Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 14/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- ÎNCHEIEREA NR. 14
Ședința publică din 18 Februarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Marius Gabriel Săndulescu
JUDECĂTOR 2: Raluca Elena Șimonescu
Judecător:
Grefier:
DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM
Serviciul Teritorial Vâlcea reprezentat prin:
Procuror -
S-a luat în examinare, recursul penal, declarat de inculpatul, aflat în Arestul V, împotriva încheierii de ședință nr. 7 din 14 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
S-a înregistrat ședința de judecată potrivit art. 304 al. 1 Cod procedură penală.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a fost prezent recurentul inculpat -, asistat de avocat ales, în baza delegației de la dosar.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, avocat, învederează instanței că nu s-a putut prezenta la termenul din data de 17 februarie 2009, întrucât a trebuit să se prezinte la Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr-, unde se fixase termen de judecată anterior datei de 17 februarie, când a avut loc ședința de la Curtea de Apel Pitești.
Urmează să formuleze cerere de scutire de amendă.
Apărătorul a luat legătura cu inculpatul.
Curtea, pune în discuție inculpatului -, dispozițiile art. 70 al. 2 Cod procedură penală, dacă este de acord să fie audiat.
Recurentul inculpat - arată că își rezervă dreptul la tăcere.
Avocat și procurorul, pe rând, precizează că nu mai au cereri prealabile.
Nemaifiind cereri prealabile, curtea, constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul.
Avocat, în legătură cu încheierea recurată, apreciază că este motivată în fapt și în drept, dar, deși s-a făcut o examinare atentă pe situația de fapt și criteriile care ar justifica arestarea, consideră că nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării.
Măsurile preventive privesc o persoană.
Judecătorul cauzei nu a motivat soluția în raport de condițiile particulare ale inculpatului, cu referire la normele interioare cât și la jurisprudența Curții Europene, care recomandă judecătorilor că, pentru fiecare parte acuzată de comiterea unei infracțiuni, față de care se ia măsura preventivă, să se examineze necesitatea ținerii în arest raportat la datele personale.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene, măsurile preventive trebuiesc motivate separat, pentru fiecare individ în partea, iar acest lucru nu s-a făcut în cauza de față.
Anterior arestării nu s-a luat o altă măsură.
Măsurile preventive luate potrivit art. 136 al. 1 și 8 Cod procedură penală, trebuiesc luate raportat la persoana individului.
Dacă s-ar admite recursul și s-ar hotărî lăsarea în libertate, nu ar fi periclitată cu nimic opinia publică și nu s-ar aduce atingere valorii sociale care este ocrotită de art. 148 lit f Cod procedură penală.
Organul de cercetare penală, reține, legătura inculpatului cu 2 persoane ceea ce nu este suficient să ducă la concluzia comiterii infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003. sumei reținută ca prejudiciu este de 10.000.000 euro.
Dacă va fi găsit vinovat în urma administrării probelor, inculpatul se poate întoarce în arest, dar reținerea numai a acestor fapte nu sunt îndestulătoare pentru a fi reținut în stare de arest.
În referatul de prelungire a arestării întocmit de organul de cercetare penală se reține că inculpatul a refuzat să colaboreze cu organul de anchetă, că nu le-a indicat codul d e decriptare.
Inculpatul nici nu avea voie să aibă o participare activă, rolul său se rezuma la numai asista.
Reținerea acestei situații nu poate duce la concluzia că se impune menținerea arestării. Dreptul la tăcere este reglementat pentru tot parcursul procesului și cercetării și nu-i poate cauza.
Solicită potrivit art. 38515al. 2 lit. c raportat la art.3859Cod procedură penală, admiterea recursului, casarea cu trimitere, întrucât sesizarea instanței cu cererea de prelungire a arestării a fost făcută de un organ necompetent.
Potrivi Legii 508/2004 procurorul DIICOT, se rezumă la numai instrumenta urmărirea penală și poate participa în ședință numai dacă cere în scris.
Solicită a se avea în vedere statutul procurorului cât și disp. art.67 al. 3 din Legea 304/2004 art. 68 din și art.2 pct. 3 din Legea 508/2004,
În acest sens invocă decizia nr.25/2008 al ICCJ.
Potrivit art. 140 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, solicită a se constatat că a încetat de drept arestarea, întrucât prelungirea nu a fost făcută anterior expirării datei până la care s-a luat măsura arestării. Aceasta a expirat la data de 18 februarie 2009.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, menținerea încheierii ca legală și temeinică, întrucât subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării.
Decizia invocată nu se referă la spețe privind măsurile de arestare ci la spețe soluționate pe fond.
Inculpatul a refuzat să participe la percheziția informatică pentru indica codul d e decriptare și nici-un specialist nu a reușit să decripteze calculatorul.
Recurentul inculpat - având ultimul cuvânt, solicită înlocuirea măsurii arestării cu o altă măsură de siguranță.
CURTEA
Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea nr.7 din 14 februarie, Tribunalul Vâlcea, în baza art. 155 și urm. Cod procedură penal, a admis propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM - BIROUL TERITORIAL VÂLCEA și în consecință, a dispus prelungirea măsurii arestării preventive cu 30 de zile, începând cu 19.02.2009 până la 20.03.2009, inclusiv, față de inculpații:
-, fiul lui și, născut la data de 01.10.1977 în Rm. V jud. V domiciliat în Rm. V-, -. A,.14, jud. V, CNP -, aflat în Arestul V;
-, fiul lui și, născut la data de 28.09.1977 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V,-, -. B,. 15, județul V, cu CNP -, aflat în Arestul V;
-, fiul lui și, născut la data de 25.08.1983 în Rm., jud. V, domiciliat în Rm. V,-, -/2,. C,. 7, jud. V, CNP -, aflat în Arestul J V;
-, fiul lui și, născut la data de 01.02.1981 în Rm V, domiciliat în Rm,-, - H, 17, jud. V, CNP -, aflat în Arestul V;
-, fiica lui și -, născută la data de 14.08.1984 în Rm., jud., domiciliată în Rm., Calea lui nr. 142,. 2,. C,. 5, jud. CNP -, aflat în Arestul V;
-ESCU, fiul lui și, născut la data de 22.11.1977 în com., jud. V, domiciliat în sat Ciutești, com., jud., CNP -, aflat în Arestul V;
- fiul lui și, născut la data de 23.02.1985 în mun. Reșița, jud. C S, domiciliat în mun. Reșița,-.1.1.4, jud. C S, CNP -, aflat în Arestul V;
-, fiul lui și C, născut la data de 21.09.1981 în Rm. V, jud. V, domiciliat în B,-,. 57,. C,. 23, sector 6, CNP -, aflat în Arestul V;
-, fiul lui și a, născut la data de 08.01. 1980, în Rm. V, jud. V, domiciliat în Rm. V,-, -. A,. 5, jud. V, cu CNP -, aflat în Arestul V;
-, fiul lui G și, născut la data de 01.09.1980 în T, jud. T, domiciliat în Rm. V,-, -. B,. 44, jud. V, CNP -, aflat în Arestul V;
-, fiul lui și a, născut la data de 16.09.1983 in mun. Râmnicu, jud., domiciliat în Rîmnicu-V,-, -3,.A,.9, jud., CNP -, aflat în Arestul V;
-, fiul lui și, născut la 26.12.1986 în Râmnicu V, jud. V, domiciliat în Râmnicu-V, b-dul.T, nr.5, -1/2,.B,.12, jud., cu CNP -, aflat în Arestul V;
-, fiul lui și, născut la data de 01.03.1968 în Bârlad, jud. V, domiciliat în Bârlad, str. - -, nr. 45, jud. V, CNP -, aflat în Arestul V;
-, fiul lui și, născut la data de 22.01.1982 în Rm. V, jud. V, domiciliat în Rm. V,-, -/2,. A,. 6, jud. V, CNP -, aflat în Arestul V;
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că în cadrul grupului coordonat de G - (zis și ""), numiții, escu - (""), ca și, postau pe internet anunțuri de vânzare a unor bunuri pe care în realitate nu le dețineau, folosindu-se de site-uri false de "escrow" și date de cărți de credit ale altor persoane, inducând în eroare victimele, cărora le solicitau transferarea unor sume de bani reprezentând contravaloarea produselor. Sumele de bani erau transferate prin și pe nume fictive de cetățeni străini sau cont bancar, pe numele unor cetățeni români. După încheierea tranzacțiilor, datele transferurilor erau transmise lui G -, în vederea încasării banilor.
Până în prezent, din verificările efectuate, s-a reținut că inculpatul escu - i-a transmis în luna iulie 2007 lui G - date de transferuri frauduloase în vederea încasării banilor.
În ceea ce-l privește pe inculpatul, acesta a primit în anul 2007, perioada iunie-august, date de transferuri de la și de la persoana cunoscută drept "", date pe care ulterior le-a transmis lui G - în vederea încasării banilor din Anglia, lui pentru încasarea banilor din Austria, dar și unei persoane neidentificate, pentru încasarea banilor din SUA.
Același tip de activitate, în cadrul grupului coordonat de numitul, era realizată de către numiții, -, -, scu, -. Din cercetările efectuate a mai rezultat că și numiții escu, ("") și induceau în eroare victimele prin aceeași metodă și transmiteau datele transferurilor lui, în vederea încasării banilor. Date privind tranzacții frauduloase erau transmise lui și de către numiții (" ") și (), precum și de către și.
S-a stabilit că inculpata i-a transmis în anul 2007, lunile august și septembrie, lui date de transferuri frauduloase în vederea încasării banilor, date obținute de la și. De asemenea, aceasta a colaborat și cu (zis "" sau ""). Raportul asupra unor suporturi de stocare a datelor informatice ridicate de la domiciliul inculpatei a evidențiat date specifice activității de înșelăciune și fraudare prin internet (texte în limbi străine, "răspunsuri" pregătite pentru posibile întrebări ale victimelor, etapele de urmat pentru fiecare stadiu al tranzacției on-line etc.). În timpul urmăririi penale inculpata a înțeles să dea o declarație în care a indicat în concret împrejurările în care a aderat la grupul infracțional și modalitatea de comitere a faptelor (site-urile folosite, produsele postate, sumele solicitate, folosirea datelor de companii fictive de shipping etc.).
În ceea ce privește activitatea inculpatului -, acesta i-a transmis în anul 2007-lunile iulie și septembrie lui date de transferuri frauduloase în vederea încasării banilor, dar și în cursul anului 2008 lui și, în același scop al aducerii în țară a sumelor rezultate din fraude informatice și înșelăciuni. De altfel, la percheziția informatică efectuată asupra unui laptop ridicat de la inculpat, au fost identificate fragmente de fișiere conținând texte în limba engleză privind instrucțiuni de plată prin intermediul sistemului de transfer rapid de bani.
Inculpatul i-a transmis în anul 2007, în lunile august și septembrie, lui date de transferuri frauduloase în vederea încasării banilor iar inc. i-a transmis tot acestuia în lunile iulie și august 2007, date de transferuri frauduloase în vederea încasării banilor.
Inculpatul în anul 2007, luna august, a primit de la mai multe persoane neidentificate date de transferuri frauduloase, pe care le-a transmis mai departe lui în scopul încasării banilor. Din declarația numitului, mai rezultă că, ulterior recrutării acestuia de către, a fost contactat prin intermediul inc.. Tot astfel, la percheziția informatică efectuată asupra unui harddisk ridicat de la inculpatul a fost identificată o adresă de poștă electronică, cu foldere cu titlul "acte mașini și poze", "MT de pe second", "oferte normale", "usere eBay oferte", "vrj second spania", "sait shipping în spania", "extractor", "de pus două săptămâni" etc.
De asemenea, inculpatul a primit în anul 2007, lunile iulie, august și septembrie, date de transferuri frauduloase, pe care le-a transmis mai departe lui, în vederea încasării banilor. La percheziția informatică efectuată asupra unui harddisk ridicat de la inculpatul au fost identificate fragmente de fișiere conținând referiri la produse expuse spre vânzare pe site-ul eBay, specializat în tranzacții on-line.
După primirea datelor, coordonatorii le transmiteau participanților aflați în străinătate, fie cetățeni români (, -, G, -, ), fie cetățeni străini, operatori și ("", "", "", "").
Astfel, inculpatul - a primit în lunile august și septembrie 2007 date de transfer de la, în vederea încasării banilor în SUA. La percheziția informatică efectuată asupra unui harddisk ridicat de la inculpatul - au fost identificate, printre altele, date de cărți de credit, copii ale unor acte, fișiere conținând texte referitoare la vânzarea și livrarea unor mașini.
După primirea confirmării încasării sumelor de bani, pentru disimularea provenienței acestora, coordonatorii le indicau persoanelor din străinătate identitatea persoanelor pe numele cărora sumele urmau a fi retrimise în țară, racolate în acest scop de numiții și ("") ori colaborând direct cu ( G, -, -, -, A, a ).
s-a ocupat în anul 2007, la solicitarea lui, cu recrutarea de persoane care să încaseze sumele de bani provenite din fraude, retrimise în România. Acesta se ocupa și cu colectarea sumelor de bani de la "săgeți" și predarea lor lui. Din declarațiile unora dintre învinuiții audiați în cauză, -, A, etc. rezultă fără echivoc că inculpatul recruta persoane în vederea ridicării în țară a banilor proveniți din fraudele informatice și înșelăciuni, coordona activitatea acestora, colecta sumele încasate, care în cele din urmă ajungeau și la inculpatul. La percheziția informatică efectuată asupra unui harddisk ridicat de la inculpat au fost identificate fișiere tip text ce reprezintă descrierea unor produse și prețul de vânzare, text în limba spaniolă privind vânzarea-cumpărarea unui produs și modalitatea de plată, precum și o convorbire în aplicația între utilizatoriimelkunikt și money_ mario. De asemenea, depoziția numitei - a confirmat activitatea desfășurată de inculpatul, arătând totodată și modalitatea în care acesta proceda în situațiile în care existau dificultăți în ridicarea sumelor transferate din străinătate.
In urma răspunsurilor unităților bancare, s-a stabilit că inculpatul figurează cu 30 de transferuri efectuate, însumând 40419, 2165 EURO, 18987 USD iar inculpatul a primit sume dintr-un număr de 39 de transferuri totalizând - EURO și 6624. În cauză au fost efectuate constatări tehnico-științifice grafice, stabilindu-se că inc. și au desfășurat astfel de activități de ridicare în țară a sumelor provenite din fraude informatice și înșelăciuni.
În cadrul aceluiași grup coordonat de, de activitatea de retragere a banilor rezultați din fraude era responsabil și. Acesta era sprijinit de către, și, care recrutau și coordonau direct pe -, G, Pest,. Autoritățile austriece care au comunicat faptul că au fost identificate 127 de victime din Europa, suma totală a prejudiciului fiind de 327 772 euro. Printre persoanele care și-au deschis conturi în Austria în care au fost virate sume de bani provenite din fraude, a fost identificat și inc., cu suma încasată de 22 197 euro.
Pe de altă parte, din cercetările efectuate s-a reținut că - are în cadrul grupului rolul de a furniza acte de identitate false, în scopul ridicării sumelor de bani obținute fraudulos, facilitând astfel ascunderea adevăratei proveniențe a acestor sume și contribuind la crearea circuitului banilor obținuți din activități ilicite.. - (zis "" sau " "), este ajutat în activitatea infracțională de către alte persoane stabilite în, Marea Britanie și a furnizat acte false lui, zis "", G, zis "" sau "" ori persoanei cunoscută drept "". asupra unora din telefoanele mobile ridicate de la domiciliul inculpatului a reliefat folosirea de către acesta a adresei de poștă electronică -.com, precum și disponibilitatea acestuia de a procura acte false (ex. mesajul trimis către "": ".mai trimit permisele la făcut?"). De asemenea, perchezițiile informatice efectuate asupra suporturilor ridicate de la inculpatul - au evidențiat implicarea acestuia în activități de furnizare a unor documente false, fiind identificate fișiere reprezentând diverse documente de identitate, poze tip legitimație ale unor persoane, documente de identitate completate "în alb" etc. inclusiv fișiere imagine reprezentând fotografii în care apare. Pe parcursul urmăririi penale inculpatul a înțeles să dea declarație, arătând atât identitatea falsă folosită în străinătate (Marea Britanie), cât și natura implicării sale în activitatea grupului
S-a menționat că prin încheierea nr. 3 din data de 15.01.2009 a Tribunalului Vâlceas -a dispus prelungirea duratei măsurii arestării preventive a inculpaților, reținându-se că probatoriul existent la momentul dispunerii măsurii preventive a fost completat prin actele efectuate, sunt îndeplinite cerințele cu privire la pedeapsa prevăzută de lege și lăsarea inculpaților în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, reliefat de gravitatea faptelor pentru care sunt cercetați inculpații, modul și mijloacele săvârșirii faptelor de către aceștia, dezvoltarea și amploarea acestui gen de infracțiuni în care sunt atrași din ce în ce mai mulți tineri, precum și insuficiența unor alte măsuri în realizarea atât a prevenției generale, cât și a scopului urmărit de măsurile preventive.
Urmare a celor expuse, DIICOT-BT Vam enționat că și la acest moment al cercetărilor sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute în art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, întrucât pe de-o parte, faptele imputate inculpaților constituie infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și,pe de altă parte, există probe că lăsarea în libertate a acestora prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, acesta rezultând nu numai din pericolul social concret deosebit de ridicat al faptei, cât și din circumstanțele personale ale inculpaților.
A arătat că la stabilirea pericolului pentru ordinea publică trebuie avute în vederea datele existente referitoare la faptele comise, nu de puține ori acestea din urmă fiind de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, credința că justiția, cei care concurează la înfăptuirea ei, nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității și în ce privește pericolul social concret, jurisprudența este constantă în materie în sensul caracterizării incidenței acestuia și când faptele generează un sentiment de insecuritate sau revoltă în rândul societății ori când este remarcată frecvența și amploarea unor astfel de fapte în anumite comunități.
În acest sens, a subliniat că în mod constant presa a indicat această zonă ca fiind una dintre cele cu un "negativ renume internațional", "capitală a cyber-infracțiunilor", "capitală mondială a hackerilor" etc. A devenit astfel de notorietate că județul V este unul dintre județele în care frecvența comiterii acestui tip de fraude este mult mai ridicată decât în alte zone ale țării, autorii optimizându-și permanent mijloacele de comitere și atrăgând tot mai multe persoane în acest lanț infracțional, care tinde astfel să devină un "modus vivendi".
În ce privește periculozitatea inculpaților, a susținut că trebuie avut în vedere faptul că aceștia au acționat coordonat în vederea săvârșirii unor infracțiuni nu doar dintre cele mai grave, ci și de mare rezonanță în zona în care s-au produs,inculpații neacționînd solitar, ci au înțeles să asigure producerea rezultatelor urmărite (obținerea de beneficii materiale prin fraudarea unor persoane) prin activități organizate și calculate, în care fiecare persoană asigură anumite "servicii" în cadrul grupului și în careau atras tot mai multe persoane.
S-a arătat de asemenea că pericolul concret pentru ordinea publică nu rezultă numai dinmodalitățile laborioase și organizate în care au fost comise faptele, ci și din prejudiciul care este cauzat, în cuantum ridicat, de aprox 400 000 de euro,nu mai puțin important este de remarcat desfășurarea constantă a acestei activități infracționale, frecvența schimbului de date și informații între membrii grupurilor infracționale și numărul mare al victimelor, fiind identificate cca. 900 de date de transferuri frauduloase efectuate prin si.
Toate acestea, pe lângă mijloacele întrebuințate la comiterea faptelor, exploatarea încrederii pe care o au victimele cu privire la corectitudinea încheierii unor tranzacții on-line, disponibilitatea obținerii oricând a unor acte de identitate, pașapoarte sau alte documente false, "colaborarea" cu cetățeni străini recrutați în scopul comiterii faptelor - astfel cum rezultă din probele administrate în cauză - constituie probe certe că lăsarea în libertate prezintă un pericol social concret pentru ordinea publică,în opinia organelor de urmărire penală.
Totodată, s-a arătat că în cauză s-au efectuat constant acte de cercetare (audierea altor participanți, constatări tehnico-științifice, percheziții informatice, exploatarea informațiilor rezultate din plângerile înaintate de victime sau răspunsul autorităților străine la solicitările transmise prin comisii rogatorii, continuarea procedurii prevăzută de art. 911Cod procedură penală etc.) astfel încât se urmărește respectarea duratei rezonabile a măsurii preventive luată față de fiecare inculpat, în concordanță cu jurisprudența în materia drepturilor omului,întrucât caracterul rezonabil al duratei arestării preventive nu se evaluează în mod abstract, ci se apreciază de la caz la caz, în funcție de particularitățile cauzei,fiind cunoscut faptul că metodologia investigării unor astfel de infracțiuni ce implică grupări organizate, elemente de extraneitate sau activități tehnice de durată este cea specifică unor cauze complexe, ce necesită o cercetare amănunțită, însă s-au depus diligențe pentru efectuarea unui număr considerabil a actelor de urmărire penală, în mod constant, menționându-se totodată că atitudinea persoanelor cercetate îngreunează desfășurarea urmăririi penale, cel puțin în ce privește aspectele de natură tehnică (nedivulgarea codurilor de acces, criptarea unor date etc.), jurisprudența Comisiei arătând că deținutul inculpat nu are obligația să coopereze cu autoritățile de urmărire penală sau cu cele judiciare, dar el trebuie să suporte consecințele pe care atitudinea sa a putut să le producă privitor la buna derulare a procedurilor în cauză,instanța europeană admițând și că, în cauze complexe, autoritățile naționale competente sunt îndreptățite să creadă că menținerea unui suspect în detenție este necesară pentru ca acesta să nu perturbe desfășurarea anchetei, după cum a mai stabilit că, printre riscurile pertinente care sunt de natură să justifice menținerea în detenție provizorie a unei persoane acuzate de comiterea unei fapte penale, sunt și cele ca acuzații, odată eliberați, să suprime probe, să exercite presiuni asupra martorilor sau să stabilească înțelegeri dăunătoare anchetei cu ceilalți participanți la fapte, cu atât mai mult având în vedere structura complexă a grupului infracțional și necesitatea realizării unei anchete aprofundate.
În cauză s-a dispus arestarea în lipsă a altor inculpați și au fost demarate procedurile pentru urmărirea acestora. De asemenea, unele dintre persoanele implicate în această activitate nu a fost încă găsite, existând riscul contactării acestora, cu atât mai mult cu cât cei mai mulți dintre inculpați nu au înțeles să dea declarație în cauză ori depoziția acestora s-a limitat la expunerea unor aspecte conjuncturale (în acest sens există o practică a membrilor grupurilor infracționale organizate de a institui unui "bloc al tăcerii" ori de a da declarații cu informații de nivel general, privind relații de amiciție cu unele persoane cercetate, cu negarea implicării de orice natură în activitatea delictuoasă ce face obiectul cercetărilor și,prin urmare, cu efecte la nivel strict formal).
Cu atât mai mult, s-a apreciat că măsura arestării preventive este oportună față de oricare alte măsuri, cu cât, din actele cauzei rezultă că inculpații obțineau facil acte de identitate și documente false în vederea pătrunderii pe teritoriul unor state străine ori prezentării acestora autorităților străine, arătându-se și că administrarea probatoriului nu este finalizată, în cauză urmând a mai fi efectuate acte de urmărire penală:
- audierea altor persoane implicate în activitatea grupului sau care aveau cunoștință de activitatea membrilor grupului (învinuiți, martori)
- obținerea datelor și informațiilor solicitate autorităților străine
- continuarea efectuării de percheziții informatice
- efectuarea unor constatări tehnico-științifice
- traducerea sesizărilor și actelor înaintate de victime și autoritățile străine pe parcursul procesului penal
- definitivarea procedurii de redare și certificare conform art. 913Cod procedură penală, cu privire la autorizațiile de interceptare și înregistrare a convorbirilor și comunicărilor telefonice.
Față de aceste considerente, având în vedere periculozitatea inculpaților, ampla activitate delictuoasă desfășurată de aceștia dată de modalitatea concretă de săvârșire a faptelor, gradul ridicat de pericol social al faptelor, comise în formă continuată și agravată, legăturile infracționale create în scopul exercitării activității infracționale, numărul mare al victimelor precum și ineficiența unor măsuri de altă natură față de inculpați, s-a solicitat admiterea cererii formulate și dispunerea prelungirii duratei arestării preventive a acestora.
Analizând motivele cererii în coroborare cu probatoriul administrat și în raport de dispozițiile legale incidente în cauză,tribunalul constată că cererea este fondată.
Prin încheierea nr.57 din 23.10.2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr-, în baza art. 1491alin.9 raportat la art. 148 lit. f, Cod procedură penală a fost admisă cererea formulată de DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM- BIROUL TERITORIAL VÂLCEA și s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților, reținându-se că infracțiunile pentru care sânt cercetați și acuzați inculpații reprezintă una din cele mai grave forme ale criminalității organizate, cu impact social deosebit, iar judecarea acestora în stare de libertate în această fază procesuală ar echivala cu încurajarea tacită a lor și a altora la săvârșirea unor fapte similare și cu scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a justiției și în plus, asemenea fapte, ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista in sfidarea legii.
La luarea măsurii preventive a arestării s-a apreciat că pericolul pentru ordinea publică își găsește expresia și în starea de neliniște, sentimentul de insecuritate în rândul societății generat de faptul că persoane bănuite de săvârșirea unor infracțiuni de o gravitatea deosebită sunt cercetate și judecate în stare de libertate și în consecință s-a stabilit că sunt îndeplinite condițiile cerute de lege pentru luarea măsurii procesuale penale a arestării preventive a inculpaților,prevăzută de art. 148 lit. f Codul procedură penală și nu a altor măsuri preventive, așa cum s-a solicitat în apărare, respectiv, obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara,infracțiunile pentru care sunt formulate acuzațiile fiind pedepsite cu închisoare cuprinsă între 2 și 20 de ani și existând probe și indicii temeinice că inculpații au săvârșit faptele prevăzute de legea penală. Pe lângă aceste două condiții, s-a apreciat că există și condiția care justifică necesitatea privării de libertate în cursul urmăririi penale determinată de scopul măsurilor preventive, de a se asigura buna desfășurare a procesului penal, de a împiedica sustragerea inculpaților de la urmărirea penală, de a fi la dispoziția organelor de urmărire penală, de gradul de pericol social al infracțiunilor stabilit în funcție de pedepsele prevăzute de lege, de circumstanțele în care au fost săvârșite, de ecoul produs în opinia publică.
Prin încheierea nr.3 din 15.01.2009,pronunțată de către Tribunalul Vâlcea în dosarul nr-, în baza art. 155 și urm. Cod procedură penală,a fost admisă propunerea de prelungire a duratei arestării preventive, formulată de - Biroul Teritorial Vâlcea și a fost dispusă prelungirea duratei arestării preventive a inculpaților cu 30 de zile, respectiv 20.01.2009-18.02.2009 inclusiv, constatându-se că motivele ce au dus la luarea măsurii arestării impun în continuare privarea de libertate inculpaților, astfel că una din măsurile preventive neprivative de libertate nu poate asigura nici realizarea în întregime scopului procesului penal, și nici nu ar înlătura pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate inculpaților.
Recursurile formulate împotriva ambelor încheieri au fost respinse ca nefondate.
S-a reținut așadar,în mod definitiv,că temeiurile ce au determinat arestarea preventivă a inculpaților sunt fondate,că arestarea este legală și totodată că,la data prelungirii arestării preventive,temeiurile respective subzistau și impun în continuare măsura arestării preventive.
Potrivit dispozițiilor art.155 pr.pen. arestarea inculpaților poate fi prelungită,în cursul urmăririi penale dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
Reținându-se ca temei al arestării preventive faptul că pentru infracțiunile săvârșite de către inculpați legea prevede pedeapsa mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică,tribunalul constată că acestea subzistă și în prezent, punerea în libertate a inculpaților ar reprezenta în continuare un pericol concret pentru ordinea publică, prezentând atât riscul ca aceștia să persiste în activitatea infracțională, dată fiind modalitatea relativ simplă de săvârșire a acestui tip de infracțiuni, caracterizate prin sentimentul de securitate pe care făptuitorul îl are în lipsa unui contact direct cu victima infracțiunii,cu aparenta lipsă a mijloacelor materiale de probă și a ușurinței dobândirii de sume importante de bani, dar mai ales de a perturba ordinea publică prin scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a justiției și riscul de întreținere a climatului infracțional, fiind de notorietate larga răspândire a acestui gen de infracționalitate în rândul tineretului.
Lăsarea în libertate a inculpaților ar genera în rândul colectivității sentimente de frustrare și revoltă,încrederea în justiție a cetățenilor care se supun de bunăvoie rigorilor legii penale și care pentru desfășurarea existenței în condiții optime depun eforturi considerabile,cu respectarea legilor,ar fi subminată și în acest mod ordinea de drept,sentimentul creat prin neputința acesteia de a apăra valorile sociale ocrotite de legea penală perturbând raporturile sociale normale,lăsarea în libertate a inculpaților, echivalând în acest moment,ca percepție colectivă, cu ineficiența organelor statului de a stăvili extinderea climatului infracțional sau chiar cu complicitatea acestora,fiind necesar pentru restabilirea încrederii în justiție,ca fundament al statului și ordinii de drept,de măsuri ferme necesare prevenției de ordin general a săvârșirii de infracțiuni,fiind evident că lăsarea în libertate a inculpaților conduce la întărirea sentimentului de impunitate pe care o anumită parte a tineretului o are față de acest tip de infracțiuni,sentiment creat prin perceperea în societate a unui mare număr de indivizi care la vârste relativ scăzute,fără a efectua activități legale aducătoare de venituri, beneficiază de bunuri costisitoare, epatând chiar cu acestea, ușurința dobândirii acestora pe această cale infracțională și lipsa unor măsuri coercitive vizibile din partea organelor statului creând un astfel de comportament deviant în rândul tineretului.
Existând acest pericol concret pentru ordinea publică, pe care îl reprezintă punerea în libertate a inculpaților, este evident că se impune în continuare privarea de libertate a acestora, fiind necesară astfel apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea în bune condiții a procesului penal,netrebuind a fi omis nici faptul că punerea în libertate ar contribui și la pierderea încrederii în siguranța încheierii convențiilor la distanță prin mijloace electronice ori, cu atât mai mult, la efectuarea de plăți prin internet, datorită riscului din ce în ce mai ridicat de se procura în acest fel datele conturilor celor ce apelează la aceste mijloace de realizare de tranzacții și de efectuare de plăți.
Faptul că temeiurile ce au determinat arestarea preventivă a inculpaților impun în continuare menținerea arestării preventive nu mai necesită prezența unor temeiuri noi care să justifice această măsură,existența unor astfel de temeiuri noi fiind necesară pentru prelungirea arestării preventive,numai în situația în care vechile temeiuri nu mai există.
De asemenea, persistând temeiurile ce au condus la luarea măsurii arestării preventive,este evident că față de inculpați nu se poate dispune luarea unei alte măsuri preventive, pentru înlocuirea măsurii arestării preventive fiind necesar a se fi schimbat temeiurile ce au condus la luarea acestei măsuri, situație ce nu este prezentă în cauză,iar pe de altă parte, față de temeiurile ce au determinat arestarea preventivă, respectiv cele prev. de art.148 lit.f pr.pen. și cele expuse anterior, măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara nu ar diminua cu nimic pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta punerea în libertate a inculpaților.
Faptul că parchetul și-a întemeiat propunerea și pe necesitatea administrării altor probe sau că administrarea probelor până în prezent nu s-a efectuat cu celeritate,nu are relevanță asupra soluționării prezentei propuneri, din moment ce condițiile prevăzute de disp.art.155 pr.pen. sunt respectate, iar complexitatea și volumul lucrărilor necesar a fi efectuate în cauză justifică o asemenea perioadă de timp, față de aceste aspecte, neputându-se susține că urmărirea penală sau arestarea preventivă ar fi depășit un termen rezonabil.
De asemenea, raportat la cauzele menționate, nu se poate susține nici existența relei credințe din partea organelor de urmărire penală în formularea propunerii,în speță stabilindu-se în mod definitiv de către instanțele judecătorești că există indicii temeinice că inculpații au săvârșit faptele penale de comiterea cărora sunt învinuiți, nerecunoașterea de către unii dintre inculpați a săvârșirii acestor fapte sau necooperarea acestora cu organele de anchetă nefiind luate în considerare de prezenta instanță cu ocazia soluționării cererii.
Nefiind sesizată cu judecarea pe fond cauzei, instanța nu analizat valoarea probatorie fiecărui element aflat la dosar întrucât, așa cum s- arătat mai sus, la momentul luării măsurii arestării preventive s- apreciat că există probe și indicii temeinice că inculpații au săvârșit faptele,iar faptul că nu există probe că inculpații ar urmări să se sustragă și să zădărnicească aflarea adevărului sau că nici nu ar mai putea să influențeze efectuarea acestora nu are relevanță, întrucât măsura arestării preventive nu a fost luată avându-se în vedere vreun astfel de pericol, respectiv temeiurile prevăzute la art. 148 lit. sau b Cod procedură penală.
Având în vedere cele expuse, propunerea de prelungire a arestării preventive a inculpaților apare ca întemeiată, temeiurile ce au determinat arestarea preventivă subzistând și impunând în continuare privarea de libertate, așa cum s-a expus motivat în cadrul propunerii,pentru fiecare inculpat în parte,contrar susținerilor apărătorilor acestora, propunerea nefiind afectată de vreo nulitate, nefiind incidente disp.art.197 pr.pen. și în consecință, pentru buna desfășurare a procesului penal prin asigurarea realizării scopului acestuia de a contribui la apărarea ordinii de drept, la apărarea persoanei, drepturilor și libertăților acesteia, la prevenirea infracțiunilor, precum și la educarea cetățenilor în spiritul respectării legilor, în temeiul art.155 si urm. Cod pr.penală.
Impotriva acestei încheieri au formulat recurs toți inculpații, mai sus-arătați.
Prin încheierea de ședință din 17 februarie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, avându-se în vedere că apărătorul ales al inculpatului nu s-a putut prezenta la instanță, iar inculpatul nu a fost de acord să fie asistat de un apărător desemnat din oficiu, s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la acest inculpat, în baza disp.art.38 Cod pr.penală, luându-se în discuție doar recursurile celorlalți inculpați.
In recursul său, inculpatul - a criticat încheierea pronunțată, susținând ca fiind nelegală și neteminică, arătând că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și că, instanța de fond nu a motivat soluția pronunțată, în raport cu condițiile particulare ale inculpatului și cu referire la normele interne cât și la jurisprudența Curții Europene.
De asemenea, inculpatul a invederat Curții că lăsat în libertate nu prezintă pericol public și că nu ar aduce atingere valorilor sociale "apărate și ocrotite de art.148 lit.f Cod pr.penală".
In fine, ultimul motiv invocat de inculpat, se referă la faptul că prelungirea nu a fost făcută anterior expirării date până la care s-a luat măsura arestării, aceasta expirând la 18 februarie 2009.
Recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor urma:
In speță, din actele și lucrările dosarului, se reține că inculpatul - a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, alături de alți 13 inculpați, fiind bănuit de săvârșirea infracțiunilor prev. de art.7 din Legea nr.39/2003, art.48 din Legea nr.161/2003, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, art.49 din Legea nr.161/2003, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, și art.215 alin.1,2,3 Cod penal, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, toate cu aplic.art.33 lit.a și b Cod penal.
Măsura arestării preventive a inculpatului a fost luată constatându-se întrunite condițiile prev. de art.143 și existența cazului prev. de art.148 alin.1 lit.f Cod pr.penală, în sensul că infracțiunile de săvârșirea cărora este bănuit inculpatul sunt pedepsite de lege cu închisoare mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Potrivit art.155 alin.1 Cod pr.penală, arestarea inculpatului poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
Or, în cauză, se reține fără dubiu că temeiurile care au determinat arestarea inițială a inculpatului, impun în continuare privarea de libertate a acestuia. Potrivit probelor administrate în cauză, cercetarea inculpatului continuă, fiind bănuit de săvârșirea infracțiunilor, aceleași, pentru care, de altfel, s-a și dispus arestarea preventivă.
In plus, pentru aceste infracțiuni, se păstrează, potrivit legii, aceleași pedepse care, în limita maximă, depășesc cu mult limita de 4 ani prevăzută în art.148 lit.f Cod pr.penală.
Cu privire la existența în continuare a pericolului concret pentru ordinea publică, în cazul lăsării în libertate a inculpatului, Curtea constată că acesta exista în continuare, câtă vreme din modalitatea în care se presupune că au fost săvârșite faptele se concluzionează ușurința cu care inculpatul ar putea comită fapte asemănătoare, mai ales că infracțiunile informatice pot fi comise din orice locație în care se găsește instalat un calculator.
De altfel, pericolul concret pentru ordinea publică, în cazul lăsării în libertate a inculpatului, rezultă și din rezonanța socială a faptelor săvârșite de un grup mare de infractori dintr-o localitate care ar avea repercursiuni asupra percepției opiniei publice cu privire la insecuritatea operațiunilor comerciale, bancare sau de comerț electronic. Toate acestea ar conduce la slăbirea încrederii opiniei publice în eficiența activității organelor judiciare cu privire la înfăptuirea sarcinilor impuse de lege și la capacitate acestora de a da o ripostă cuvenită și legală celor care sfidează legea și încalcă valorile apărate de aceasta.
Este adevărat că, inculpatul -, născut la 1 octombrie 1977, nu are antecedente penale, dar infracțiunile sub aspectul cărora este cercetat, prezintă o gravitate socială deosebită atât prin modalitatea în care se presupune că au fost săvârșite, dar și sub aspectul faptului că acesta este bănuit că a aderat la un grup infracțional tocmai în vederea săvârșirii acestor infracțiuni.
In raport de aceste considerente, la alegerea măsurii arestării preventive s-a ținut seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infracțiunilor de săvârșirea cărora este bănuit inculpatul, dar și de vârsta și de alte situații privind persoana sa, concluzionându-se că în cauză este singura măsură care garantează buna desfășurare a procesului penal și îndepărtarea pericolului concret pentru ordinea publică.
In plus, atât la luarea cât și la prelungirea măsurii arestării preventive s-a ținut seama atât de norma internă dar mai ales de dispozițiile art.5 din Convenție, cu privire la scopul arestării preventive, dar și cu privire la termenul rezonabil al acesteia.
Cu privire la acest ultim aspect, Curtea constată, că datorită complexității deosebite a cauzei dată de numărul mare de inculpați și părți vătămate răspândite pe mai multe continente, dar și de comportamentul inculpatului în cursul procesului penal, nu s-a depășit termenul rezonabil al arestării preventive și cel puțin pentru moment, nu este oportună înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură mai blândă.
In fine, nici critica referitoare la expirarea duratei arestării preventive a inculpatului, la data soluționării recursului, nu este întemeiată, atâta vreme cât, potrivit art.159 alin.8 teza ultimă Cod pr.penală, recursul se soluționează înainte de expirarea duratei arestării preventive dispusă anterior încheierii atacate.
Or, prin încheierea atacată se dispusese prelungirea arestării preventive a inculpatului, începând cu data de 19 februarie 2009, ceea ce înseamnă că pe data de 18 ianuarie 2009, când s-a soluționat recursul, nu expirase durata arestării preventive dispusă anterior încheierii atacate, ținându-se seama de dispozițiile art.188 Cod pr.penală, potrivit cărora în calcularea termenelor privind măsurile preventive, ora sau ziua de la care începe și cea de la care se sfârșește termenul, intră în durata acesteia.
Pe cale de consecință, urmează ca în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, să se respingă ca nefondat recursul formulat de inculpat care, în temeiul art.192 alin.2 Cod pr.penală, va fi obligat și la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul, aflat în Arestul - V, împotriva încheierii de ședință nr. 7 din data de 14 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurent la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18 februarie 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
pt. aflat în CM.
semnează președinte complet
Grefier,
Red.:
Tehn.
2 ex.
Jud.fond: escu.
11 martie 2009
Președinte:Marius Gabriel SăndulescuJudecători:Marius Gabriel Săndulescu, Raluca Elena Șimonescu
