Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 47/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
SENTINȚA PENALĂ NR.47/ DOSAR NR-
Ședința publică din data de 12 Mai 2008
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Alina Constanța Mandu
GREFIER - - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public -
- procuror șef Secție judiciară
în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov
Pe rol fiind soluționarea plângerii formulată de petenții, jr. și jr., în temeiul art.2781Cod procedură penală, împotriva rezoluției procurorului de neîncepere a urmăririi penale din data de 07.03.2008, pronunțată în dosarul nr. 36/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, soluție menținută prin ordonanța nr. 307/II/2/2008 din 08.04.2008 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, privind pe intimata.
Dezbaterile în cauza de față au loc în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod Procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată sunt înregistrate cu mijloace tehnice audio-video.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petentul și jr. lipsă fiind petenții și jr. și intimata.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Întrebate fiind, părțile declară că nu au alte cereri sau excepții de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul în dezbaterea plângerii, potrivit art.340 Cod procedură penală.
Petenta jr. având cuvântul învederează instanței că soluția dată în ceea ce-i privește, se bazează pe un înscris în copie care se află și la dosar, act în care apare o anexă 2a+3, 24 din 26.02.1991. Precizează că în acest act figurează numitul, persoană cu care de altfel se află și în proces, cu o suprafață de 2,50 de hectare, subliniind faptul că aceasta este singura mențiune din actul pe care îl contestă. Arată că de la Primăria Comunei s-a emis o copie după un original, care se depunea în perioada pentru aplicarea Legii nr.18/1991, subliniind faptul că între cele două acte diferențele sunt evidente. Precizează că această copie vizează anexa 3, 26 din 26.02.1991, în care figurează o altă persoană, respectiv, cu o suprafață de teren de 5 ha restituit din, menționându-se că această suprafață de teren i se cuvine ca moștenire după, la acea dată decedat. Arată că la această cerere se anexau anumite acte doveditoare, respectiv certificate de intrare în și registru. De asemenea, subliniază faptul că în aceiași anexă se menționează că numita declară pe propria răspundere că este îndreptățită conform Legii nr.18/1991 să primească această suprafață de pământ. Învederează instanței că acest înscris în copie nu specifică de la cine se cere această suprafață de teren. Precizează că numai după terminarea procesului, a aflat că pe acest înscris în copie, judecătoarea de la fondul cauzei a făcut mențiunea " conform cu originalul prezentat instanței ", atrăgând atenția asupra faptului că în nicio instanță nu s-a prezentat un original la această copie. Menționează că numai în momentul în care a primit comunicarea deciziei Tribunalului Brașov nr. 810/R, a observat că în motivarea acestei hotărâri se face mențiunea că cererea depusă la fila 85 în dosar, în copie, poartă viza judecătorului fondului, care la data de 18.03.2006 a făcut mențiunea conform cu originalul prezentat în instanță. Raportat la această împrejurare, s-a considerat că art. 139 Cod procedură civilă nu-și găsește aplicarea. Subliniază că tocmai datorită acestei mențiuni au pierdut această suprafață de teren, revendicată drept moștenire de pe urma tatălui. Arată că în sprijinul susținerilor sale, un rol important îl joacă o adresă oficială trimisă de Primăria Comunei, respectiv Camera Agricolă care aplica Legea nr.18, către Judecătoria Brașov. Menționează că pe cererea care face obiectul plângerii apare anexa 2a+3, în timp ce pe cererea pe care au primit-o, respectiv copia originală apare doar anexa 3. Precizează că conform metodologiei de aplicare a Legii nr.18 existau două anexe, anexa 3 pentru moștenitori și anexa 2a pentru proprietari. Învederează instanței că în cererea lor, și aceasta este înregistrată greșit cu anexa 2a+3, apreciind că un individ nu se poate să fie pe aceiași suprafață de teren și proprietar și moștenitor. Arată că de la început această cerere nu a fost înregistrată corect, considerând-o incompletă. Precizează că în adresa înaintată de către Primăria Comunei, care reprezintă un organ al statului, Judecătoriei Brașov, ca urmare a solicitării de către această instanță a unor date referitoare la cererea formulată de către în baza Legii nr.18/1991, care poartă nr. de înregistrare 24 din 26.02.1991 anexa 2a+3, se menționează că această instituție nu are cunoștință despre o asemenea cerere, nefiind înregistrată în evidențele Camerei Agricole din cadrul Primăriei Comunei nicio cerere care să aibă înscris anexa 2a+3, astfel cum le-a fost prezentat înscrisul atașat adresei. De asemenea, se precizează că s-a trimis această copie din luna februarie 1991, înaintându-se în copie conform originalului cererea înregistrată cu nr. 26 din 26.02.1991 care a fost depusă pe acest tip de formular de restituire. Precizează că nu solicită luarea unei măsuri împotriva doamnei judecător ci dorește găsirea unei modalități de corectare a greșelii săvârșite în cauza care-i privește. Apreciază că hotărârea judecătorească pronunțată este nedreaptă pentru că se bazează pe un act inexistent, ceea ce ar conduce evident și la nulitatea soluției pronunțate în cauză.
Petentul având cuvântul declară că își însușește concluziile petentei jr.
Reprezentantul Ministerului Public arată că petenta jr. a făcut referire în cauză la originalul copiei. Face anumite precizări cu privire la această sintagmă de " original", subliniind faptul că în momentul în care în instanță se prezintă un anumit document, fie că este în original fie că este în copie, iar la instanță se depune încă o copie și nu se înmânează personal documentul, se face mențiunea " conform cu originalul ". Învederează instanței că acest lucru nu înseamnă neapărat că originalul prezentat în instanță este originalul adevărat, putându-se prezenta și originalul copiei. Apreciază că sub aspect subiectiv nu poate fi reținută în sarcina judecătoarei o anumită infracțiune. În ceea ce privește repararea greșelii săvârșite în cauză, susținere determinată de faptul că hotărârea a avut la bază un document inexistent, arată că aceasta se poate face în cadrul procedurii civile pe calea revizuirii și în nici într-un caz pe calea dreptului penal. Față de aceste considerente, pune concluzii de respingere a plângerii formulată de petenții, jr. și jr.
CURTEA
Prin plângerea formulată de petenții, jur. Și s-a solicitat desființarea Ordonanței nr. 36/P/2008 din 07.03.2008 pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimata pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246 Cod penal și art. 289 Cod penal, soluție menținută prin ordonanța nr. 307/II/2/2008 din 08.04.2008 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov.
În motivarea plângerii petenții arată că în dosarul nr. 5420/2005 al Judecătoriei Brașov, intimata a pronunțat sentința civilă nr. 6077/07.07.2006 prin care a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul, instanța de judecată, respectiv intimata, pronunțând sentința întemeiată pe un înscris care era fals, depus în copie la dosarul cauzei, fără a verifica originalul acelui înscris, care de altfel nu există, prejudiciind pe petenți în dreptul lor de proprietate conferit de Legea nr. 18/1991.
Din actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin Ordonanța nr. 36/P/2008 din 07.03.2008 pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimata pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246 Cod penal și art. 289 Cod penal, soluție menținută prin ordonanța nr. 307/II/2/2008 din 08.04.2008 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov.
Petenții, în temeiul prevederilor art. 278/1 Cod procedură penală au formulat plângere la instanță, solicitând admiterea plângerii, desființarea ordonanței și reținerea cauzei spre judecare, potrivit prevederilor art. 278/1 alin. 8 lit. c Cod procedură penală, întrucât intimata a săvârșit faptele pentru care ei au facut plângere penală.
Plângerea este nefondată.
În fapt, prin sentința civilă nr. 6077/07.07.2006, pronunțată în dosarul nr. 5420/2005 al Judecătoriei Brașov, a fost admisă acțiunea civilă formulată, precizată și completată de reclamantul în contradictoriu cu Comisia Locală de Aplicare a Legii nr. 18/1991, Comisia Județeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate aupra terenurilor B, constatându-se nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 00410 emis la data de 25.08.1994 și dispunându-se ca pârâta 2 să elibereze un nou titlu de proprietate pe numele moștenitorilor defunctei, respectiv și.
Reclamantul a susținut că tatăl său, în prezent decedat, a formulat la data de 26.02.1991 o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unui teren ce a aparținut bunicii sale, cerere care nu a fost avută în vedere cu ocazia eliberării titlului de proprietate, emis numai pe numele lui, în calitate de unic moștenitor al defunctei.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus la dosar o copie a cererii purtând numărul de înregistrare 24/26.02.1991 Anexa 2a+3, susținând că a găsit-o în podul casei, într-un plic vechi.
De esența soluționării cauzei a fost stabilirea existenței sau inexistenței acestei cereri.
La termenul din data de 17.03.2006, judecătorul a făcut pe această copie mențiunea " cf. cu originalul prezentat în instanță ".
Pentru ă documentul era în copie, instanța a formulat mai multe adrese către Primăria, solicitând confirmarea existenței cererii și întrucât răspunsurile nu au fost lămuritoare, a efectuat o cercetare la fața locului, constatând la Primăria că instituția nu a putut prezenta un registru cu file numerotate și nu se pot identifica cererile depuse în ordinea numerelor de înregistrare sau după data depunerii. Cererea în discuție nu s-a găsit, dar s-a mai constatat că nu s-a putut dovedi nici că cererea cu numărul 24 privește o altă persoană îndreptățită, nefiind identificată nicio cerere purtând numărul 24 de la anexa 2a+3.
În cauză au mai fost audiați martori oculari la momentul depunerii cererii.
Sentința a fost atacată cu recurs, Tribunalul Brașov, prin decizia civilă nr. 810/R din data de 29.11.2006, definitivă și irevocabilă, a admis în parte recursul, în sensul că a constatat nulitatea parțială a titlului de proprietate, obligând pârâta 2 să emită titlu de proprietate în favoarea moștenitorului.
În motivarea recursului, instanța de recurs a reținut de asemenea că intimatul reclamant a făcut dovada depunerii în termen a unei cereri care s-a pierdut, apreciind că probatoriul administrat în cauză a fost în mod corect interpretat și coroborat de către prima instanță.
S-a mai reținut de asemenea că art. 139 Cod procedură civilă nu-și găsește aplicarea, întrucât această prevedere se referă la un înscris original, ori în cauză s-a depus o copie, probele fiind coroborate și completate cu o prezumție simplă, conform art. 1203 Cod Civil.
Intimata în calitate de judecător, investit cu soluționarea cauzei întemeiată pe prevederile Legii nr. 18/1991, a primit la dosarul cauzei copia înscrisului care a stat la baza pronunțării hotărârii, iar pentru că originalul nu a putut fi prezentat, în baza rolului activ potrivit art. 129 alin. 5 Cod procedură civilă a făcut toate demersurile necesare pentru aflarea adevărului, a emis mai multe adrese la Primăria, prin care a solicitat punerea la dispoziția instanței a originalului actului, a audiat martori oculari la momentul depunerii cererii și a efectuat și cercetare la fața locului pentru a cerceta personal instanța arhiva Primăriei, în vederea identificării actului.
Nu se poate reține în sarcina intimatei săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 Cod penal, întrucât aceasta nu există, toate demersurile făcute de intimată în timpul procesului fiind tocmai în vederea aflării adevărului și în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.
Acest lucru este confirmat și de decizia civilă nr. 810/R din 29.11.2006, definitivă și irevocabilă, pronunțată de Tribunalul Brașov, prin care a fost admis în parte recursul, sentința pronunțată de intimată, ca instanță de fond, fiind supusă controlului judiciar de instanța ierarhic superioară.
În ceea ce privește infracțiunea de fals intelectual prevăzută de art. 289 Cod penal, nu se poate reține, sub aspectul laturii obiective, în sarcina intimatei săvârșirea acestei infracțiuni. Faptul că intimata a pus pe actul prezentat în copie de către parte rezoluția "conform cu originalul" are valoarea unei certificări a actului depus. Instanța, atunci când nu s-a putut depune originalul, datorită împrejurărilor obiective invocate de parte, decesul titularului formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, perioada de timp îndelungată, a folosit toate mijloacele legale, probe, pentru aflarea adevărului.
Față de considerentele de mai sus, întrucât în cauză nu se pot reține faptele reclamate de petenți ca fiind comise de intimată, respectiv săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246 Cod penal și art. 289 Cod penal, instanța urmează, ca în temeiul prevederilor art. 278/1 alin. 8 lit. a Cod procedură penală să respingă plângerea, ca nefondată.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală petenții vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petenții, jr. și jr. toți cu domiciliul în comuna,-, jud. B, împotriva ordonanței nr. 36/P/2008 din 07.03.2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov de neîncepere a urmăririi penale față de intimata -, judecător la Judecătoria Brașov, județul B pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 289 Cod penal și art. 291 Cod penal, soluție menținută prin ordonanța nr. 307/II/2/2008 din 08.04.2008 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov.
În baza art. 278/1 al. 8 lit. a Cod procedură penală menține soluția dată prin ordonanța atacată.
În baza art. 192 al. 2 și 4 Cod procedură penală, obligă pe petenți la plata sumei de câte 50 lei fiecare, în favoarea statului, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare cu petenții și jr. și de la comunicare cu petenții, și intimata.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12.05.2008.
PREȘEDINTE GREFIER
- C - - -
Red./02.06.2008
Dact./04.06.2008/2ex.
Președinte:Alina Constanța ManduJudecători:Alina Constanța Mandu
