proprietate asupra terenului (nici nu ar fi fost posibil întrucât aparține Consiliului local B) ci doar dreptul de folosință potrivit contractului de concesiune. Nemulțumirile petentului vizează faptul că nu a putut intra în posesia terenului în litigiu în natură.
Din cele expuse instanța constată că în cauză nu există vreun indiciu al săvârșirii vreunei infracțiuni nici de către notarul public sau de către numiții și. Cât privește notarul public acesta nu a participat la autentificarea actului în cauză.
Cât privește pe - director la SC SA, - director economic la SC SA și - director la SC SA, primii doi în caliatate de administratori ai terenului iar secundul de antreprenor al firmei care a edificat blocul de locuințe situat pe terernul în litigiu au fost părți în contractul de vânzare cumpărare a spațiului comercial d e către SC SRL, proprietate a Primăriei Mun B, ca și în prezent,nu au săvârșit nici o faptă penală. Susținerile petiționarului cum că procurorul nu a procedat la audierea cestora nu pot fi primite. Potrivit dispozițiilor art. 224 alin. (1) proc. pen. în vederea începerii urmăririi penale, organul de urmărire penală poate efectua acte premergătoare.
Actele premergătoare au menirea fie de a completa informațiile pe care organele de urmărire le au cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, fie numai să verifice informații pentru a se putea stabili dacă se impune sau nu începerea urmăririi penale. Prin efectuarea actelor premergătoare se poate preîntâmpina începerea urmăririi penale în cazuri nejustificate, eliminându-se posibilitatea apariției acelui cadru legal în care pot fi dispuse anumite măsuri procesuale care, în final, s-ar dovedi nejustificate.
Tocmai de aceea organele de urmărire penală, prin efectuarea actelor premergătoare își vor lua o măsură de garanție în plus privind respectarea legalității în opera de înfăptuire a justiției. În efectuarea actelor premergătoare organul de urmărire este liber să aprecieze ce acte sunt utile pentru elucidarea situației de fapt. În cazul de față audierea persoanelor indicate nu se impunea atâta vreme cât situația de fapt expusă rezultă din proba cu înscrisuri și audierea celorlalți făptuitori.
Din cele expuse instanța constată că rezoluția nr. 318/ din 30 martie 2009, Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU privind pe cei 7 intimați este legală și temeinică și va fi menținută iar plângerea formulată de petiționarul, va fi respinsă în temeiul art 278/1 alin 8 lit. a Cpp ca nefondată.
În baza art 192 alin. 2 Cpp va dispune obligarea petiționarului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
- HOTĂRĂȘTE -
În baza art.278/1 alin.8 lit.a pr.penală respinge ca nefondată plângerea formulată de petiționarul,împotriva rezoluției nr. 318/P/2009 din 30.03.2009.
Menține rezoluția atacată.
În baza art.192 al.2 pr.penală obligă petiționarul să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare pentru petiționar și de la comunicare pentru intimați.
Pronunțată în ședință publică, azi, 01.10.2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red.
Tehnored. /05.10.2009
2 ex.
Președinte:Monica VadanaJudecători:Monica Vadana
