Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 148/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr. 1992/87/2009

1091/2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ

ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

ÎNCHEIERE nr. 148/

Ședința nepublică de la 08 mai 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu

JUDECĂTOR 2: Florică Duță

JUDECĂTOR 3: Petre Popescu

GREFIER - -

MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, a fost reprezentat de PROCUROR:.

Pe rol, soluționarea recursului declarat de către inculpatul, împotriva încheierii de ședință nr. 15/C din data de 06.05.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Penală, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință nepublică, a răspuns recurentul - inculpat, personal, în stare de arest și asistat de avocat oficiu, în baza delegației nr. -, emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Judiciară.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Inculpatul având cuvântul, declară că este de acord să fie asistat de către apărătorul desemnat din oficiu, precizând că, își menține declarațiile date în data de 06.05.2009 și că nu mai are nimic de adăugat.

Constatând că, nu mai sunt alte cereri prealabile de formulat, Curtea, în baza dispozițiilor art. 38513Cod procedură penală, trece la dezbateri.

Apărătorul recurentului - inculpat având cuvântul, solicită admiterea recursului și punerea în libertate a inculpatului, considerând că, nu se mai impune prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului, în raport de faptul că, persoana acestuia nu ar reprezenta un pericol pentru ordinea publică.

Reprezentantul Parchetului având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursului, ca nefondat, solicitând menținerea soluției instanței de fond, având în vedere natura, gravitatea infracțiunii și urmările produse și faptul că, nici temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri nu s-au schimbat. Mai solicită obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Recurentul - inculpat având cuvântul, declară că, nu se face vinovat de comiterea infracțiunii și că martorul, vrea să se răzbune pe el.

CURTEA,

Asupra recursului penal de față:

Prin încheierea de ședință nr.15/C din 6.05.2009 a Tribunalului Teleorman - Secția penală, pronunțată în dosarul nr-, a fost admisă cererea și s-a dispus prelungirea duratei măsurii arestării preventive a inculpatului minor, pe o perioadă de 20 zile, de la data de 11 mai până la data de 30 mai 2009, inclusiv.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că temeiurile care au determinat luarea măsurii se mențin.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul care a solicitat punerea în libertate, considerând că nu se mai impune prelungirea măsurii arestării preventive a acestuia, iar lăsarea a în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică.

Curtea, analizând hotărârea din perspectiva motivelor invocate și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.3856alin.3 Cod procedură penală, apreciază recursul ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:

Din probele administrate până în această fază procesuală, rezultă existența unor indicii temeinice în sensul că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este cercetat.

Astfel, din probele administrate până în prezent, se reține că în seara de 2.12.2008 fiind sub influența băuturilor alcoolice, în timp ce se afla pe drumul public, a aruncat cu o țeavă metalică spre autoturismul marca, care circula pe și după ce a deteriorat astfel parbrizul, i-a cauzat conducătorului auto leziuni în zona capului în urma cărora acesta a decedat ulterior.

Măsura arestării preventive a fost luată față de inculpați prin încheierea din 23.04.2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Penală în dosarul nr-.

Curtea apreciază că circumstanțele reale ale săvârșirii faptei, natura acesteia, urmarea produsă, gradul de pericol social concret și circumstanțele personale ale inculpatului, duc la concluzia că se mențin temeiurile care au impus luarea măsurii arestării preventive.

În plus, măsura preventivă a fost riguros aleasă, avându-se în vedere dispozițiileart.136 alin.final Cod procedură penală, iar drepturile inculpatului și garanțiile procesuale prevăzute de art.171, 155 și urm. Cod procedură penală au fost respectate.

Actuala fază procesuală, actele ce urmează a fi efectuate pentru terminarea urmăririi penale reclamă, în continuare, privarea de libertate, această măsură fiind necesară pentru buna desfășurare a procesului penal.

În consecință, în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat.

Văzând și dispozițiile art.192 alin.2,3 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I PUNE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință nr.15/C din 6.05.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Penală, în dosarul nr-.

Obligă recurentul la 200 lei cheltuieli judiciare statului, din care onorariu avocat oficiu 100 lei se va suporta din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 8 mai 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

RED:

DACT: 2 ex./4.06.2009

Președinte:Nicoleta Grigorescu
Judecători:Nicoleta Grigorescu, Florică Duță, Petre Popescu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 148/2009. Curtea de Apel Bucuresti