Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 5/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI D FAMILIE

DOSAR NR-

SENTINTA NR.5

Ședința publică din data de 12 ianuarie 2009

PREȘEDINTE: Cristina Georgescu

Grefier: - - -

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

Pe rol fiind soluționarea plângerilor formulate de petenții și, ambii domiciliați în comunaa, sat S de, nr.65, județul P, potrivit art.278/1 p, împotrivarezoluției nr.504/P/2008 din 24.09.2008a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de, avocat în cadrul Baroului P, sub spectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.246 pr.penală întrucât faptele sesizate nu există și a rezoluției nr.1709/II/2/2008 din 31.10.2008 a Procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, prin care s-a respins ca neîntemeiată plângerea formulată împotriva soluției adoptate în dosarul nr.504/P/2008.

La apelul nominal făcut în ședință ppublică au lipsit părțile: petenții, și intimatul.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Reprezentantul Ministerului Public declară că nu are cereri de formulat.

Constatând că nu mai sunt alte chestiuni prealabile Curtea a acordat cuvântul în susținerea plângerii.

Reprezentantul Ministerului Public susține că prin rezoluția nr.504/P/2008 din 24.09.2008 procurorul a dispus neînceperea urmărirea penală față de, avocat în Baroul Prahova pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.246 penal, constatând că faptele reclamate de petenții și nu există.

Împotriva soluției procurorului au formulat plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, care prin rezoluția 1709/II/2/2008 a respins-o ca neîntemeiată.

Față de probele administrate, apreciază că soluția pronunțată este legală și temeinică, iar plângerile formulate de petenți sunt neîntemeiate.

Pune concluzii de respingere ca nefondată a plângerii și de obligare la plata cheltuielilor de judecată.

CURTEA,

Asupra cauzei penale de față:

Prin rezoluția nr.504/P/2008 din 24.09.2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul, avocat în cadrul Baroului P, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.246 cod penal, întrucât faptele sesizate nu există.

Se reține în această rezoluție că la data de 25.08.2008 a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești plângerea penală a numiților și împotriva avocatului, din cadrul Baroului P, petenții sesizând că acesta s-ar face vinovat de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor întrucât și-a exercitat abuziv funcția atunci când a redactat și introdus în mod nejustificat, în numele clientei sale o acțiune de partaj pentru dezbaterea succesiunii numitei.

Pe baza actelor premergătoare efectuate s-a stabilit în esență că persoanele vătămate au pretins că nu avea nici un fel de drept la succesiunea numitei întrucât renunțase expres la moștenirea soțului acesteia, prin declarație autentică dată în anul 1992, aspect pe care avocatul îl cunoștea foarte bine.

Cercetările întreprinse în cauză nu au relevat date care să contureze existența vreunei fapte în raport cu care să se discute despre o posibilă infracțiune sau mai multe posibile infracțiuni.

În cauza civilă nr- a Judecătoriei Ploiești, numitul figurează ca pârât la cererea de partaj succesoral introdusă de numita.

Cererea de chemare în judecată a fost redactată și introdusă în numele reclamantei de către avocatul ales al acesteia.

În prezent cauza se află la judecata în apel, iar motivele căii de atac precizate pentru reclamantă, au fost redactate și introduse tot de către avocatul.

S-a mai reținut că plângerea penală a persoanelor vătămate este improprie și că aceștia de fapt, reclamantei exercițiul a două drepturi constituționale, dreptul de petiționare și dreptul la apărare iar acțiunile făptuitorului s-au circumscris exercițiului acestor două drepturi cetățenești fundamentale.

Împotriva acestei rezoluții au formulat plângere în condițiile art.278 pr.penală la procurorul ierarhic superior.

Prin rezoluția nr.1709/II/2/2008 din 31.10.2008 Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de și împotriva soluției adoptate în dosarul 504/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

S-a avut în vedere de către procurorul general că în sarcina intimatului nu poate fi reținută infracțiunea pentru care s-a formulat plângere penală deoarece potrivit dispozițiilor art.37 alin.1 din Legea nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, "în exercitarea profesiei, avocații sunt ocrotiți de lege, fără a putea fi asimilați funcționarului public sau altui salariat".

Împotriva celor două rezoluții petenții și s-au adresat cu plângere în condițiile prevăzute de art.278/1 pr.penală instanței de judecată, respectiv Curții de Apel Ploiești, susținând că rezoluțiile sunt netemeinice și nelegale, deoarece intimatul a comis infracțiunile pentru care s-a formulat plângere penală împotriva sa, solicitând potrivit motivele scrise depuse la dosar, admiterea plângerii, desființarea rezoluțiilor atacate și trimiterea cauzei la procuror pentru a se începe urmărire penală împotriva intimatului.

Curtea, examinând plângerea formulată, în raport de motivele invocate, de actele și lucrările dosarului de urmărire penală ce a fost atașat și de dispozițiile legale în materie, constată că aceasta este nefondată, după cum se va arăta în continuare:

În mod judicios s-a reținut prin rezoluția procurorului, confirmată de rezoluția procurorului general, că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile cerute de lege pentru punere în mișcare a acțiunii penale împotriva intimatului, avocat în cadrul Baroului

Din actele premergătoare efectuate rezultă că intimatul a redactat și introdus pe rolul instanței - Judecătoria Ploiești, o acțiune judecătorească în numele clientei sale, având ca obiect partajarea averii succesorale de pe urma defunctei, iar la data efectuării actelor premergătoarea, judecata cauzei aflându-se în apel pe rolul Tribunalului Prahova, motivarea căii de atac fiind efectuată de către același intimat.

Susținerile petenților potrivit cărora, prin acordarea asistenței juridice către clienta sa intimatul s-ar face vinovat de săvârșirea infracțiunii prev. de art.246 cod penal, deoarece în acest mod i-ar exclude pe aceștia de la moștenire, sunt în mod evident contrare dispozițiilor legale și nu pot conduce la antrenarea răspunderii penale a intimatului.

Aceasta deoarece, acesta a fost angajat pentru acordarea asistenței juridice, devenind aplicabile disp. art.37 din Legea 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, cu modificările și completările ulterioare, care în alineatul 6 stabilește că avocatul nu răspunde penal pentru susținerile făcute oral sau în scris în fața instanței de judecată sau a altor organe, dacă aceste susțineri sunt în legătură cu apărarea și necesare cauzei ce i-a fost încredințată.

De asemenea, potrivit alin.1 al art.37 din același act normativ, în exercitarea profesiei, avocații sunt ocrotiți de lege, fără a putea fi asimilați funcționarului public sau altui salariat.

Așa fiind, cum pe parcursul efectuării actelor premergătoare, nu s-a stabilit violarea de către intimat a vreunei dispoziții înscrise în Legea 51/1995 sau în statutul profesiei de avocat, așa cum acesta este în vigoare, rezultă că simplele afirmații ale petenților, formulate în contextul derulării unei cauze aflate pe rolul instanței de judecată, nu pot da naștere unui raport juridic de drept penal, cu atât mai mult, cu cât accesul liber la justiție este garantat oricărei persoane potrivit dispozițiilor constituționale.

În consecință, Curtea constată că soluțiile de neurmărire penală dispuse prin rezoluțiile atacate sunt legale și temeinice și corespund mijloacelor de probă administrate în cauză pe parcursul efectuării actelor premergătoare, astfel încât plângerea va fi respinsă ca nefondată conform art.278/1 pct.8 lit.a pr.penală, menținându-se aceste rezoluții.

Văzând și disp. art.192 pr.penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

În baza disp. art.278/1 alin.8 lit.a pr.penală respinge ca nefondată plângerea formulată de petenții și, domiciliați în comuna, sat S de, nr.65, județul P, împotriva Rezoluției nr.504/P/2008 din 24.09.2008 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și a Rezoluției nr.1709/II/2/2008 din 31.10.2008 a Procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

Menține soluțiile dispuse prin rezoluțiile atacate.

Obligă petenții la câte 50 lei cheltuieli judiciare către stat.

Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare, pentru părțile lipsă de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 12 ianuarie 2009.

Președinte,

- -

Grefier,

- -

-.Cr.

-

2 ex./19.01.2009

operator de date cu caracter personal

număr notificare 3113/2006

Președinte:Cristina Georgescu
Judecători:Cristina Georgescu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 5/2009. Curtea de Apel Ploiesti