Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp.
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
ENTINȚA NR. 83
Ședința publică din data de 09 iunie 2008
PREȘEDINTE: Florentin Teișanu
Grefier - - -
*****
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
Pe rol fiind soluționarea plângerii penale formulată în baza art. 2781Cod procedură penală de petentul parte vătămată, domiciliat în comuna, at, nr. 274, județul D împotriva rezoluțiilor nr. 390/P/2007 și nr. 713/II/2/2008 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești privind pe intimatul făptuitor, domiciliat în B, nr. 17, Bloc 101,. 4,. 2,. 59.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul parte vătămată, lipsind intimatul făptuitor.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că a fost atașat dosarul de urmărire penală nr. 390/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
Petentul parte vătămată, depune la dosar copie de pe procesul-verbal de sechestru asigurător emis în anul 2003 și având cuvântul, arată că nu are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbaterea fondului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbaterea fondului.
Curtea, ia act că nu sutn cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea fondului.
Petentul parte vătămată, având cuvântul, consideră că în mod greșit a fost dată rezoluția nr. 390/P/2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, în cauză nefiind făcute cercetării pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare, apreciind și procesul-verbal din data de 27.07 ca fiind fals. De asemenea, nu s-a făcut o cercetare completă, care să îndeplinească prevederile legale, singura declarație fiind cea a intimatului făptuitor. În mod greșit nu au fost luate declarații și debitorilor. Susține că executorul și-a însușit întreaga sumă de 1.000 RON. și suma de 220 RON reprezintă o faptă de abuz.
Solicită admiterea plângerii formulate și trimiterea cauzei la parchet pentru completarea cercetărilor, arătând că în această situație mai sunt încă circa 200 de persoane.
Reprezentantul Ministerului, având cuvântul, apreciază rezoluția dată în dosarul nr. 390/P/2007 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel ca fiind temeinică și legală sub toate aspectele, în cauză neputându-se reținere săvârșirea infracțiunii de delapidare, pentru care s-au făcut acte premergătoare
În concluzie solicită respingerea plângerii penale ca fiind nefondată.
CURTEA,
Asupra plângerii penale de față;
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr- numitul a solicitat desființarea rezoluției nr. 390/P/2007 a Prachetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
În motivarea plângerii a precizat petentul că în dosarul indicat procurorul a făcut o cercetare superficială, luând o simplă declarație făptuitorului executor judecătoresc. S-a mai precizat că această persoană a încasat de la debitor 1.000 lei, pe care și i-a însușit, situație pe care a aflat-o după ce dosarele de executare au fost predate executorului judecătoresc. Sub acest aspect, arată petentul, că procurorul trebuia să efectueze cercetări și sub aspectul săvârșirii de delapidare, aspect ce nu s-a întâmplat.
La dosarul cauzei a fost depus dosarul nr. 390/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești în care s-a pronunțat rezoluția ce se solicită a fi desființată.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului instanța reține următoarele:
Prin rezoluția nr. 390/P/2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieștis -a dispus neînceperea urmăririi penale față de executorul judecătoresc pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 246 Cod penal și art. 289 Cod penal.
Rezultă din dosarul cauzei că în data de 09.06.2005 petentul a formulat cerere de executare la biroul făptuitorului, față de debitorul, vizând sentința penală nr. 242/2004 pentru o sumă de 4.000 RON.
Cererea a fost înregistrată sub nr. 122/2005, iar executarea încuviințată de Judecătoria Găești, prin încheierea de ședință din Camera de Consiliu din 27.06.2005, dosar nr. 147/2005.
S-a emis somație către la data de 04.07.2005, prin care acestuia i s-a adus la cunoștință că în termen de o zi de la primirea somației să achite suma datorată.
La data de 08.09.2005 executorul judecătoresc a încheiat un proces-verbal, din care rezultă că s-a deplasat la domiciliul debitorului, unde găsind pe numita, iar la precizarea acesteia că nu are bani să plătească suma datorată și că numitul se află în penitenciar, iar este minor și nu realizează venituri, motiv pentru care a eșalonat datoria pe 6 luni.
În declarația sa, executorul judecătoresc a precizat că s-a deplasat la Primăria, localitate unde locuiește debitorul, fiind eleiberată adeverința nr. 3163/05.09.2005, din care rezultă că debitorul nu are venituri.
Ulterior, deși debitorul s-a aflat în penitenciar, soția acestuia a depus, în câteva rânduri, sume de bani în valoare totală de 210 RON, iar când debitorul s-a eliberat din penitenciar a mai depus la executor suma de 800 RON.
Pentru aceste sume au fost eliberate chitanțe.
A mai precizat făptuitorul că din sumele obținute a reținut cu titlu de onorariu suma de 200 RON, sub cea de 400 RON, stabilită inițial.
La data de 01.11.2007 s-a transferat la Curtea de Apel Ploiești, iar dosarul a fost transferat executorului judecătoresc. De asemenea, a fost predată și suma de 800 lei vizând această executare.
A menționat petentul că executorul judecătoresc s-ar fi folosit de suma de 1.000 lei.
Așa cum rezultă din declarația executorului, cât și sub înscrisul sub semnătură privată, intitulat "întâmpinare", depus la prezentul dosar, sumele de bani vizând această executare au fost depuși în contul Biroului existent la Sucursala BRD G.
Astfel, din actele și lucrările dosarului, nu se poate reține că executorul judecătoresc s-ar putea face vinovat de comiterea infracțiunii de delapidare, astfel cum petentul a precizat în plângerea formulată.
Având în vedere cele de mai sus, Curtea apreciază că plângerea petentului este nefondată, urmând a fi respinsă cu această motivație în temeiul art. 2781alin. 8 lit. a Cod procedură penală.
Văzând și disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul parte vătămată, domiciliat în comuna, sat, nr. 274, județul D, împotriva rezoluțiilor nr. 390/P/2007 și nr. 713/II/2/20098 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, privind pe intimatul făptuitor, domiciliat în B, nr. 17, Bloc 101,. 4,. 2,. 59.
Menține rezoluțiile atacate.
Obligă petentul la 30 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare, pentru intimatul făptuitor lipsă de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 09 iunie 2008.
Președinte, Grefier,
- - - -
2 ex/ 16. 06.2008
Red.
Tehnored.
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3113/2006
Președinte:Florentin TeișanuJudecători:Florentin Teișanu
