Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 7/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
Dosar nr-
SENTINȚA PENALĂ NR. 7/2010
Ședința publică din 21 ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vasile Goja
GREFIER: - --
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR:
S-a luat spre examinare plângerea formulată de petentul, împotriva rezoluției din 16.09.2009 dată în dosarul nr. 183/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj si a rezoluției din 14.10.2009 dată în dosarul nr. 835/II/2/2009 de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul petentului, av. din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar, apărătorul intimatului, av. și intimații, și, lipsă fiind petentul și intimații,.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut refertaul cauzei, după care, nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea cauzei cu privire la calitatea petentului și temeinicia soluției atacate.
Apărătorul petentului susține că petentul are calitatea de a ataca soluția adoptată de procuror și apreciază rezoluția procurorului ca fiind netemeinică atât din punct de vedere al inadmisibilității cât și a neteminiciei, sens în care solicită admiterea plângerii, desființarea rezoluției atacate și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii unei eventuale urmăriri penale față de făptuitorii menționați în rezoluție.
A observat că primul argument invocat de prim procuror ar fi fost acela că plângerea ar fi inadmisibilă pentru că petentul nu și-a justificat un interes în această cauză. Dacă ar fi așa, își pune o mică problemă pentru început, respectiv cui i-a fost comunicată soluția. Dacă prim procurorul a considerat că partea vătămată ar fi o persoană juridică sau o altă persoană fizică, s-ar fi ridicat problema de a comunica soluția adoptată în cauză posibilei persoane care ar manifesta un interes în cauză. Din câte știe soluția nu a fost comunicată decât petentului. Dacă " "SRL ar fi potențiala parte vătămată sau altă persoană fizică, se întreabă în ce stadiu ne aflăm și dacă a fost comunicată legal acea soluție. În opinia sa nu este cazul și legea nu prevede ca să existe într-o cauză un interes legal care să izvorească dintr-un înscris. Legiuitorul nu prevede un asemenea lucru, vorbește doar despre un interes, interes care potrivit literaturii și practicii se identifică cu o dorință legitimăa unei persoane de a se manifesta în limitele pe care i le permite legea de a se manifesta în sensul de a obține un profit, un avantaj. Pornind de la acest aspect care rezultă din literatură și practică, soluția pronunțată de prim procuror sub aspectul inadmisibilității, este nelegală, deoarece s-a referit la un interes izvorât dintr-un act, pretizând de ce petentul nu a făcut dovada calității de reprezentant într-o firmă și că doar într-o asemenea calitate putea manifesta un interes. Apreciază că este suficient ca petentul să aibă un interes, interes nu trebuie să fie consacrat printr-un statut, era suficient să existe o înțelegere anterioară de a face investiția. Din dosarul rezultă că interesul petentului era cunoscut de toate persoanele prezente la licitație și de către membrii licitației.
Prim procurorul trece cu vederea esența cauzei și toate aspectele cunoscute și consideră că este inadmisibilă cererea, ori acesta ar fi trebuit să-l cheme pe petent și să.l audieze și apoi putea pronunța o soluție întemeiată pe inadmisibilitate. Pe de altă parte crede că din dosarul cauzei rezultă și alte aspecte care ar fi trebuit avute în vedere de procuror cu privire la inadmisibilitatea plângerii. De ce nu a identificat care este reprezentantul legal al " "SRL și să-l audieze pentru a stabili a cui este interesul în cauză. Mai sunt și alte persoane care pot fi audiate cu privire la acest aspect, respectiv persoana care a fost împuternicită să participe la licitație din partea " "SRL, respectiv și. Fără a fi audiate aceste persoane care au acționat și ele în interesul societății, soluția este lipsită de conținut, fiind bazată doar pe un act constitutiv al societății.
În legătura cu netemeinicia plângerii arată că în mare parte cele la care s-a referit anterior se constituie într-o lipsă de interes manifestată de procurorul care s-a limitat la o palpare de suprafață, fără a intra în amănunte. Nu știe cum se poate ajunge la o concluzie în cauză dacă nu se procedează la audierea pretinsei persoane vătămate. În ce fel dă dreptul părții vătămate de a-și exprima poziția de a propune probe, de a formula cereri în apărare. Este o cauză soluționată superficial. Într-adevăr a fost audiați membrii comisiei de licitație, însă procurorul s-a limitat la atât, alte probe nu a administrat. Pentru că a fost o sesizare din oficiu, procurorul ar fi trebuit să studieze conținutul afirmaților formulate de petent și să afle dacă acea licitație a fost trucată sau nu, cu atât mai mult cu cât petentul a invocat că i s-a spus anterior organizării licitație că nu va câștiga licitația. Din dosar și petiția formulată rezultă că există indicii care trebuia avute în vedere de procuror pentru a stabili starea de fapt existentă înainte de licitație. Petentul a făcut referire la mai multe persoane (, ) care aveau cunoștință de ce i s-a învederat înainte de organizarea licitației, repectiv că va pierde licitația, însă nici una dintre aceste persoane nu a fost chemată și audiată. Procurorul vrea să dea o soluție corectă, însă nu a verificat dacă au existat discuții anterioare licitației cu privire la câștigătorul licitației, situație în care soluția pronunțată este una de suprafață.
Cu privire la criteriile licitației, membrii comisiei au avut în vedere un anumit criteriu respectiv că societatea competitoare " "SRL ar fi oferit un profit minim garantat mai mare decât profitul minim garantat oferit de societatea în care avea interes petentul. Aceasta este și ideea care o îmbrățișează și procurorul. Nu s-a stabilit care era criteriul real de punctare. Ar fi fost o problemă esențială a cauzei pentru că există două noțiuni distincte în cauză, respectiv profitul oferit și profitul minim garantat. În tabele cu criteriile de punctare este trecut profitul oferit și nu profitul minim garantat. Se face o interpretare și se dă o soluție pe alt criteriu decât criteriul din tabel.
În conluzie, apreciind că soluția adoptată de procuror este greșită atât în ce privește inadmisibilitatea cât și în ce privește neteminicia, solicită admiterea plângerii și restituirea cauzei la procuror în sensul celor arătate.
Intimata arată că nu a înțeles dacă la această oră petentul are calitate în acest dosar, dacă avea calitate de a formula plângeresau nu, dacă această calitate era determinată doar prin acel interes la care reprezentantul acestuia a făcut vorbire, interes potrivit căreia toți cetățenii clujului ar fi trebuit să aibă un interes.
Apărătorul petentului precizează că a arătat că petentul are calitate și interes în cauză, precum și faptul că procurorul nu a manifestat nici un interes de a rezolva această problemă.
Intimata solicită respingerea plângerii formulate și menținerea în totalitate a ordonanței Parchetului de pe Lângă Curtea de Apel Cluj prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de membrii comsiei de licitație.
În ce privește calitatea petentului și temeinicia pe fond a plângerii, solicită să se aibă în vedere că interesul de a formula plângere îl dă prejudiciul care ar fi trebuit cauzat ca persoane de către membrii comisiei care sunt făptuitori în acest dosar. Era de notorietate că petentul își dorea să construiască acel și alte obiective cum era complexul unde s-a construit. Faptul că petentul avea un interes de notorietate și că nu poate depune acte din care să rezulte în mod cert care era calitatea lui și cum a fost prejudiciat de membrii comisiei. Din acest punct de vedere petentul nu și-a dovedit calitatea. Trebuia să vină cu argumente pentru a-și dovedi calitatea. Nu era obligația parchetului să-l cheme pe petent să-și aducă martorii, martorii fiind și care i-ar fi spus petentului că nu va câștiga licitația. Este hilară această situație, întrucât nici un membru al comisiei de licitație nu ar fi avut curajul să spună acestor martorii că petentul nu va câștiga licitația.
Licitația a fost validată de cei 9 membrii ai consiliului de conducere, de 37 consilieri județeni care și au validat rezultatul comisiei și în cele din urmă licitația a fost validată de prefectul sub aspectul legalității și temeiniciei.
Plângerea este neîntemeiată și nu face decât să încerce să-i construiască petentului o anumită calitate de victimă având în vedere că are calitatea de inculpat în alte dosare penale care au legătură cu acest dosar.
În mod eronat s-a susținut de către apărătorul petentului că în mod superficial s-a instrumentat acest dosar care are o vechime de 4 ani. Din 2007 în calitate de făptuitor a parcurs mai multe etape. A avut calitate de făptuitor deși a fost citată în calitate de martor. Eistă la dosar dovadăcă au fost chemați la DNA B în calitate de martori unde au dat declarație pe o coală albă, în calitate de făptuitor și nu de martor. A ajuns la DNA B ca urmare a celebrului memoriu adresat de petent președintelui țăriidespre care președintele țării de la acea vreme și de la această vreme a făcut referire la bilanțul DNA, iar în urma acestui memoriu DNA B s-a autosesizat împotriva membriilor comisiei, încercându-se să se ajungă la președintele consiliului județean -membru liberal. Apreciază că reste un dosar penal politic având în vedere că la DNA Bis -a spus că nu doresc ca ea în calitate de membru democrat să aibă probleme (pentru că la acea vreme era în acel partid), aspect pe care l-a relatat multor persoane importante. După aproape 3 ani de zile s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru fapte de corupție și s-a dispus trimiterea dosarului la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj -N, însă calitatea sa de avocat pledant în Baroul Cluja atras competența Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj care a dat o soluție mai mult decât legală în acest dosar. Mai arată că a depus la dosar dovada confirmării de la DNA și i se pare miraculos că acea completare la declarația sa nu s-a regăsit în acel dosar.
Solicită să se aibă în vedere faptul așa cum spune petentul că era de notorietate că avea un interes, însă acest interes era nu să câștige licitația pentru că deja câștigase o licitație și construia. Interesul a fost de a întârzia acea licitație pentru a putea deschide mai repede decât. Acest fapt poate fi dovedit de toți membrii consiliului județeni. Petentul nu a respectat caietul de sarcini pentru că Consiliul județean a concesionat acel teren pentru construirea unui, iar petentul în cadrul licitației s-a prezentat cu un proiect care prevedea mai mult decât un supermarket, birouri și locuințe, probabil acel proiect încercând să-l realizeze în interes personal și nu în interesul Consiliului județean.
Licitația a fost legală pentru că s-a avut în vedere acea sumă concretă care revenea Consiliului județean, iar acel criteriu concret nu trebuia să-l impună nici petentul, nici parchetul, nimeni. Acel criteriu a fost discutat și stabilit de membrii de licitație pentru că eu răspundeau de acea licitație. Licitația a fost efectuată în interesul Consiliului județean, iar acel rezultat al licitației a fost verificat de o comisie de contestație pentru că pentru a contestat rezultatul licitației. Ulterior rezultatul licitației a fost validat de plenul Consiliului județean și în final a fost validat de instituția prefectului din punct de vedere al legalității.
În concluzie arată că dosarul a fost corect instrumentat la C și soluția adoptată este temeinică și legală.
Intimatul achiesează concluziilor puse de intimata, solicită respingerea plângerii formulate de petent și arată că licitația a fost corect efectuată, diferența dintre cele două firme a fost foarte mare pentru că cel care a câștigat avea deja trei lucrări efectuate, iar petentul nu avea efectuată o astfel de lucrare.
Intimatul achiesează concluziilor puse de intimata și solicită respingerea plângerii, întrucât licitația a fost legală, între documentațiile prezentate de cele două firme a fost o diferență foarte mare, petentul nu a respectat aproape nimic din caietul de sarcini. Punctajul a fost făcut individual și secret de fiecare membru al comisie. Apreciază că prezenta plângere este o chestieune politică, o șicanare, un abuz împotriva unor persoane alese. Solicită să se rețină că a suferit un prejudiciu de imagine dintr-un act de răzbunare.
Intimata solicită respingerea plângerii și păstrarea rezoluției parchetului. Arată că i se pare curios că ne aflăm în această situație având în vedere că în volumul I al dosarului de urmărire penală rezultă că cei care s-au considerat prejudiciați au formulat o acțiune în contencios administrativ, unde puteau să-și exprime toate nemulțumirile, însă s-a încheiat o tranzacție în fața notarului public între " "SRL și " "SRL din care rezultă că " "SRL nu mai are nici o pretenție și că renunță la acțiuniile în justiție privind licitația.
Apărătorul intimatului solicită în principal, respingerea plângerii formulate ca neîntemeiată în temeiul art. 2781alin.8 lit.a Cod pr.pen. pentru că din anul 2006 " " a schimbat printr-o revocare pe primul administrator, numindu-l pe, astfel că petentul nu mai avea nici o calitate în această firmă. Apreciază că petentul trebuia să-și dovedească calitatea în acest proces și că orice discuție pe fond este superflu.
În subsidiar, solicită respingerea plângerii ca nefondată arătând că după ce în 2006 s-a ratificat contractul de concesiune între Consiliul Județean și SC" "SRL, petentul a contestat licitația pe contencios administrativ. Instanța de la Târgu Mas uspendat efectele licitației în iunie 2006, iar în septembrie 2006 a intervenit tranzacția între părți care este sfântă conform art. 969 Cod civil. " "SRL a solicitat în procesul de contencios administrativ suspendarea efectelor licitației pe motiv că este nelegală și netemeinică, apoi a înțeles să retragă acțiunea civilă. Este posibil ca după un an de zile să se nască un interes atât de actual și legitim încât să se formuleze plângere penală pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fiind vizați nu doara cei 11 membrii ai Consiliului județean, ci chiar Consiliul județean într-un fel sau altul.
Intimatul pe care îl reprezintă a avut calitatea de arhitect șef al județului și are o imagine imaculată de 30 de ani, însă a fost nevoit să-și dea demisia, să iasă la pensie și să facă altă muncă de 4 ani de zile, pentru că aplana asupra sa o plângere penală cu substract de corupție. Intimatul nu a avut nici o intenție directă sau indirectăde a-l prejudicia pe petent. Licitația a fost câștigată de SC " " SRL întrucât aceasta suma minimă garntată de 45. 000 euro/lună era mai mare decât suma de 35.00 euro/lună oferită de " "SRL.
Pentru aceste motive, solicită în principal, respingerea plângerii ca inadmisibilă și pe fond respingerea ca nefondată. Cu obligarea petentului la plata cheltuielilor judiciare pentru 3 ani de zile conform chitanței pe care o depune la dosar în copie xerox.
Intimatul achiesează concluziilor puse de colegii săi și solicită respingerea plângerii ca fiind neîntemeiată.
Intimatul arată că licitația a fost corectă, plângerea este abuzivă și solicită a fi respinsă.
Intimatul solicită respingerea plângerii conform concluziilor puse de colegii săi.
Apărătorul petentului, în replică, arată că s-au invocat de către intimați că ar fi vorba de lupte politice, sens în care solicită să se rețină că din dosar rezultă intimata și ceilalți intimați fac parte din partide politice.
Intimata, în replică, arată că, comisia de licitație era formată din 11 membrii, reprezentanți ai tuturor partidelor politice și se întreabă de ce plângerea a fost formulată doar împotriva a 10 membrii și nu și a membrului?
Reprezentantul Parchetului arată că din actele premergătoare nu a rezultat că în cauză sunt întrunite elemnetele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu și în consecință s-a dispus neînceperea urmăririi penale. Împotriva soluției s-a formulat plângere la procurorul general care raportat la actele dosarului a constata că soluția atacată este legală și temeinică. Apreciază că soluția adoptată de procuror și menținută de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj este temeinică și legală și că în mod corect procurorul a constat lipsa procesuală a petentului și s-a pronunțat pe fondul cauzei. Susținerile apărătorului petentului în sensul că cercetarea a fost superficială nu este reală având în vedere că timp de 4 ani s-au făcut cercetări complexe de către DNA B, Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj -N și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj. Pentru aceste motive, solicită respingerea plângerii ca neîntemeiată.
CURTEA
Prin plângerea înregistrată sub dosar nr- al Curții de Apel Cluj petentul a solicitat instanței ca prin sentința ce o va pronunța să admită plângerea formulată împotriva rezoluției din 16 septembrie 2009 dată în dosar nr.183/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale cu privire la făptuitorii, și pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art.246 Cod Penal, desființarea rezoluției atacate și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale.
Petentul a precizat că a formulat plângere împotriva acestei rezoluții, care a fost respinsă prin rezoluția dată în dosar nr.835/II/2/2009 de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
În motivarea plângerii petentul a arătat că au fost efectuate acte premergătoare ce vizau săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art.246 de Cod Penal către făptuitorii, și în calitatea de membrii ai comisiei de evaluare pentru cesionare sau asociere cu potențiali investitori a Consiliului Județean C pentru valorificarea terenului din perimetrul parcului Cartier G în vederea realizării unui ansamblu multifuncțional de tip și reabilitare Parc.
Petentul a mai precizat că prin plângerea formulată a sesizat organele de urmărire penală cu privire la faptul că membrii comisiei analizând ofertele celor doi participanți la licitație, respectiv SRL C-N și SRL I au atribuit cu intenție un punctaj favorabil SRL I cu toate că respectând criteriile de punctare ar fi trebuit să acorde un punctaj superior SRL.
În urma actelor premergătoare efectuate procurorul care a instrumentat cauza a considerat că făptuitorii nu au acționat cu intenție, motiv pentru care în baza art.10 lit.d s C.P.P.-a dispus neînceperea urmăririi penale.
Petentul apreciază că soluția adoptată de procuror este greșită întrucât a apreciat că infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor poate fi săvârșită numai cu intenție directă, în sensul că făptuitorii să fi urmărit vătămarea intereselor legale ale unuia dintre participanții la licitație.
În realitate în opinia petentului este suficientă săvârșirea faptei cu intenție indirectă, în sensul că făptuitorii deși nu au urmărit, au acceptat prin punctarea arbitrară a ofertelor cauzarea unui prejudiciu în interesele unuia dintre participanți.
Din actele premergătoare rezultă suficiente date care atestă că membrii comisiei nu au acordat un punctaj corespunzător și echidistant ambelor oferte dezavantajând interesele SRL care a și pierdut licitația.
Astfel prin raportul de constatare tehnico-științifică efectuat în dosar nr.93/P/2007 al DNA Secția de Combate a Corupției, s-a concluzionat că membrii comisiei au apreciat subiectiv criteriile de acordare a punctajului, iar susținerea acestora privind criteriul determinat nu are suport real.
Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluja considerat în mod neîntemeiat că plângerea pe care a formulat-o este inadmisibilă, însă cu toate acestea a examinat plângerea și pe fond, pronunțând o soluție de respingere.
Din probele administrate în cauză rezultă următoarele:
La data de 28 februarie 2007 petentul a înregistrat o plângere la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție prin care a reclamat presupuse abuzuri comise de procurorii și din cadrul DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj cu ocazia cercetărilor efectuate în dosar nr.6/P/2007 în strânsă legătură cu aceste abuzuri și ilegalități comise de făptuitorul președintele Consiliului Județean C cu ocazia desfășurării licitației publice organizată de Consiliul Județean C în vederea încheierii unui contract de asociere pentru valorificarea unui teren din C-N în vederea construirii unui ansamblu multifuncțional de tip.
Prin Ordonanța din 8 mai 2007 dată în dosar nr.432/P/2007 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea DNA Secția de Combatere a Corupției cu motivarea că din conținutul plângerii rezultă indicii cu privire la comiterea infracțiunilor prev. de art.61, art.132, și art.17 lit.c din Legea nr.78/2000.
Prin Ordonanța din 7 aprilie 2008 dată în dosar nr.93/P/2007 al DNA Secția de Combatere a Corupției s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva făptuitorilor și pentru infracțiunea prev. de art.132din Legea nr.78/2000 și neînceperea urmăririi penale împotriva făptuitorilor, și pentru infracțiunile prev. de art.61, art.132și art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 și neînceperea urmăririi penale împotriva făptuitorului pentru infracțiunea prev. de art.257 raportat Cod Penal la art.6 din Legea nr.78/2000.
Totodată s-a dispus disjungerea cauzei față de făptuitorii, și pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art.246 și Cod Penal declinarea competenței de soluționare în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj -
La adoptarea acestei soluții s-a avut în vedere împrejurarea că din raportul de constatare încheiat de specialistul din cadrul DNA a rezultat că făptuitorii în calitate de membrii ai comisiei de licitație au făcut aprecieri subiective și au acordat punctaje în mod arbitrar dezavantajând SRL C- participantă la licitație alături de SRL
Prin Ordonanța din 22 aprilie 2008 emisă în dosar nr.2959/P/2008 al parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj -N s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj având în vedere că făptuitoarea are și calitatea de avocat pledant în cadrul baroului
După efectuarea actelor premergătoare prin rezoluția din 16 septembrie 2009 dată în dosar nr.183/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva făptuitorilor, și pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art.246
Cod PenalPetentul a formulat plângere împotriva acestei rezoluții, care a fost respinsă prin rezoluția din 14 octombrie 2009 dată în dosar nr.835/II/2/2009 de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
Împotriva celor două rezoluții petentul a formulat plângere la această instanță, așa cum s-a arătat mai sus.
Plângerea formulată de petent este în primul rând inadmisibilă.
Potrivit art.2781alin.1 după C.P.P. respingerea plângerii făcute conform art.275-278 împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale s-au a ordonanței ori după caz, a rezoluției de clasare, de scoate de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale date de procuror, persoana vătămată precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate poate face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare potrivit art.277 și 278 la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni potrivit legii competența să judece cauza în primă instanță.
În cauză se pune în discuție împrejurarea dacă petentul are sau nu calitatea de "persoană interesată" în sensul prevăzut de art.2781alin.1 ale C.P.P. cărei interese legitime au fost vătămate pentru a putea formula plângere împotriva rezoluției.
SRL C- are ca asociați pe persoană fizică cu o cotă de participație de 50% și persoană juridică cu o cotă de 50% administrator fiind (274 vol.II).
Reprezentant al SRL C- care a participat la licitație a fost (144-147 vol.I).
Persoana care a participat la încheierea tranzacției dintre SRL C- și SRL Iaf ost (212-219 vol.I).
La termenul de azi s-a solicitat avocatului petentului să prezinte acte din care să rezulte dacă acesta din urmă are vreo calitate în, însă a precizat că nu poate depune acte din care să rezulte acest fapt, doar că petentul ar fi o persoană interesată și că în această calitate poate formula plângere, fără însă să facă dovada că a suferit vreun prejudiciu sau că interesele sale legitime au fost vătămate prin rezoluția adoptată de procuror.
Având în vedere că petentul nu a făcut dovada că ar avea vreo calitate în societate participantă la licitație, nu a justificat vreun prejudiciu sau că interesele sale legitime au fost vătămate, motive pentru care plângerea formulată de petent ar fi inadmisibilă.
Plângerea formulată de petent este și neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Prin hotărârea nr.206 din 28 septembrie 2005 Consiliului Județean Caf ost aprobată constituirea comisiei de evaluare pentru concesionare sau asociere cu potențiali investitori a Consiliului Județean C pentru valorificarea terenului din perimetrul Parcului cartier G în suprafață de 68.430 mp. aflat în proprietate privată a TS.A C-N la care acționar unic este Consiliul județean C în vederea realizării unui ansamblu multifuncțional de timp și reabilitare Parc.
În calitate de membrii ai comisiei au fost desemnații făptuitorii consilier județean, - reprezentant al Direcției Județene al finanțelor Publice C, - reprezentant al Agenției Teritoriale de Protecție a Mediului, - consilier județean, - consilier județean, - consilier județean, - director executiv Consiliul Județean C, - arhitect șef Consiliul Județean C, -director executiv Consiliul Județean C și - director general Regia Națională a Domeniului Public precum și consilier județean.
La licitația publică de asocierea pentru constituirea ansamblului de tip au cumpărat documentele pentru licitație un număr de 9 contractanți, iar în final au depus documentele de participare ofertanții SRL C- și SRL
În urma analizei ofertelor depuse comisia de evaluare numită prin Hotărârea Consiliului Județean C cu nr.206/2005 din care făceau parte și făptuitorii a atribuit SRL C-N un număr de 153,77 puncte, iar SRL I un număr de 189,87 puncte, hotărând că oferta prezentată de SRL I este câștigătoare a licitației de asociere pentru construirea unui ansamblu de tip pe terenul în suprafață de 68.430 mp. situat în perimetrul parcului cartier G din municipiul C-N, încheind în acest sens procesul verbal cu nr.15.390 din 19 decembrie 2005 (vol.I fila 150-151).
SRL C- a contestat hotărârea comisiei de evaluare și a solicitat reanalizarea modului de stabilire a punctajelor aferente ofertelor depuse (vol.I fila 167).
Comisia de Soluționare a Contestațiilor numită prin hotărârea nr.206/2005 a Consiliului Județean la data de 3 ianuarie 2006 respins contestația formulată de SRL C-
Ulterior, prin hotărârea nr.23 din 19 ianuarie 2006 Consiliul Județean Cap robat rezultatul licitației publice privind valorificarea terenului din perimetrul parcului cartier G, iar la data de 31 ianuarie 2006 s-a încheiat contractul de asociere între Consiliul Județean C prin C-N și SRL
SRL C- a chemat în judecată Consiliul Județean C solicitând instanței de contencios administrativ suspendarea executării hotărârii Consiliului Județean C cu nr.23/19.01.2006 și anularea procesului verbal nr.15.390/19.12.2005 al Comisiei de licitație.
La data de 14 septembrie 2006 SRL C- a încheiat o tranzacție cu SRL I convenind să orice litigiu având ca obiect proiectul de realizare a ansamblului multifuncțional de tip pe terenul din Parcul cartier
În cursul lunii februarie 2007 petentul a formulat plângere împotriva procurorilor și din cadrul DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj, făcând referire și la modul de soluționare a ofertei câștigătoare la licitația menționată mai sus plângere a cărei competență de soluționare a fost declinată la Secția de Combatere a Corupției și înregistrată sub dosar nr.93/P/2007.
Cu ocazia cercetărilor efectuate în acest dosar s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico științifice de către specialiștii acestei structuri, pentru a se stabili legalitatea desfășurării licitației pentru construirea ansamblului de tip.
Potrivit raportului de constatare întocmit de specialistul din cadrul DNA membrii comisiei, cu excepția numitului au apreciat subiectiv criteriile de acordare a contractului și au acordat punctaje în mod arbitrar.
Raportat la această constatare procurorul de caz a apreciat că în cauză ar putea fi realizate elementele infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor SRL C-N comisă de făptuitorii, și și în consecință a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei.
În cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art.246.
Cod PenalInfracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor se săvârșește numai cu intenție. Cerința acestei forme de vinovăție rezultă din expresia "cu știință" folosită de legiuitor pentru a arăta caracterul intenționat al infracțiunii.
În cauză nu se poate reține că făptuitorii ar fi acționat în mod intenționat urmărind să prejudicieze interesele legale ale SRL C-N cu ocazia acordării punctajelor și a stabilirii ofertei câștigătoare.
Potrivit art.246 constituie C.P.P. infracțiune de abuz contra intereselor persoanelor fapta funcționarului public, care în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane.
Făptuitorii au declarat în mod constant că au acordat un punctaj mai mare ofertei SRL fiind convinși că aceasta este mai avantajoasă pentru Consiliul Județean C având în vedere în primul rând criteriul ce vizează valoarea cotei de participare oferită asociatului Consiliul Județean C, criteriu determinat pentru stabilirea ofertei câștigătoare.
Din acest punct de vedere susținerea făptuitorilor poate fi întemeiată în condițiile în care SRL C-N oferea asociatului o cotă de 50% din profitul brut anual, însă nu mai puțin decât valoarea terenului pe care o reprezintă acesta din total investiție și o taxă de superficie de 35.000 euro / lună, iar SRL I oferea o cotă de 25% dar nu mai puțin de 45.000 euro/lună.
Făptuitorii au apreciat că astfel nivelul profitului nu este și nu poate fi cuantificat, iar stabilirea unui procent din profit reprezintă un risc pentru asociat, singurul beneficiu cert fiind taxa lunară de 45.000 euro oferită de SRL I și respectiv 35.000 euro oferită de SRL C-
Din acest punct de vedere făptuitorii au considerat că oferta SRL I este mai avantajoasă pentru Consiliul Județean C, deoarece cota de profit minim garantat este mai mare.
Acest punct de vedere al făptuitorilor a fost confirmat ulterior și de comisia de soluționare a contestațiilor, care a respins contestația formulată de SRL C-N, iar Consiliul Județean C prin hotărârea nr.23 din19 ianuarie 2006 aprobat rezultatul licitației și implicit punctajele stabilite de făptuitori.
Susținerile petentului referitoare la faptul că procurorul a efectuat o cercetare superficială în cauză nu sunt întemeiate, întrucât în faza actelor premergătoare au fost audiați făptuitorii, au fost depuse ofertele celor doi participanți la licitație, punctajele stabilite de comisia de licitație, procesul verbal privind societatea câștigătoare a licitației, hotărârea nr.206/2005 a Consiliului Județean C de stabilire a membrilor comisiei de licitație și de soluționare a contestațiilor, raportul de constatare întocmit de specialistul DNA, tranzacția încheiată la data de 14 septembrie 2006 între SRL C-N și SRL I, motive pentru care nu se impune trimiterea cauzei la procuror în vederea continuării urmăririi penale și eventual începerea urmăririi penale cu privire la făptuitori sub aspectul comiterii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art.246
Cod PenalAvând în vedere că din ansamblul probelor administrate în faza actelor premergătoare nu rezultă că făptuitorii au urmărit cu intenție să prejudicieze interesele legitime ale petentului prin modalitatea de organizare a licitației și de stabilire a punctajelor pentru licitația organizată în vederea realizării ansamblului de tip din C-N cartier G, în baza art.2781alin.8 lit.a plângerea C.P.P. formulată de petent împotriva rezoluției din 16 septembrie 2009 dată în dosar nr.183/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj și a rezoluției din 14 octombrie 2009 dată în dosar nr.835/II/2/2009 de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj urmează să fie respinsă ca nefondată.
În baza art.193 alin.6 petentul C.P.P. urmează să plătească făptuitorului suma de 43.900 lei cheltuieli judiciare reprezentând onorariu avocațial potrivit chitanțelor depuse la dosar.
Potrivit art.192 alin.2 petentul C.P.P. urmează să plătească statului suma de 250 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul, împotriva rezoluției din 16.09.2009 dată în dosarul nr. 183/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj si a rezoluției din 14.10.2009 dată în dosarul nr. 835/II/2/2009 de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
Obligă pe petent să plătească făptuitorului suma de 43.900 lei cheltuieli judiciare, iar statului 250 lei cu același titlu.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru făptuitorii, și și de la comunicare pentru petent si făptuitorii și.
Pronunțată în ședința publică din data de 21.01.2010.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - --
Red.//3 ex./01.02.2010
Președinte:Vasile GojaJudecători:Vasile Goja
