Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 64/2010. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 2781C.P.P.-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA NR. 64
Ședința publică din 04 februarie 2010
PREȘEDINTE: Acsinte Viorica
JUDECĂTOR 2: Andronic Tatiana Luisa
JUDECĂTOR 3: Ghertner
Grefier
Ministerul Public este reprezentat de procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA
La ordine, pronunțarea asupra recursurilor declarate de intimații, și, împotriva sentinței penale nr. 302 din 25.11.2009 pronunțată de Tribunalul Suceava.
Dezbaterile privind recursul au avut loc în ședința publică din 25 ianuarie 2010, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată - redactată separat și care face parte integrantă din prezenta - și când, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, pronunțarea a fost amânată pentru data de 01 februarie 2010 și apoi pentru astăzi, 04 februarie 2010, când,
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursurilor penale de față, constată următoarele:
Prin rezoluția procurorului nr. 270/P/2007 din 27.05.2009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceavas -a dispus neînceperea urmăririi penale pentru infracțiunile prev. de art.189 alin.2 cod penal și art.250 alin.1, 3 cod penal, față de numiții, și, întrucât din actele premergătoare efectuate în cauză nu rezultă săvârșirea faptelor reclamate.
S-a reținut că la 20.03.2009, a formulat o plângere penală împotriva celor patru agenți de poliție pentru faptele menționate cu precizarea că la 18 martie 2009 pe la 13:00 - 14:00 a fost forțat să urce în mașina Poliției de Frontieră de către agentul de poliție de la Postul de poliție și agenții Poliției de frontieră Gh. și, fiind dus împotriva voinței sale la sediul Postului de poliție, unde ar fi fost lovit de aceștia și de către agentul principal depunând certificatul medico-legal eliberat de Cabinetul de Medicină Legală cu nr.81/M/19.03.2009 pentru 16-18 zile îngrijiri medicale.
A mai reținut procurorul că petentul este consumator de băuturi alcoolice și a provocat scandal în familie și în zona "La Poartă" din, acostând mai multe persoane din care unele au sesizat organele de poliție.
În dimineața zilei de 17.03.2009 agentul principal a fost sesizat de primarul comunei despre asemenea fapte reclamate, motiv pentru care, în aceeași zi, acesta s-a deplasat cu agentul de poliție înspre, însă din cauza unui accident de mașină acțiunea nu a putut continua.
A doua zi, agentul de poliție s-a aflat în misiune comună cu agenții de poliție de frontieră Gh. și și pe la orele 14:00, în satul, zona " La Poartă" a fost identificat care se afla sub influența băuturilor alcoolice și a fost invitat de către agentul să meargă la autoturismul poliției de frontieră pentru a se deplasa la sediul postului în vederea clarificării aspectelor sesizate. Inițial persoana vătămată a fost de acord însă când a ajuns la mașină acesta a refuzat să urce în autoturism, fiind folosită forța de către agenții și, primul întocmind procesul verbal de folosire a forței fizice (proces verbal 81).
Când au ajuns la sediul Postului de poliție, persoana vătămată a fost introdusă în camera în care se afla agentul principal. în aceeași cameră au intrat și cei 3 agenți de poliție iar i-a cerut acestuia să dea o declarație și să semneze procesul verbal de contravenție (80), însă a refuzat.
A început să fugă din sediu însă s-a lovit la față de grilajul metalic și a căzut jos. Au intervenit toți polițiștii și i-au acordat primul ajutor iar când acesta și-a revenit i s-a permis să plece. Pe la orele 16:30 s-a urcat în autobuzul cu care s-a deplasat spre domiciliu și întâlnindu-l pe G i-a reproșat că fiul său l-a dus la sediul postului de poliție (86).
Actele premergătoare efectuate în cauză nu confirmă săvârșirea faptelor reclamate, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de lipsire de libertate și purtare abuzivă, întrucât făptuitorii și-au îndeplinit corespunzător atribuțiile de serviciu iar cu privire la folosirea forței pentru urcarea persoanei vătămate în mașină s-a întocmit proces verbal (81).
Împotriva rezoluției nr. 270/P/2007 din 27.05.2009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, a formulat plângere petentul, cu motivarea că făptuitorii au săvârșit infracțiunile reclamate.
Prin rezoluția nr. 625/II/2/2009 din 9.07.2009 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, s-a dispus respingerea plângerii formulate de petentul împotriva soluției date în dosarul nr. 270/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, întrucât soluția procurorului este corectă.
Împotriva acestor rezoluții, în temeiul art. 2781Cod procedură penală, a formulat plângere petentul.
Prin sentința penală nr. 302 din 25.11.2009 a Tribunalului Suceava, în baza art. 2781alin. 8 lit. b Cod procedură penală, a fost admisă plângerea formulată de petentul, în contradictoriu cu intimații, și, împotriva rezoluției nr. 270/P/2009 din 27.05.2009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.
În baza art. 2781alin. 8 lit. b Cod procedură penală s-au desființat rezoluțiile 270/P/2009 din 27.05.2009 și 625/II/2/2009 din 09.07.2009 ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava și s-a trimis cauza la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava în vederea începerii urmăririi penale.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rezoluțiile organului de urmărire penală s-a precizat că petentul a fost depistat și legitimat în satul, zona "La Poartă" și a fost invitat la sediul postului de poliție. Întrucât acesta a refuzat, a fost urcat cu forța în autoturism și condus la sediu, fără a fi fost însă lovit.
Deși cu privire la acest aspect s-au întocmit rapoarte de către agenții și ( 76 și 82), un proces - verbal de folosire a forței fizice și a mijloacelor în dotare ( 81) și au fost emise atât rezoluția procurorului de caz cât și cea a procurorului ierarhic superior, nici unul dintre acestea nu cuprinde referiri la temeiul de drept în baza căreia intimații au procedat la conducerea forțată la sediu a unei persoane pe care au legitimat-o anterior, care a refuzat în mod expres să-i însoțească. Mai mult, petentul și intimații au dat anterior mâna, au servit o cafea, iar petentul a devenit recalcitrant abia în momentul în care organele de poliție au insistat în a-l conduce la sediu în ciuda voinței sale.
Pe de altă parte, deși în declarația olografă ( 46) intimatul susține că petentul nu avea buletinul la el, atât în raportul acestui agent ( 76) cât și în raportul de folosire a forței întocmit de același intimat ( 81) se menționează în mod expres că petentul a fost legitimat și că a fost condus forțat ca urmare a refuzului de a-i însoți (și nu ca urmare, de exemplu, a imposibilității de a-l legitima pe fondul unui comportament recalcitrant, în sensul art. 31 alin. 1 lit. b din legea 218/2002).
Mai mult, conducerea petentului la sediul poliției, prin utilizarea forței, nu pare a se justifica nici din perspectiva măsurilor luate ulterior față de persoana acestuia și sesizările primite - respectiv sancționarea contravențională conform legii 61/1991.
În ceea ce privește actele premergătoare efectuate (deși declarațiile intimaților au fost consemnate pe formular de declarație de învinuit în speță nu a fost începută urmărirea penală), rezoluțiile procurorilor au omis cel puțin două aspecte esențiale: declarația martorului ( 73) și certificatul medico - legal al petentului.
În primul rând trebuia acordată o atenție ridicată constatării medico - legale și observat că aceasta atestă un număr ridicat de leziuni, la nivelul membrelor superioare, toracelui și capului, dispuse atât pe partea dreaptă cât și pe partea. Această constatare nu este de natură să susțină posibilitatea producerii leziunilor prin lovirea de un grilaj metalic - susținere avansată de către intimați. Se impunea în mod imperios efectuarea de investigații suplimentare pentru a se stabili dacă aceste leziuni puteau fi produse în modalitatea indicată de intimați, sau dacă sunt rezultatul unei loviri active.
În cazul acestei din urmă concluzii trebuia procedat la audierea nemijlocită și amănunțită (nu prin atașarea de copii xerox la dosar) a persoanelor care au susținut că petentul a fost implicat în scandaluri începând cu data de 16.03, pentru a se clarifica dacă acesta prezenta sau nu leziuni la momentul în care intimații au utilizat forța împotriva sa.
Declarația martorului se coroborează cu plângerea petentului, în sensul că acesta din urmă a fost scos de către intimați, în două rânduri, din postul de poliție și spălat cu zăpadă.
Concluzionând, Tribunalul constată că plângerea penală a petentului se coroborează cu actele medicale și declarația martorului, iar susținerile intimaților, deși se coroborează doar între ele cu privire la aspectele esențiale, sunt neverosimile și contradictorii. Dinamica producerii leziunilor, astfel cum a fost indicată de către intimați, este de natură a ridica mari semne de întrebare, la fel cum este de neînțeles de ce organele de poliție nu au apelat la personal medical în condițiile în care numărul de îngrijiri medicale este de 16-18 zile și diagnosticul se referă la o fractură de piramidă nazală.
Nu se poate face abstracție de împrejurarea că leziunile petentului s-au produs în sediul poliției (indiferent dacă prezenta sau nu excoriații în zona piramidei nazale - așa cum se susține doar în procesul - verbal de folosire a forței), la care acesta a fost condus împotriva voinței sale și fără a fi indicat vreun temei de drept pentru această acțiune - ceea ce se circumscrie sferei de incidență a dispozițiilor art. 3 CEDO.
Urmează a se proceda la efectuarea unei expertize medico - legale pentru a stabili modalitatea în care leziunile petentului ar fi putut fi produse (respectiv prin lovire activă sau în modalitatea indicată de intimați), audierea martorilor indicați de petent, identificarea și audierea de martori pentru a stabili dacă petentul prezenta leziuni (excoriații) la momentul în care a intrat în sediul poliției, precum și administrarea oricăror alte mijloace de probă pe care desfășurarea urmăririi penale le va impune.
Împotriva sentinței dată de Tribunalul Suceava au făcut recurs cei 4 intimați care, prin intermediul apărătorului lor, au criticat-o în principal ca netemeinică pentru motivele expuse pe larg în practicaua prezentei hotărâri. S-a solicitat admiterea recursurilor, casarea sentinței și respingerea plângerilor ca nefondate. Se precizează că, în principal pentru lipsirea de libertate s-a dovedit existența unui temei legal, iar pentru fapta de lovire nu există nicio dovadă că aceste persoane împreună ar fi lovit toți persoana reclamantă, cu atât mai mult cu cât în certificatul medico-legal se arată că lovirile puteau fi produse atât prin lovire activă cât și de corpuri dure, adică prin cădere.
S-a susținut că potrivit dispoziției nr. 643 din 05.12.2005, art. 11, polițiștii au dreptul să conducă la sediul poliției persoanele care periclitează ordinea publică, care săvârșesc fapte ilegale sau a căror identitate nu a putut fi stabilită, iar petentul era o persoană turbulentă și nu avea buletinul la el. Faptul că instanța reține că în acele rezoluții nu s-a precizat un temei legal, nu este o condiție esențială pentru a atrage infirmarea rezoluțiilor sub aspectul unei infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, din moment ce s-a întocmit proces-verbal de folosire a forței.
Apoi reclamantul a comis acte antisociale în zilele anterioare și există persoane care l-au văzut pe petent lovit în acele zile și toți intimații au declarat că petentul s-a lovit de un grilaj metalic, după care s-a împiedicat și a căzut.
Examinând recursurile se constată că sunt nefondate.
Prin rezoluțiile pronunțate organele de urmărire penală au reținut că la data de 18.03.2009 petentul a fost identificat în satul, zona "La Poartă" și a fost invitat la sediul postului de poliție. Deoarece a refuzat, a fost urcat cu forța în autoturism și condus la sediu, fără să fie lovit în vreun fel.
Cei patru intimați susțin, prin intermediul apărătorului, că petentul, la momentul identificării, nu a prezentat buletinul de identitate, că ei nu l-au lovit, ci dimpotrivă acesta, când a ajuns în sediul postului de poliție, a început să fugă și s-a lovit cu fața de un grilaj metalic, căzând jos.
Analizând lucrările dosarului se constată că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, cauza nefiind elucidată sub toate aspectele.
Deși acum se susține că petentul nu a prezentat buletinul de identitate și a refuzat să vină la sediul postului de poliție (motive ce au justificat utilizarea forței), potrivit rapoartelor întocmite de agenții și ( 76, 82 dosar ) - "În zonă a fost legitimat ", ceea ce presupune că petentul a prezentat un act de identitate.
Potrivit certificatului medico-legal ( 7 dosar ), petentul prezintă un număr ridicat de leziuni la nivelul membrelor superioare, toracelui, capului, concluzionându-se că leziunile necesită pentru vindecare 16 - 18 zile îngrijiri, că pot data din 18.03.2009 și că s-au produs prin lovire cu și de corpuri dure. Elocvente cu privire la leziunile prezentate de petent sunt și planșele foto ( 5, 6, 7 dosar ).
Conform declarației martorului (care se coroborează cu cea a petentului), acesta a văzut când petentul a fost scos de două ori din sediul poliției și, fiind plin de sânge, a fost spălat cu zăpadă pe față de către intimați ( 73 dosar )
Cei patru intimați au fost audiați în cauză, iar poziția lor procesuală comună este justificată evident de faptul că au interese procesuale comune.
În aceste împrejurări, soluția instanței de fond este legală și temeinică, în cauză impunându-se clarificarea dinamicii producerii leziunilor, cu atât mai mult cu cât însăși intimații, prin avocat, au evidențiat că certificatul medico-legal vorbește de 2 modalități de producere (cu corpuri dure, de corpuri dure), audierea martorilor indicați de părți, identificarea și audierea de martori pentru a se verifica dacă petentul, la momentul în care a intrat în sediul poliției, prezenta sau nu leziuni, administrarea oricăror alte mijloace de probă pe care desfășurarea urmăririi penale le va impune pentru clarificarea în totalitate a cauzei.
Drept consecință, celelalte apărări făcute de recurenți nu se mai justifică a fi analizate în cadrul prezentului proces, ele urmând a fi avute în vedere la desfășurarea urmăririi penale.
Așa fiind, în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, vor fi respinse recursurile ca nefondate.
Văzând și disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de intimații, domiciliat în comuna, sat, jud. S, domiciliat în comuna, nr. 621, jud. S, domiciliat în mun. R,-, Bl. 2,. B,. 31, jud. S și, domiciliat în mun. R, str. - -, Bl. 4,. A,. 9, jud. S, împotriva sentinței penale nr.302 din data de 25.11.2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-, ca nefondate.
Obligă intimații să plătească statului câte 100 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare din recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 04.02.2010.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Dact.
Ex. 2/16.02.2010
Jud. fond -
Președinte:Acsinte VioricaJudecători:Acsinte Viorica, Andronic Tatiana Luisa, Ghertner
