Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 114/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- Încheierea nr.114/
Ședința publică din 23 2009
Curtea compusă din:
Președinte: dr. - -, președinte secție
JUDECĂTOR 1: Doru Mercan
JUDECĂTOR 2: Marius Gabriel Săndulescu
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, reprezentat prin:
- procuror
S-a luat în examinare, recursul penal declarat de inculpatul,în prezent aflat în Arestul A, împotriva încheierii nr.115/CC din 18.12.2009, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea ședinței de judecată cu mijloace tehnice, potrivit art.304 alin.1 cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul inculpat, personal în stare de arest, asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale aflate la dosarul cauzei.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
S-a încuviințat apărătorului să ia legătura cu inculpatul.
S-a audiat inculpatul răspunsurile fiind consemnate în scris și atașate la dosarul cauzei.
Avocat și reprezentanta parchetului având pe rând cuvântul arată că nu mai au alte cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Avocat având cuvântul solicită admiterea recursului, casarea încheierii nr.115/CC din 18.12.2009, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr- ca fiind nelegală și netemeinică, pe fond punerea în libertate a inculpatului și continuarea judecării cauzei cu inculpatul în stare de libertate, apreciind că nu sunt dovezi din care să rezulte că inculpatul se face vinovat de săvârșirea presupuselor fapte reținute în sarcina acestuia.
Solicită ca instanța să aibe în vedere că inculpatul a fost doar un simpolu angajat al acestei societăți și nu a făcut altceva decât să își îndeplinească sarciunile de serviciu, inculpatul nu a întocmit acea filă CEC, iar prejudiciaul despre care se vorbește că ar fi fost creat, dacă acesta ar fi fost creat de către inculpat este modic.
Rerprrezentanta parchetului având cuvântul pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat, menținerea încheierii nr.115/CC din 18.12.2009, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr- ca fiind legală și temeinică, apreciază că există indicii din care rezultă vinovăția inculpatului, pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta pentru care inculpatul este cercetat este mai mare de 4 ani închisoare, iar pericolul pentru ordinea publică rezultă însuși din fapta săcvârșită.
Avocat în replică arată că însuși inculpatul a fost o victimă ca fiind angajatul acestei societăți, acesta nefăcând altceva decât așa cum a arătat să își îndeplinească sarcinile de serviciu.
Recurentul inculpat având ultimul cuvânt potrivit disp. art.385/813 alin. ultim Cod procedură penală solicită punerea în libertate și continuzarea cercetărilor în stare de libertate, deoarece nu este vinovat nu a făcut altceva decât să își îndeplinească sarcinile de serviciu.
CURTEA
Asupra recursului penal formulat;
Din examinarea actelor dosarului, constată:
Prin încheierea nr.115/CC din 18 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, s-a dmis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, iar în baza art.155 și urm. Cod pr.penală, s-a prelungit măsura arestării preventive luată față de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 09.05.1978 în comuna, județul A, cu același domiciliu sat, județul A, CNP -, în prezent aflat în Arestul IPJ A, cu încă 30 de zile, pe perioada 25.12.2009-23.01.2010, inclusiv.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, din care 100 lei onorariu apărător din oficiu, conform împuternicirii avocațiale nr.4910/18.12.2009, s-a dispus a se avansa din fondurile.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că, inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, faptă prevăzută și pedepsită de art. 215 alin.1, 3, 4 și 5 Cod penal, reținându-se, în fapt, că în perioada octombrie - 2008, inculpatul a comandat marfă de la mai multe societăți comerciale, prezentându-se sub identitate falsă, cu numele, în fața furnizorilor și le-a înmânat file CEC în valoare de 721.017 lei, reprezentanților societăților comerciale, toate instrumentele de plată fiind refuzate la plată din lipsa disponibilului.
Tribunalul a apreciat că în speță sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege (art.148 lit.f, art.143 Cod procedură penală)pentru a se lua măsura arestării preventive față de inculpat.
S-a considerat de către tribunal, că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii se mențin, pentru că inculpatul prezintă în continuare pericol pentru ordinea publică, acest aspect reieșind cu prisosință din mai multe date ale cauzei, respectiv: numărul societăților afectate de activitatea infracțională a inculpatului, prejudiciul relativ mare cauzat acestora, manoperele dolosive folosite ce au constat în prezentarea în fața societăților înșelate sub o identitate falsă, dar și în folosirea de cecuri fără acoperire, acte de natură să perturbe destul de grav activitatea comercială a părților vătămate, în condițiile în care acestea se confruntă și cu o lipsă acută de lichidități generată de criza economică.
Menținerea stării de arest, a apreciat tribunalul, este necesară și pentru efectuarea actelor de urmărire penală despre care parchetul a făcut vorbire în propunere, respectiv, identificarea și audierea celorlalți participanți la comiterea infracțiunii, audierea tuturor martorilor, prezentarea pentru recunoaștere din grup a inculpatului de către celelalte părți și martori.
Față de cele de mai sus, în baza art. 155 și urm. Cod pr.penală, așa cum s-a arătat în preambulul considerentelor, tribunalul a admis propunerea și a dispus prelungirea măsurii arestării preventive luată față de inculpatul, cu încă 30 de zile, pe perioada 25 2009- 23 ianuarie 2010, inclusiv.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, care a solicitat respingerea propunerii de prelungire, întrucât nu există probe care să demonstreze vinovăția sa.
Examinând hotărârea recurată, din perspectiva dispozițiilor art.385/6 alin.ultim Cod pr.penală, se constată caracterul fondat al recursului inculpatului.
Curtea reamintește că, în raport cu art.5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art.23 din Constituție, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că a săvârșit o infracțiune, fiind necesară, astfel, apărarea ordinii publice a drepturilor și libertăților cetățenești, desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
Chiar dacă în stadiul actual al urmării penale nu se poate vorbi de existența unor probe indubitabile de vinovăție, în ceea ce privește săvârșirea de către inculpat a infracțiunilor imputate, există neîndoielnic, indicii temeinice că el le-a comis.
Or, potrivit art.143 Cod pr.penală la care face trimitere art.148 alin.1 Cod pr.penală, referitor la arestarea inculpatului, nu este necesar ca la luarea măsurii arestării preventive și, respectiv, la prelungirea duratei acestei măsuri, să existe neapărat probe de vinovăție, fiind suficientă existența unor indicii temeinice.
În altă ordine de idei, în raport cu art.5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art.23 din Constituție, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune și atunci când există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârșirii unei noi infracțiuni, fiind necesară astfel apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
Din această perspectivă, curtea analizează pericolul potențial al lăsării în libertate a inculpatului, prin analizarea probatoriului administrat în raport cu comportamentul inculpatului, reacția opiniei publice, rezonanța faptelor pretins a fi fost săvârșite dar și cu datele legate de persoana inculpatului și constată că acesta s-a estompat. Apreciază că nu există temerea că, odată pus în libertate, inculpatul va săvârși vreo infracțiune.
In contextul privărilor de libertate, este obligatoriu să se cerceteze dacă detenția era necesară pentru a atinge scopul declarat.
Privarea de libertate este o măsură atât de gravă, încât ea nu se justifică decât în ultimă instanță, atunci când alte măsuri, mai puțin severe, au fost luate în considerare și judecate insuficient pentru protejarea interesului personal sau public care impune detenția.
Față de cele expuse, curtea apreciază că în speță sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege pentru a se lua o altă măsură preventivă față de inculpat, schimbându-se temeiurile avute în vedere la luarea măsurii detenției preventive, inculpatul nu mai prezintă pericol pentru ordinea publică, acest aspecte reieșind cu prisosință din mai multe date ale cauzei, printre care și activitatea infracțională a inculpatului.
Luarea unei alte măsuri preventive dar restrictive de libertate, și anume obligarea de a nu părăsi localitatea, este necesară și pentru efectuarea actelor de urmărire penală despre care parchetul a făcut vorbire în propunere, respectiv identificarea și audierea celorlalți participanți la comiterea infracțiunii, audierea tuturor martorilor, prezentarea pentru recunoaștere din grup a inculpatului de către celelalte părți și martori.
Administrarea acestor probe, așa cum s-a arătat, se poate realiza fără privarea de libertate a inculpatului.
Față de cele de mai sus, în baza art.385/15 pct.2 lit. d) Cod pr.penală, va fi admis recursul declarat de inculpatul, se va casa, în parte, încheierea și, pe fond, se va respinge propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș și, în baza art.145 Cod pr.penală, se va aplica inculpatului măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, fără încuviințarea instanței, pe o durată de 30 de zile, începând cu 25.12.2009.
În temeiul art.145 alin.1/1 Cod pr.penală, pe durata măsurii preventive inculpatul va fi obligat să respecte următoarele obligații:
a) să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea, respectiv organul de poliție de la domiciliu, conform programului de supraveghere întocmit de acesta sau ori de câte ori este chemat;
c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței;
d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.
În baza art.145 alin.1/2 Cod pr.penală, se va institui în sarcina inculpatului și următoarele obligații:
- să nu se apropie de persoana vătămată, membrii familiei acesteia, persoana împreună cu care a comis fapta, martori, experți ori alte persoane, stabilite de organul judiciar și să nu comunice cu acestea direct sau indirect; - să nu se afle în locuința persoanei vătămate;
- să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfășoare activitatea în exercitarea căreia a săvârșit fapta.
Se vor menține dispozițiile încheierii atacate privind cheltuielile judiciare.
O copie a prezentei hotărâri se va comunica organelor și instituțiilor prevăzute în art.145 alin.2/1 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DISPUNE
Admite recursul formulat de inculpatul, fiul lui și, născut la 09.05.1978 în comuna, județul A, domiciliat în comuna, sat, județul A, CNP--, în prezent aflat în Arestul A, împotriva încheierii nr.115/CC din 18.12.2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Casează, în parte, încheierea și, pe fond, respinge propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș și, în baza art.145 Cod pr.penală, aplică inculpatului măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, fără încuviințarea instanței, pe o durată de 30 de zile, începând cu 25.12.2009.
În temeiul art.145 alin.1/1 Cod pr.penală, pe durata măsurii preventive inculpatul este obligat să respecte următoarele obligații:
a) să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea, respectiv organul de poliție de la domiciliu, conform programului de supraveghere întocmit de acesta sau ori de câte ori este chemat;
c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței;
d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.
În baza art.145 alin.1/2 Cod pr.penală, instituie în sarcina inculpatului și următoarele obligații:
- să nu se apropie de persoana vătămată, membrii familiei acesteia, persoana împreună cu care a comis fapta, martori, experți ori alte persoane, stabilite de organul judiciar și să nu comunice cu acestea direct sau indirect; - să nu se afle în locuința persoanei vătămate;
- să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfășoare activitatea în exercitarea căreia a săvârșit fapta.
Menține dispozițiile încheierii atacate privind cheltuielile judiciare.
O copie a prezentei hotărâri se comunică organelor și instituțiilor prevăzute în art.145 alin.2/1 Cod procedură penală.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Raluca
dr.- - - -
Grefier,
Red.- -
Tehnored./ex.4/4 ianuarie 2010
Jud.fond
Președinte:Doru MercanJudecători:Doru Mercan, Marius Gabriel Săndulescu, Raluca
