Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 904/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
DOSAR NR- (1003/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SECTIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.904/
Ședința publică de la 15 iunie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Anca Alexandrescu
JUDECĂTOR 2: Francisca Maria Vasile
JUDECĂTOR 3: Simona
GREFIER -
* * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - a fost reprezentat de procuror.
Pe rol soluționarea recursului declarat de petenta ASOCIAȚIA GENERALA A VÂNĂTORILOR ȘI PESCARILOR SPORTIVI DIN ROMÂNIA împotriva sentinței penale nr.52/7 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Călărași, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru recurenta ASOCIAȚIA GENERALA A VÂNĂTORILOR ȘI PESCARILOR SPORTIVI DIN ROMÂNIA avocat ales, pentru intimatul avocat ales cu delegație la dosar, lipsind intimata PRIMĂRIA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apărătorul intimatului, solicită a i se comunica unul din exemplarele motivelor e recurs aflate la dosar.
Se înmânează apărătorului intimatului un exemplar din motivele de recurs depuse de petentă la dosar.
Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în recurs.
Apărătoarea petentei ASOCIAȚIA GENERALA A VÂNĂTORILOR ȘI PESCARILOR SPORTIVI DIN ROMÂNIA, având cuvântul, solicită admiterea recursului.
Arată că autoritățile nu și-au îndeplinit atribuțiile conferite de lege, nu s-au conformat prev.art.63 alin.1C. în administrarea probatoriilor și mijloacelor de probă.
Solicită a se avea în vedere că în afara celor 3 declarații luate executorului judecătoresc, președintelui asociației și intimatului organele de cercetare penală nu a întreprins nici un fel de demers.
Arată că a depus în recurs înscrisuri doveditoare care demonstrează că sunt pe deplin îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii de bancrută frauduloasă astfel cum prevede art.143 din Lg.85/2006, solicită a se avea în vedere motivele de recurs formulate în scris.
Concluzionând solicită admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea dosarului în vederea completării probatoriilor, dat fiind că apreciază că se impune o cercetare locală o expertiză contabilă, o expertiză privind distrugerile dat fiind că există un concurs de infracțiuni în accepțiunea art.32 rap. la art.33
Cod PenalReferitor la cheltuielile de judecată arată că le va solicita pe cale separată.
Apărătorul intimatului, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat, apreciind hotărârea de la fond ca fiind legală și temeinică.
Arată că în cauza s-a formulat plângere penală pentru 4 infracțiuni bancrută frauduloasă, distrugere, nerespectarea unor hotărâri și sustragere de sub sechestru.
Referitor la bancrută frauduloasă, arată că este evident că nu există intenție și consideră că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii.
În ceea ce privește infracțiunea de distrugere consideră că nu există probe, din declarațiile martorilor reieșind că nu au existat nici un fel de distrugeri din partea administratorului SC -, care exploata bazinul piscicol, astfel că nu avea nici un interes în provoca daune.
Privind comiterea infracțiunii de nerespectare a hotărârilor judecătorești probele atestă că pentru punerea în executare a hotărârilor recurenta s-a adresat executorului judecătoresc care s-a deplasat la fața locului, a efectuat actele de executare, a încheiat procesele verbale care atestă că nu a existat din partea intimatului nu a existat nici o opoziție la executarea concretă nici prin amenințare nici prin vioelnță, motiv pentru care consideră că nici elementele constitutive ale acestei infracțiuni nu sunt îndeplinite.
În ceea ce privește sustragerea de sub sechestru consideră că acuzația este nedovedită ca urmare a cercetărilor efectuate de organele de cercetare penală, existând numai afirmații fără suport probator.
Concluzionând, apreciază hotărârea instanței de fond ca fiind temeinică și legală iar urmărirea penală corect efectuată, în condiții de legalitate chiar dacă plângerea a fost găsită ca fiind neîntemeiată, cu cheltuieli judiciare conform chitanței pe care o depune la dosar.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca nefondat.
Solicită a se avea în vedere materialul probator de la urmărirea penală, actele premergătoare efectuate în prezenta cauza vis a vis de cele 4 infracțiuni, considerente pentru care apreciază sentința penală nr.52/
7 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Călărași, ca fiind legală și temeinică.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față.
Prin sentința penală nr.52 din 7.04.2009 pronunțată de Tribunalul Călărașis -a respins plângerea formulată de petenta Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi B împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din data de 8.04.2008 dispusă în dosarul nr.44/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași și a rezoluției din data de 25.05.2008, emise în dosarul nr.95/II/2008 de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași.
A fost obligată petenta la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Prin cererea înregistrată la prima instanță la data de 18.06.2008, sub nr-(365/P/2008), petenta Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România, cu sediul în B, nr. 128,sector 2 formulat plângere împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se desființeze rezoluția atacată și pe fond, să se dispună începerea urmăririi penale pentru faptele comise de intimatul, prevăzute de art. 143 al.l din Legea nr. 85/2006, art.271, 244 și 217 Cod penal
La dosar au fost atașate dosarele nr.95/II/2/2008 și dosarul de urmărire penală nr.44/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași.
La termenul acordat pentru soluționarea plângerii reprezentantul parchetului a invocat excepția necompetenței tribunalului d e soluționare a cauzei, faptele incriminate de art. 143 al.l din Legea nr. 85/2006, art.271, art.244 și 217 Cod penal, fiind de competența Judecătoriei Oltenița.
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului, a constatat că plângere împotriva numitului pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 143 al.l din Lg 85/2006, art.271,art.244 și 217 Cp.se află în competența materială a judecătoriei, potrivit art. 25.pen.Cod Penal, iar întrucât faptele s-au săvârșit pe teritoriul municipiului Oltenița, competența teritorială aparține, potrivit art.30 lit. a C,pen p., Judecătoriei Oltenița.
Cauza a fost declinată în favoarea Judecătoriei Oltenița, fiind înregistrată sub nr-, însă această instanță prin sentința penală nr.228 din 10 noiembrie 2008 declinat la rândul său competența în favoarea Tribunalului Călărași, constatând astfel ivit conflictul negativ de competență și înaintând dosarul la.
Pe rolul Curții de Apel București, secția II-a penală, cauza a fost înregistrată sub 7712/II/2008.
Soluționând conflictul negativ de competență, Curtea de Apel Bucureștia stabilit că Tribunalul Călărași este competent să soluționeze plângerea formulată de petenta Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România.
. spre competentă soluționare la Tribunalul Călărași, cauza a fost înregistrată sub nr-.
Cu ocazia dezbaterilor pe fond, petenta a solicitat admiterea plângerii așa cum a fost formulată, urmând a se constata că s-a făcut o cercetare penală incompletă, nefiind respectate disp. art.202 din
C.P.P.Petenta a arătat că plângerea formulată a vizat 4 infracțiuni, respectiv: bancrută frauduloasă, distrugere, sustragere de sub sechestru judiciar și nerespectarea hotărârilor judecătorești, organele de cercetare penală limitându-se doar a lua declarații părții vătămate, învinuitului și unui executor judecătoresc fără administrare de alte probe.
Totodată organul de cercetare penală a consemnat superficial că nu există nicio împotrivire din partea învinuitului la executarea hotărârilor judecătorești, apreciind că este suficientă declarația executorului judecătoresc.
Nici pentru infracțiunile de distrugere, bancrută frauduloasă și sustragere de sub sechestru nu s-au făcut probe în sensul procedurii penale, menționându-se că din actele premergătoare nu se confirmă existența acestor infracțiuni.
Apreciind asupra plângerii penale formulate de petenta, Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România, tribunalul a constat că actele efectuate de procuror sunt complete în ceea ce privește infracțiunea de distrugere și sustragere de sub sechestru, tribunalul constatând că nu s-a produs nici un prejudiciu și nu se poate reține că învinuitul este cel care a sustras peștele de sub luciul de apă pe care era înființat sechestru judiciar.
In legătură cu infracțiunea de bancrută frauduloasă, instanța apreciază că
s-au administrat probe suficiente în cauză, iar în urma evaluării judicioase a acestora nu s-a constata intenția intimatului de săvârși această infracțiune.
Ca urmare s-a susținut că lipsește unul din elementele constitutive ale nfracțiunii de bancrută frauduloasă respectiv latura subiectivă, intimatul ne fiind în cunoștință că societatea pe care o administra se află în insolvență sau că aceasta ar avea datorii către AGVPS.
Referitor la infracțiunea prev. de art.271, privind nerespectarea hotărârilor judecătorești, tribunalul a reținut că, așa cum rezultă și din declarația martorului, executor judecătoresc, intimatul nu s-a împotrivit nici un moment cu ocazia efectuării actelor de executare, executorul judecătoresc neîntocmind în acest sens un proces verbal de împotrivire sau de amenințare față de organele de executare. Mai mult decât atât procesele verbale încheiate de executorul judecătoresc cu ocazia punerii în executare a hotărârilor judecătorești, sunt semnate atât de executorul judecătoresc, dar și de reprezentanții AGVPS, de debitor și de organele de poliție care prin semnătura lor, confirmă realitatea mențiunilor cuprinse în acestea și de asemenea confirmă că nici debitorul reprezentat de sau împuterniciții acestuia nu s-au opus executării. Prin urmare în mod corect s-a dispus neînceperea urmării penale împotriva învinuitului privind această faptă.
Cât privește infracțiunea de distrugere prin degradarea clădirilor, digurilor și bazinelor piscicole, instanța a constatat că s-au luat declarații de martor, s-au făcut verificări la fața locului care nu confirmă producerea unor asemenea fapte.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petenta Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România, pe motiv că investigațiile efectuate de către organul de urmărire penală nu sunt complete, lipsind cercetarea la locul săvârșirii faptelor, ridicarea și depunerea înscrisurilor utile, respectiv a actelor contabile ale SC și altor probatorii.
Analizând hotărârea atacată din perspectiva motivelor invocate dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea apreciază calea de atac ca fiind fondată pentru următoarele motive:
Din analiza dosarului de urmărire penală, Curtea apreciază că actele premergătoare nu au fost complete, acestea constând doar în luarea unor declarațuii olografe intimatului și martorului (executor judecătoresc) și în depunerea unui set de acte de către petentă, cu consecința că sesizarea nu a beneficiat de efectivă cercetare din partea organelor judiciare.
Astfel, se reține că sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art.244 Cod penal, respectiv sustragerea de sub sechestru, puteau fi valorificate și strânse o serie de date utile justei soluționări a sesizării. Astfel, pe baza actelor contabile emanate de la 96 SRL, precum și în urma audierii martorilor ce funcționau în cadrul acestei societății, se putea stabili cantitatea de existentă la momentul sechestrării, precum și eventuala variație a acesteia în timp și a motivelor ce au generat această situație. Acest demers este necesar cu atât mai mult cu cât executorul judecătoresc a atestat în cadrul proceselor verbale întocmite că la momentul instituirii sechestrului nu s-a determinat cantitatea de existentă. Ca urmare, se impunea identificarea angajaților societății comerciale cu atribuții specifice ce puteau furniza date relevante și audierea în plus pe același aspect, a reprezentantului societății petente, a intimatului, precum și a angajaților Primăriei,
Demersurile menționate pot identifica sau genera necesitatea administrării altor probatorii pe care organul de urmărire penală le va avea în vedere.
Constatându-se că aceste activități pe care urmează să le desfășoare organul de urmărire penală nu se pot înscrie decât în fața actelor premergătoare, întrucât la acest moment nu sunt întrunite exigențele art.228 Cod procedură penală, pentru începerea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de sustragere de sub sechestru prev.de art.244 Cod penal, instanța va dispune ca acestea să continue și să completeze faza actelor premergătoare.
Ca urmare, în baza art.38515pct.2 lit. d Cod procedură penală, Curtea va dispune casarea hotărârii pronunțate de prima instanță și procedând la rejudecare, în temeiul art.2781alin.8 lit.b Cod procedură penală, va admite plângerea formulată cu consecința desființării în parte a rezoluției atacate, urmând a se trimite cauza aceluiași organ de urmărire penală în vederea efectuării de cercetări față de intimatul, în faza actelor premergătoare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de sustragere de sub sechestru, prevăzută de art.244 Cod penal.
În ceea ce privește cercetarea celorlalte fapte sesizate prin plângerea formulată de petentă, respectiv nerespectarea hotărârilor judecătorești prevăzută de art.271, distrugere prevăzută de art.217 Cod penal și bancrută frauduloasă prevăzută de art.143 din Legea nr.85/2006, Curtea apreciază că probatoriile administrate nu au condus la reținerea în sarcina intimatului a unei activități ilicit penale care să se poată circumscrie faptelor menționate. Curtea apreciază că prima instanță, în urma analizei probatoriului administrat, a reținut corect situația de fapt, dar și faptul că datele furnizate în faza actelor premergătoare nu conduc către reținerea unei activități infracționale.
În plus, Curtea nu a identificat posibilitatea administrării unor probatorii suplimentare sub aspectul infracțiunilor menționate.
Se mai reține că hotărârea primei instanțe relevă pe scurt argumentele ce au condus la concluzia că aceste ultime fapte nu pot fi reținute în sarcina inculpatului sau că acestea nu există, însă, lipsesc argumentele de fapt și de drept ce au condus la soluția privitoare la infracțiunea de sustragere de sub sechestru.
Pentru considerații legate de celeritate, având în vedere durata procedurii, relevant sub acest aspect fiind faptul că plângerea petentei a fost înregistrată la sediul Ministerului Public la data de 26.04.2007, Curtea va trimite direct cauza la Ministerul Public pentru a efectua cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de sustragere de sub sechestru.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.3 și 193 Cod procedură penală și, de asemenea, constatând că cererea intimatului de obligare a petentului la plata cheltuielilor judiciare nu apare ca fiind fondată, aspect subliniat de soluția pronunțată în recurs, Curtea va respinge această cerere.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta-petentă Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România mpotriva sentinței penale nr. 52/07.04.2009 a Tribunalului Călărași.
Casează sentința penală recurată și rejudecând în fond:
În baza art. 2781alin. 8 lit. b admite C.P.P. plângerea formulată de petenta Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România.
Desființează rezoluția nr. 95/II/2/2008 din data de 25.05.2008 prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași și, în parte, rezoluția nr. 44/P/2007 din data de 08.04.2008 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași și trimite cauza aceluiași parchet în vederea efectuării de cercetări față de numitul sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute deart. 244.
Cod PenalMenține celelalte dispoziții ale rezoluției nr. 44/P/2007 din data de 08.04.2008 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în fond și în recurs rămân în sarcina statului.
Respinge ca neîntemeiată, cererea intimatului de obligare a recurentei-petente la plata cheltuielilor judiciare efectuate în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
act.2ex./19.06. 15.07.09
- jud.:
Președinte:Anca AlexandrescuJudecători:Anca Alexandrescu, Francisca Maria Vasile, Simona