Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 149/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr. 18475/3/2009
1096/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
ÎNCHEIERE nr. 149/
Ședința publică de la 08 mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 2: Florică Duță
JUDECĂTOR 3: Petre Popescu
GREFIER - -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE -, a fost reprezentat de PROCUROR:.
Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de către inculpații:, și, împotriva încheierii de ședință nr. din data de 05.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a Ia Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurenții - inculpați, ambii personal, în stare de arest și asistați de avocat ales, ambii personal în stare de arest și asistați de avocat ales.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Inculpații având cuvântul pe rând, declară că, își mențin declarațiile date și că nu mai au nimic de adăugat.
Constatând că, nu mai sunt alte cereri prealabile de formulat, Curtea, în baza dispozițiilor art. 38513Cod procedură penală, trece la dezbateri.
Apărătorul recurentului - inculpat având cuvântul, solicită admiterea recursului și punerea în libertate a inculpatului, considerând că, nu se mai impune prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului, în raport de recunoașterea acestuia și de faptul că, nu ar reprezenta un pericol pentru ordinea publică. Solicită aplicarea dispozițiilor art. 136 alin. 1 lit. b sau c Cod procedură penală.
Apărătorul recurentului - inculpat având cuvântul, solicită admiterea recursului și lăsarea în libertate a inculpatului, în raport de faptul că, acesta și-a recunoscut fapta, nu are antecedente penale și nu sunt indicii certe că s-ar sustrage de la cercetări, considerente pentru care, solicită aplicarea unei alte măsuri prevăzută la art. 136 alin. 1 lit. b,c, Cod procedură penală.
Apărătorul recurentei - inculpat având cuvântul, solicită admiterea recursului și revocarea măsurii arestării preventive a inculpatei, având în vedere că aceasta și-a recunoscut fapta, nu sunt indicii că s-ar sustrage de la cercetări, iar temeiurile avute în vedere la arestarea preventivă a inculpatei, nu se mai mențin.
Apărătorul recurentului - inculpat având cuvântul, solicită admiterea recursului și lăsarea în libertate a inculpatului, în raport de circumstanțele personale ale acestuia, de faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale și că nu ar reprezenta un pericol pentru ordinea publică.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursurilor, ca nefondate, solicitând menținerea soluției instanței de fond, pe care o consideră legală și temeinică, având în vedere natura, gravitatea infracțiunii și faptul că, nici temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri nu s-au schimbat. Mai solicită obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Recurentul - inculpat având cuvântul, declară că, se raliază celor expuse de către avocatul său, solicitând să fie pus în libertate.
Recurenta - inculpat având cuvântul, declară că are în îngrijire un minor de 10 ani și că lasă la aprecierea instanței decizia ce se va lua.
Recurentul - inculpat având cuvântul, declară că, lasă la aprecierea instanței decizia ce se va lua.
Recurentul - inculpat având cuvântul, solicită să fie pus în libertate.
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor penale de față, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 5.05.2009, pronunțată în dosarul -, Tribunalul București - Secția I Penală, a dispus, printre alte măsuri și prelungirea duratei arestării preventive a inculpaților, și pe o perioadă de 30 de zile, de la 09.05.2009 la 07.06.2009, inclusiv, motivat de împrejurarea că și în prezent subzistă temeiurile de fapt și de drept, care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, iar complexitatea activității infracționale necesită o cercetare penală amplă, care impune menținerea privării de libertate a inculpaților.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, au formulat recurs inculpații, și criticând-o pentru netemeinicie, considerând că în cauză nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive, cauza putând fi soluționată și cu ei în stare de libertate.
Examinând hotărârea pronunțată în cauză sub aspectele invocate de inculpați, cât și din oficiu, conform art.385/6 alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursurile formulate de inculpați nu sunt fondate, soluția primei instanțe fiind legală și temeinică.
Astfel, din actele și lucrările dosarului rezultă că inculpatul a fost trimis în judecată, în stare de arest pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc prevăzută de art.2 alin.1 și2 din Legea 143/2000, constând în aceea că în perioada lunilor februarie-martie 2009 au vândut la colaboratori sub acoperire diverse doze de heroină pentru care au primit sume variabile de bani.
Temeiul juridic al luării măsurii arestării preventive la data de 09.04.2009, l-a constituit art.148 lit. Cod procedură penală.
Curtea constată că, și în prezent subzistă temeiurile de fapt și de drept, care au fost avute în vedere la luarea măsurii preventive, în cauză fiind îndeplinite cerințele legale cuprinse în art.300/2 alin.3 Cod procedură penală cu referire la art.160/c alin.1 Cod procedură penală, care prevăd că prima instanță trebuie să verifice legalitatea și temeinicia luării și prelungirii măsurii arestării, iar atunci când constată că temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate a inculpaților, instanța poate să prelungească durata acestei măsuri.
De asemenea, se constată că în cauză există cel puțin indicii temeinice, în sensul prevăzut de art.143 alin.2 Cod procedură penală, din care rezultă presupunerea că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați penal.
În raport de natura și gravitatea infracțiunilor pentru care sunt cercetați inculpații, de împrejurările în care se reține că acestea ar fi fost comise, cât și de urmările socialmente periculoase, Curtea reține că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol cert pentru ordinea publică prin crearea unui sentiment de temere și insecuritate în rândul societății civile.
În consecință, Curtea, conform art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpați.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, și, împotriva încheierii de ședință din data de 05.05.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția I-a Penală.
Obligă recurenții inculpați să plătească câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 08 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.- 2.06.2009
Dact.EA-04.06.2009/2ex
-Sect.Pen - Jud.
Președinte:Nicoleta GrigorescuJudecători:Nicoleta Grigorescu, Florică Duță, Petre Popescu
