Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 188/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 2781Cod procedură penală -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ
INSTANȚA DE FOND
SENTINȚA PENALĂ Nr. 188
Ședința publică de la 22 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Liana Balaci judecător
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror.
Pe rol, soluționarea plângerii formulată de petenta, împotriva rezoluției nr. 16/P/2008 din 28 martie 2008 pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA și rezoluției nr. 741/II/2/2008 din 05 mai 2008 procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, privind pe intimata - prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Strehaia.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit petenta și intimata.
Procedura completă.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, după care, instanța constatând că petenta a formulat concluzii scrise care au fost atașate la dosarul cauzei prin care solicită admiterea plângerii conform motivelor invocate și trimiterea cauzei la parchet pentru completarea actelor premergătoare în sensul celor solicitate, apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea plângerii ca nefondată, întrucât martorii audiați în cauză nu au confirmat susținerile petentei.
Dezbaterile fiind închise;
CURTEA:
Asupra cauzei penale de față;
Constată că, prin rezoluția nr. 16/P/2008 din 28 martie 2008 pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, în temeiul art. 228 alin. 6 raportat la art. 10 lit. a Cod procedură penală, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de magistratul prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Strehaia, pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 246 și art. 250 alin. 1 Cod penal.
Din examinarea actelor dosarului de cercetare penală, s-a reținut următoarele:
Prin plângerea penală adresată Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, la 4 ianuarie 2008, petenta a solicitat efectuarea de cercetări penale, față de numita - prim procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Strehaia - sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 250 alin. 1 și art. 246 din Codul penal.
Plângeri cu un conținut similar au fost adresate de petentă și Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinți, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliului Superior al magistraturii, Guvernului României și Președintelui României, toate fiind trimise Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, pentru competentă soluționare.
Din plângerile formulate de petentă a rezultat că aceasta este cercetată în cauza cu nr.1213/P/2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Strehaia pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.289 cod penal, constând în aceea că, în calitate de director al Școlii Generale din, a întocmit foi matricole și adeverințe de absolvire a claselor I-IV pe numele unor persoane de etnie rromă, care, în realitate nu au frecventat sau absolvit cursurile, actele respective fiind ulterior folosite pentru obținerea de permise de conducere.
Petenta a arătat că la data de 19 decembrie 2007, în jurul orelor 12,00 împreună cu apărătorul său din cadrul Baroului M și doi avocați stagiari, respectiv și, s-au deplasat la sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria Strehaia, întrucât aflase că urma să fie audiată numita, învinuită în cauza menționată mai sus.
S-a arătat că în timp ce petenta și cei doi avocați stagiari se aflau în fața biroului prim procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Strehaia, apărătorul său ales, numita, a intrat în biroul respectiv și a fost insultată la scurt timp de magistratul procuror menționat anterior, care a numit-o "nenorocită" și i-a cerut pe un ton foarte ridicat să părăsească biroul.
În rezoluția atacată s-a reținut că materialul probator administrat în cauză nu a confirmat, dincolo de orice îndoială, susținerile petentei, astfel încât, în sarcina magistratului procuror nu s-a putut reține săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246 Cod penal și art. 250 alin. 1 Cod penal.
În acest sens, s-a reținut că, în lucru la. M - Serviciul Cercetări Penale se află cauza cu nr. 1213/P/2006, la care a fost conexată cauza nr. 1512/P/2006, supravegherea activității de cercetare penală fiind realizată până la data de 15 ianuarie 2008 de către magistratul, prim procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Strehaia.
Pentru identificarea autorilor, înscrisurile considerate false au fost supuse unor analize de specialitate ale căror concluzii au fost însă contradictorii, ulterior dispunându-se efectuarea unei expertize dactiloscopice, dosarul aflându-se în prezent la.
Prin rapoartele de constatare tehnico-științifică întocmite în cauzele nr. 1213/P/2006 și 1512/P/2006 de Serviciul Criminalistic din cadrul M, s-a concluzionat că scrisul existent pe două foi matricole și două adeverințe, a fost executat de către, astfel încât prin rezoluțiile din 27 februarie și respectiv 24 mai 2007, s-a dispus față de aceasta din urmă începerea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 289 Cod penal, soluție confirmată prin rezoluțiile nr. 1213/P/2006 și 1512/P/2006 din 28.02.2007, respectiv 24.05.2007 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Strehaia.
Ulterior, prin raportul de expertiză criminalistică nr. 299/2007 întocmit de - Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice B, s-a concluzionat că scrisul de la rubricile celor două adeverințe și foi matricole a fost executat de numita - cadru didactic, fapt ce a condus la începerea urmăririi penale față de aceasta, pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 289 Cod penal, la data de 19 decembrie 2007 fiind confirmată prin rezoluția prim-procurorului.
S-a reținut că din actele premergătoare efectuate în cauză nu au rezultat susținerile petentei în sensul săvârșirii de către intimata a infracțiuinii prev.de art.250 alin.1 cod penal ( s-au apreciat ca relevante declarațiile martorilor - avocat stagiar care a arătat că nu a auzit intimata adresându-i expresii jignitoare avocatului, declarația martorilor - ofițer de poliție în cadrul M, - conducător auto în cadrul aceluiași inspectorat și care de asemenea nu au confirmat susținerile petentei).
În final, s-a constatat că întreg probatoriul administrat în cauză - exceptând declarația numitei, subiect pasiv al infracțiunii prevăzută de art. 250 alin. 1 Cod penal pentru fapta denunțată de către - infirmă susținerile petentei, potrivit căreia magistratul procuror ar fi întrebuințat expresii jignitoare la adresa apărătorului său ales.
Totodată, s-a menționat că actele dispuse de prim-procurorul nu au fost efectuate cu depășirea sau omisiunea conștientă a exercitării competențelor pe care le are conform atribuțiilor de serviciu.
Intimata a negat adoptarea unei atitudini jignitoare la adresa avocatului petentei, precizând că aceasta este cea care a jignit-o, nemulțumită fiind de faptul că a refuzat să procedeze la audierea numitei, arătând totodată că pe fondul atitudinii necuviincioase manifestate de avocatul, i-a solicitat acesteia să părăsească biroul.
În plângerea atacată s-a reținut că folosirea unui ton autoritar de către intimată, nu poate echivala cu o insultă, ca și element material al infracțiunii prev.de art.250 alin.1 cod penal, reținându-se totodată că petenta nu fusese citată pentru audiere sau efectuarea unui alt act de urmărire penală la sediul parchetului, ci la sediul Poliției Orașului S, dar și împrejurarea că intrarea avocatei în biroul intimatei, nu s-a realizat cu știința acesteia.
De asemenea s-au reținut în sprijinul soluției de neînceperea urmăririi penale și declarațiile numitelor și, care deși nu au asistat la conflictul menționat, au confirmat existența acestuia, magistratul aducându-le la cunoștință faptul că a fost insultată de către avocatul.
S-a arătat totodată că petenta nu este subiect pasiv al infracțiunii prev.de art.250 alin.1 cod penal, iar numita a declarat cu ocazia audierii sale la 12 februarie 2008 că nu dorește să formuleze plângere împotriva magistratului procuror.
Împotriva acestei rezoluții, a formulat plângere la procurorul ierarhic superior petenta, iar prin rezoluția nr. 741/II/2/2008 din 05 mai 2008, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVAa dispus, conform dispozițiilor art. 275 Cod procedură penală, respingerea plângerii, ca fiind neîntemeiată.
În acest sens, s-a constatat că actele premergătoare efectuate, respectiv declarațiile martorilor audiați în cauză, a celor prezenți ori a celor care au luat cunoștință direct despre presupusul conflict, nu au confirmat susținerile petentei, neexistând vreun temei de fapt și de drept care să justifice tragerea la răspundere penală a magistratului sub aspectul infracțiunilor sesizate.
De asemenea, s-a menționat că împotriva modului de efectuare a urmăririi penale, petenta avea posibilitatea formulării unei plângeri în condițiile art. 275 și următoarele Cod procedură penală, dacă aprecia că i-au fost vătămate interesele legitime, iar împrejurarea că, ulterior, plângerea sa, în sensul arătat, a fost admisă de către procurorul ierarhic, nu conduce la concluzia că magistratul reclamat a acționat cu rea credință sau gravă neglijență sub forma infracțiunii, în condițiile în care actele premergătoare efectuate nu au făcut dovada vinovăției prim procurorului.
Referitor la solicitarea petentei în sensul de a fi cercetat disciplinar magistratul, s-a arătat că Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA nu are competență în acest sens, acțiunea disciplinară putând fi exercitată numai de comisiile de disciplină ale Consiliului Superior al Magistraturii care, prin secțiile sale, îndeplinește rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor.
Împotriva acestor rezoluții, a formulat plângere la instanță, conform dispozițiilor art. 2781Cod procedură penală, petenta, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că nu reflectă adevărul ce rezultă din probele administrate în cauză și nu răspunde cu privire la toate aspecte de fapt și de drept sesizate în plângerea inițială. A arătat că parchetul nu a dispus efectuarea de cercetări cu privire la toate aspectele sesizate în plângerea sa, respectiv faptul că a solicitat tragerea la răspundere disciplinară a magistratului pentru comportamentul nedemn ( în stare avansată de ebrietate în timpul serviciului, a avut o atitudine insultătoare la adresa celor trei avocați prezenți în biroul său la data menționată în plângere, precum la adresa sa personal), iar abuzul în serviciu și purtarea abuzivă s-a referit la împrejurarea că nu i s-a permis accesul la propriul dosar sau participarea la efectuarea tuturor actelor de urmărire penală, deși a solicitat acest lucru și în scris. Mai mult, intimata avut o atitudine insultătoare nu numai cu privire la avocatul, ci și cu privire la petentă, căreia nu i-a fost respectată onoarea și libertatea și a fost pusă într-o situație ridicolă de către un funcționar public.
Petenta precizează că intimata s-a comportat abuziv față de acesta, aspect confirmat și de infirmarea Ordonanțelor emise anterior în dosar, prin care i se interzisese acestuia și apărătorilor săi, accesul la dosarul în care are calitatea de învinuit; intimata a confirmat începerea urmăririi penale împotriva petentei, fără a i se aduce la cunoștință acest aspect, fapt pentru care apreciază că s-au încălcat drepturile consfințite de lege și dreptul la apărare reglementat de Constituție.
S-a solicitat astfel admiterea plângerii, desființarea rezoluțiilor criticate în cauză și trimiterea cauzei la Parchet în vederea continuării cercetărilor față de magistratul prim procuror, pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 246 și art. 250 alin. 1 Cod penal, respectiv a solicitat completarea probatorului cu audierea jandarmului care a fost de serviciu la data de 19 decembrie 2007 căruia magistratul intimat i-ar fi solicitat să întocmească în fals, un raport în care să consemneze că petenta și apărătorul acesteia au insultat-o, audierea numitului în prezența căruia magistratul ar fi continuat în seara aceleiași zile să adreseze insulte la adresa petentei, audierea personalului instituției care a fost prezent la incident, confruntarea petentei și a apărătorilor săi magistratul intimat și polițistul.
Verificând rezoluția atacată, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul în cauză și a celorlalte înscrisuri depuse de către petentă, se constată că este nefondată.
Nu se pot reține criticile formulate de către petentă în plângerea formulată referitoare la insuficienta cercetare prin neadministrarea unor acte premergătoare, deoarece, pe de o parte, în etapa actelor premergătoare, procurorul este singurul care apreciază asupra oportunității efectuării verificărilor pe care le consideră necesare și suficiente, iar pe de altă parte, în cauza de față, au fost efectuate numeroase acte premergătoare.
Astfel în cauză s-a luat declarație petentei, numitei, numitului, avocatului stagiar și, numiților, care, cu excepția declarațiilor petentei și numitei - apărător ales al petentei în cauza în care aceasta are calitatea de învinuit, au infirmat susținerile în sensul că magistratul ar fi adresat insulte și expresii jignitoare atât la adresa apărătorului, cât și la adresa petentei, așa cum aceasta a susținut prin plângerea adresată instanței.
Așa cum am arătat, nu se poate reține solicitarea petentei de admiterea plângerii și completarea cercetării penale, deoarece în cauză au fost administrate actele premergătoare pe care procurorul le-a considerat a fi necesare soluționării cauzei, instanța de judecată soluționând cauza potrivit dispoz.art.2781alin.7 p, care prevăd expres limitele de verificare și anume: "judecătorul soluționând plângerea, verifică rezoluția sau ordonanța atacată, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei și a oricăror înscrisuri noi prezentate".
De altfel, în etapa actelor premergătoare, etapă care se situează în afara procesului penal, nu pot fi administrate mijloace de probă, ci se fac numai verificări cu privire la presupuse fapte penale reclamate prin plângerea petentului.
În cauza de față, în mod corect procurorul a efectuat actele premergătoare începerii urmăririi penale, în raport de ansamblul faptic prezentat de petentă, procedându-se la studierea tuturor actelor indicate de către aceasta în plângerile formulate.
Din analiza multitudinii actelor premergătoare efectuate de către procuror și menționate mai sus, ce au stat la baza rezoluției nr.16/P/2008, a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, se constată că, în mod corect și motivat, în raport cu fiecare critică a petentei, ce a fost examinată în concret și căreia i s-a răspuns argumentat, procurorul a dispus soluția neînceperii urmăririi penale față de magistratul procuror pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev.de art.246 cod penal și respectiv purtarea abuzivă prev.de art.250 alin.1
C.P.P.Instanța apreciază așadar în contextul cauzei, că nu rezultă existența faptelor reclamate de către petentă în sarcina inculpatei, deoarece aceasta și-a exercitat atribuțiile de serviciu cu respectarea prevederilor legale, actele existente la dosar infirmând așa cum am subliniat mai sus, susținerile petentei în sensul că aceasta ar fi fost insultată de către magistratul procuror.
Numai împrejurarea că petenta și avocatul care a arătat tot timpul că nu înțelege să formuleze o plângere în acest sens, au invocat anumite aspecte cu privire la procurorul, respectiv adresarea de către aceasta a unor expresii jignitoare, nu poate constitui, nefiind susținute de alte probe, un motiv pentru tragerea la răspundere penală a procurorului sub aspectul infracțiunilor reclamate.
Sub aspectul infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, reclamată de către petentă, menționâm că este necesar ca funcționarul public să fi omis să îndeplinească un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu, ori să-l îndeplinească în mod defectuos.
De asemenea, este necesar ca acțiunea sau inacțiunea care constituie elementul material al faptei și care a produs vătămări intereselor unor persoane, să fie săvârșite cu intenție, ceea ce înseamnă că făptuitorul, cu voință, a efectuat acțiunea, ori a rămas în pasivitate, și-a dat seama că acțiunea sau inacțiunea sa cauzează o vătămare, rezultat pe care l-a urmărit sau a acceptat producerea lui.
Ori, în cauza de față, nu poate fi reținută o astfel de conduită în sarcina magistratului procuror doar prin actele efectuate în baza legii, chiar dacă unele au fost infirmate ulterior.
În ceea ce privește tragerea la răspundere disciplinară a intimatei, așa cum s-a arătat și prin rezoluția Procurorului General de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, acțiunea disciplinară poate fi exercitată numai de comisiile de disciplină ale Consiliului Superior al Magistraturii care, prin secțiile sale îndeplinește rolul de instanță în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor.
În raport de aceste considerente, instanța apreciază că rezoluția nr.16/P din 28 martie 2008 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova este legală și temeinică, astfel încât în baza art.2781alin.8 lit.a p, plângerea petentei va fi respinsă ca nefondată, menținându-se rezoluțiile atacate.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 p;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petenta, cu domiciliul în S,-, -.9 Județul M, împotriva rezoluției nr. 16/P/2008 din 28 martie 2008 pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA și rezoluției nr. 741/II/2/2008 din 05 mai 2008 procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, privind pe intimata - prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Strehaia, menținând rezoluțiile atacate.
Obligă petenta la plata sumei de 60 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile lipsă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Octombrie 2008.
Președinte,
- -
Grefier,
- -
Dact. 3 ex./ 10.11.2008
Președinte:Liana BalaciJudecători:Liana Balaci
