Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 315/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

1904/2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ

SENTINȚA PENALĂ NR. 315/

Ședința publică din data de 3 noiembrie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Mihai Oprescu

GREFIER: - -

*****************

MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror.

Pe rol pronunțarea plângerii formulată de petentul împotriva Rezoluției emise la data de 05.06.2009, în dosarul nr.1719/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 20 octombrie 2009 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, iar Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art.306 teza a II-a a C.P.P. amânat succesiv pronunțarea asupra cauzei la data de 27 octombrie 2009 și respectiv la data de astăzi, 3 noiembrie 2009, când în aceeași compunere, a pronunțat următoarea hotărâre.

CURTEA,

Deliberând asupra cauzei penale de față, din actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată la această instanță la data de 4 august 2009, sub nr-, petentul a criticat, în temeiul art.2781Cod procedură penală, rezoluția din 5 iunie 2009, adoptată de procuror în dosarul nr.1719/P/2008, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, față de intimatul, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune în convenții cu consecințe deosebit de grave (art.215 alin.1, 2, 3 și 5 Cp.) și fals în înscrisuri sub semnătură privată (art.290 Cp.).

În motivarea acestei plângeri, petentul susține - în esență - că a fost indus în eroare de intimat cu prilejul încheierii și executării contractului de asistență juridică nr. - din 03.09.2007.

Examinând actele dosarului, Curtea reține că, prin rezoluția din 5 iunie 2009 (dosar nr.1719/P/2008), Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa dispus neînceperea urmăririi penale față de intimatul, sub aspectul infracțiunilor prevăzute de art.215, art.290 și art.193 din Codul penal.

Pentru a adopta această soluție, Parchetul a arătat că din actele premergătoare efectuate nu au rezultat indicii privind săvârșirea de către avocatul a vreunei manopere de inducere în eroare asupra persoanei vătămate. Faptul că între client și avocat au apărut neînțelegeri cu privire la cuantumul onorariului și la modul de plată a acestuia nu poate avea decât semnificația unui litigiu civil referitor la interpretarea clauzelor contractului de asistență juridică.

A reținut Parchetul că declarațiile făptuitorului și ale persoanei vătămate nu pot fi apreciate decât în condițiile art.69, respectiv art.75 din Codul d e procedură penală, iar faptele și celelalte împrejurări care rezultă din ansamblul actelor premergătoare efectuate nu confirmă faptul că persoana vătămată a avut o reprezentare eronată a realității la momentul semnării contractului de reprezentare, creată prin orice mijloc de către apărătorul său.

De asemenea, reține Parchetul, - din declarația executorului judecătoresc și urmare verificării conținutului dosarului de executare deschis la cererea creditorului - rezultă că primul exemplar, original al contractului de asistență juridică nu a fost prezentat executorului, în susținerea cererii de executare silită.

Conform declarației făptuitorului, în situația în care contractul de asistență juridică se referă la o cauză importantă, obișnuiește să facă o fotocopie a originalului pentru că hârtia autocopiativă a exemplarului 2 care rămâne în carnet nu este întotdeauna lizibilă, iar exemplarul original îl înmânează clientului. Aceeași procedură a urmat-o și în cazul persoanei vătămate.

Parchetul a subliniat și faptul că, urmare confruntării efectuate între martorul și avocatul, a rezultat că martorii persoanei vătămate se aflau într-o altă cameră, la distanță de biroul în care susține persoana vătămată că s-au purtat discuțiile. Chiar dacă martorii au putut să perceapă frânturi din discuțiile care se purtau în biroul situat în același imobil și chiar au văzut parțial desfășurarea evenimentelor, declarațiile acestora nu pot înlătura - fără nici un dubiu - prezumția de nevinovăție întrucât, față de modul în care relațiile avocatului cu clientul său s-au desfășurat, toate persoanele audiate sunt de acord că avocatul i-a acordat asistență juridică persoanei vătămate în mai multe cazuri și niciunul din martori nu poate preciza concluzia la care au ajuns părțile cu privire la onorariul de succes. De asemenea, s-a reținut și faptul că plata onorariului de succes este întotdeauna supusă unei condiții suspensive, astfel că remiterea sumei de 2000 de euro la momentul încheierii contractului nu poate duce la concluzia certă că părțile nu au convenit și un onorariu de succes.

Cu privire la fapta prevăzută de art.290 din Codul penal, Parchetul a reținut că, în lipsa exemplarului original al contractului, elementul material al laturii obiective și elementul subiectiv al laturii subiective nu pot fi dovedite cu certitudine.

Pentru fapta prevăzută de art.193 Cod penal, Parchetul a arătat că se impune neînceperea urmăririi penale, întrucât plângerea prealabilă a fost formulată cu depășirea termenului prevăzut de art.284 Cod procedură penală.

Însă, prin plângerea formulată la instanță, petentul arată cu privire la infracțiunea de înșelăciune, că Parchetul a ignorat împrejurarea că prin plângerea inițială, s-a susținut inducerea în eroare cu privire la clauzele contractuale prin utilizarea unui mijloc fraudulos (falsificarea contractului de asistență juridică prin inserarea unei clauze neconvenita anterior), iar nu prin apariția unor neînțelegeri cu privire la cuantumul onorariului și modalitatea de plată.

Potrivit art.62-63 Cod procedură penală, în vederea aflării adevărului, organul de urmărire penală și instanța de judecată sunt obligate să lămurească cauza sub toate aspectele, pe bază de probe, constituind probă - în spiritul legii penale - orice elemente de fapt care servește la constatarea existenței sau inexistenței unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei.

Cum, în speță, petentul invocă neepuizarea întregului material probator, respectiv neefectuarea expertizei grafoscopice care să aibă drept scop stabilirea existenței vreunei fapte prevăzute de legea penală, Curtea constată că este în spiritul dispozițiilor menționate, efectuarea unei expertize grafoscopice, chiar și pe exemplarul 2 al contractului de asistență juridică, aflat la Biroul executorului judecătoresc, prin aceasta epuizându-se toate activitățile de natură a duce la aflarea adevărului.

Față de aceste considerente, în conformitate cu art.278 ind.1 alin.8 lit.b Cod procedură penală, Curtea va admite plângerea formulată de petentul și, pe cale de consecință, va desființa rezoluția din 5 iunie 2009, pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, în dosarul nr.1719/P/2008 și va trimite cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale, în sensul dispunerii efectuării unei expertize grafoscopice pe exemplarul nr.2 - material autocopiant - aflat în arhiva "Biroului Executori judecătorești și ", reprezentând contract de asistență juridică dintre intimatul avocat și petentul, având ca obiect principal stabilirea cu certitudine a aspectului incriminat de petent, în sensul dacă mențiunea din contract privind adăugarea clauzei speciale sau orice alte modificări făcute de intimat și la ce dată (anterior, odată, posterior înregistrării acestuia).

Față de soluția ce urmează a se pronunța, Curtea va face aplicarea dispozițiilor art.192 alin.3 Cod procedură penală, cu privire la cheltuielile judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

În temeiul art.278 ind.1 alin.8 lit.b, Cod procedură penală, admite plângerea formulată de petentul și drept consecință:

Desființează rezoluția din 5 iunie 2009, pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, în dosarul nr.1719/P/2008 și trimite cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale, scop în care va efectua următoarele activități:

-dispunerea efectuării unei expertize grafoscopice pe exemplarul nr.2 - material autocopiant - aflat în arhiva "Biroului Executori judecătorești și ", reprezentând contract de asistență juridică dintre intimatul avocat și petentul, având ca obiect principal stabilirea cu certitudine a aspectului incriminat de petent, în sensul dacă mențiunea din contract privind adăugarea clauzei speciale sau orice alte modificări făcute de intimat și la ce dată (anterior, odată, posterior înregistrării acestuia).

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 noiembrie 2009.

PREȘEDINTE,

- -

GREFIER,

- -

Red.

Dact.

Ex.2

Președinte:Mihai Oprescu
Judecători:Mihai Oprescu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 315/2009. Curtea de Apel Bucuresti