Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea /2008. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 11 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ion Avram judecător
JUDECĂTOR 2: Mița Mârza
JUDECĂTOR 3: Marius Marcian
GREFIER:
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Public reprezentat prin PROCUROR: - din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Galați
La ordine fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații și împotriva încheierii de ședință din data de 6 2008 pronunțată de Tribunalul Galați pronunțată în dosar nr-.
La apelul nominal au răspuns recurenții inculpați: și, în stare de arest, asistat de av. - apărător ales în baza împuternicirii depusă la dosar, lipsă fiind av. - apărător ales al inculpatului.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că s-a primit o cerere din partea av. care solicită acordarea unui nou termen de judecată în data de 12 2008, întrucât se află la Tribunalul Călărași. Depune în acest sens copie de pe lista de ședință din 11 2008 de la Tribunalul Călărași și împuternicirea avocațială pentru inculpatul pe care îl reprezintă la acest tribunal.
Av. precizează că este de acord cu cererea formulată de av. pentru acordarea unui termen în data de 12 2008. Nu poate substitui pe av. și nu cunoaște dacă recurentul inculpat este de acord să fie substituit apărătorul său ales.
Reprezentantul Ministerului Public precizează că nu se poate acorda termen în speță și consideră că nu este nici un impediment ca d-na av. să fie substituită întrucât nu sunt interese contrare în această cauză.
Întrebat fiind, recurentul inculpat precizează că își menține recursul declarat și ar dori să fie reprezentat de apărătorul său ales. Este de acord să fie asistat de av..
Întrebat fiind, recurentul inculpat precizează că își menține recursul declarat.
Av. remarcă faptul că această manieră nu este culpabilă instanțelor de judecată ci organelor de urmărire penală care dacă ar fi respectat termenul corect și ar fi fost diligente nu s-ar fi ajuns la situația de astăzi.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată recursurile declarate în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Av. precizează că recursul vizează nelegalitățile și lipsa probelor din dosar. Inculpații sunt acuzați de fapte grave, trafic de droguri respectiv cocaină.
Arată că s-a început urmărirea penală pe data de 7 octombrie 2008 in rem când s-a aflat prin mijloace oculte, neconvenționale că inculpații și ar fi traficanți de droguri de mare risc prin barurile și școlile de pe raza municipiului Subliniază faptul că, numitul - colaborator sub acoperire este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane dosarul aflându-se la - Biroul Teritorial Galați și a considerat că trebuie să facă și el un dosar ca să i se înjumătățească pedeapsa.
Din materialul probator rezultă că pe data de 7 octombrie 2008 are loc prima tranzacție între acest colaborat acoperit și inculpatul, tranzacție în baza căreia, inculpatul i-ar fi dat colaboratorului sub acoperire 1 gram de cocaină.
Precizează că acel act întocmit de colaboratorul sub acoperire este lovit de nulitate absolută sau cel puțin relativă. Invocă art. 91 Cod proc.pen. Procesul-verbal pe care îl încheie colaboratorul sub acoperire nu are oră și în același timp nu este contrasemnat de către doi martori asistenți sau cel puțin procesul-verbal dintre colaborator și polițist. Susține că acest colaborator avea 1 gram de cocaină, adus de acasă pe care l-a dat polițiștilor și le-a spus că îl are de la inculpatul și astfel s-a obținut interceptarea convorbirilor telefonice de la a celor doi inculpați. În procesul-verbal următor se consemnează că pe data de 8 octombrie 2008, colaboratorul îl contactează pe și îi mai cere 1 gram de cocaină care este dus de către inculpatul și încă un tânăr acestui colaborator. Consideră că este o simplă declarație unilaterală a acestui colaborator sub acoperire, proces-verbal întocmit de polițistul în care se consemnează că a primit un gram de cocaină, acest proces-verbal nefiind contrasemnat de martori asistenți. Susține că acest colaborator mai vine cu un gram de cocaină de acasă întrucât din interceptările telefonice nu rezultă că ar fi existat vreo convorbire între colaborator și inculpatul, deși acest colaborator spune că ar fi vorbit cu inculpatul la telefon și i-a mai cerut 1 gram de cocaină. Tot acest colaborator învederează că ar fi discutat și cu inculpatul și au stabilit să se întâlnească la orele 11,00-12,00 într-o anumită locație să-i dea 1 gram de cocaină contra sumei de 90 EURO.
Această situație nu rezultă din interceptările telefonice care contrazic procesul-verbal întocmit de acest colaborator sub acoperire.
Pentru data de 13 octombrie 2008 s-a stabilit din nou o întâlnire între colaborator și inculpați pentru a-i mai aduce acestuia o cantitate de 55 gr. de cocaină (au fost găsite 40 gr. de cocaină) în barul "La bunicuța" și urmau să fie puse pe pervazul băii de la toaleta bărbaților.
Precizează că nici această situație nu rezultă din interceptările telefonice.
Susține că acest colaborator mai avea acasă 40 gr. de cocaină, i-a chemat pe cei doi inculpați de pe o cartelă de Romtelecom și le-a zis să vină la acea locație unde au fost depistați inculpații de către organele de poliție. La percheziția efectuată pe pervazul de la toaleta bărbaților s-a găsit o punguliță cu 10 gr. de cocaină și într-alta erau 30 gr. de substanță albă. Precizează că aceasta este situația de fapt.
Apreciază că probele, astfel cum sunt, nu duc la concluzia că între inculpați și droguri a existat vreo legătură. Dacă se știa că au loc aceste negocieri, aceste tranzacții pe droguri aceste discuții trebuiau să apară pe convorbirile telefonice. Mai mult decât atât, când s-au ridicat aceste pungulițe de pe pervazul toaletei din exterior nu s-au prevalat amprente de pe pungulițe. Dacă s-ar fi prevalat amprente atunci s-ar fi stabilit cu certitudine cui aparțineau amprentele de pe pungulițe. Cele două amprente prevalate pe interior care aparțin inculpaților și au fost făcute când aceștia și-au satisfăcut necesitățile fiziologice s-au ținut cu mâna de perete. Aceste teorii duc la o singură concluzie - probațiunea nu există în acest dosar.
Solicită să se constate că martori care să confirme aceste situații nu există. A fost audiat un prieten de-al inculpatului care declară că se afla în bar și la un moment dat inculpatul s-a dus la toaletă.
Apreciază că declarația dată de inculpatul a fost luată în condiții de nelegalitate. Invocă dispozițiile art. 464, art. 467 și art. 70 Cod proc.pen.
Precizează că procesul-verbal nu este semnat de nici un avocat, fiind o infracțiune flagrantă, după întocmirea acestuia a fost audiat inculpatul ca făptuitor și abia atunci s-a început urmărirea penală in personam, lucru total greșit în opinia sa.
Apreciază că procesul-verbal este lovit de nulitate relativă iar vătămarea care s-a creat este legată de dreptul la apărare întrucât la acel moment, inculpaților trebuia să li se asigure măcar un apărător din oficiu.
Invocă disp. art. 467 alin. 3 Cod proc.pen. ori din cuprinsul procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante nu rezultă această situație.
Consideră că sunt aplicabile dispozițiile art. 64 alin. 2 Cod procedură penală întrucât nu există probe la dosarul cauzei.
Arată că există martori cu care se va dovedi că pe data de 7 octombrie 2008, inculpatul se afla în Germania, situație care rezultă și din interceptări iar pe data de 9 octombrie 2008 inculpatul se afla la
În legătură cu prelungirea duratei măsurii arestării preventive solicită să se observe că la dosarul de urm.pen. fila 39, există o analiză transmisă de poliție în care se menționează că în pungulițe era cocaină. Nu înțelege de unde rezultă acest lucru și dacă nu există un raport de constatare tehnico-științifică efectuat în cauză pe care să-l analizeze și să-l combată, consideră că nu este cocaină ci făină sau amidon. Nici pentru situațiile din datele de 7 și 9 octombrie 2008 nu există rapoarte de constatare tehnico-științifice.
Consideră că, în cauză, s-au administrat toate probele care se puteau administra și nu se mai impune prelungirea a duratei arestării preventive a inculpaților.
Solicită admiterea recursului și respingerea cererii de prelungire a duratei măsurii arestării preventive cu înlocuirea a acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Reprezentantul Ministerului Public precizează că nu există nici un motiv pentru admiterea recursului de cei doi inculpați. Solicită să se aibă în vedere că speța de față a fost analizată de tribunal când s-a dispus măsura arestării preventive.
Nu se pot înlătura cu ușurință acte care dovedesc vinovăția inculpaților, este o verificare prealabilă din care rezultă că praful respectiv era cocaină și acest lucru nu este de neglijat iar persoanele care au semnat acele hârtii au responsabilități și obligații. Precizează că, colaboratul sub acoperire are identitate protejată și trebuie respectat acest lucru. Arată că cercetările se apropie de sfârșit și se va putea purcede la judecată.
Invocă cele două aspecte din referatul propunerii de arestare preventivă care se referă la activitățile care au fost efectuate și cele care vor fi efectuate. Raportul de constatare tehnico-științifică se va finaliza și va statua, fără dubiu, că acea substanță găsită în pungulițe nu este făină sau bicarbonat, ci cocaină iar dacă apărătorul nu este mulțumit de actele efectuate la urmărirea penală poate să facă plângere. Face referire și la declarațiile celor două martore, respectiv femeile de servici de la acel bar care nu sunt de neglijat.
Av., în replică, arată că există un recurs în interesul legii în care se precizează clar care sunt modalitățile limitate în care poate să atace actele de urmărire penală efectuate. Precizează că s-a reținut că inculpații făceau trafic de droguri pe raza municipiului G dar nu există martori care să declare în acest sens, numai acest colaborator a susținut acest lucru.
Recurentul inculpat, în ultimul cuvânt, precizează că este de acord cu cele învederate de av. este nevinovat și dorește să se judece în stare de libertate.
Recurentul inculpat, în ultimul cuvânt, precizează că este de acord în totalitate cu cele învederate de apărătorul său ales și se consideră nevinovat.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, rezultă următoarele:
Prin încheierea de ședință din 6 2008, Tribunalul Galația admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Galați.
În baza dispozițiilor art. 155 Cod procedură penală a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților și pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 12 2008 la 11 decembrie 2008, inclusiv.
Pentru a fi dispus astfel, instanța de fond a reținut că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 136, 143 și 148 Cod procedură penală existând indicii temeinice că inculpații au comis fapte prevăzute de legea penală. Au fost invocate în acest sens probele existente la dosar până la data pronunțării soluției.
Pe baza acelorași probe, instanța de fond a mai reținut că pentru ambii inculpați subzistă temeiurile prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală, temeiuri avute în vedere și la momentul luării măsurii arestării preventive, pedeapsa pentru astfel de fapte fiind mai mare de 4 ani și că lăsarea lor în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Împotriva acestei soluții, în termenul prevăzut de lege au declarat recurs inculpații și.
Prin motivele de recurs susținute oral de apărătorul ales se invocă nelegalitatea măsurii dispuse și lipsa probelor din dosar.
Se susține că actul întocmit de colaboratorul sub acoperire ar fi lovit de nulitate absolută sau cel puțin de cea relativă, întrucât procesul-verbal respectiv nu are ora trecută pe el și nici semnătura a doi martori asistenți, situație care a stat la baza aprobărilor pentru interceptările convorbirilor de la a celor 2 inculpați cu privire la tranzacția unui gram de cocaină și prețul acestuia.
S-au invocat, de asemenea, aspecte privind celelalte cantități de cocaină ca și aceea care a fost adusă la barul "La " și găsită pe pervazul geamului de la toaletă.
Se susține că între inculpați și drogurile descoperite nu ar fi existat nici o legătură, că nu s-au prelevat amprente de pe pungulițe și pervazul toaletei fiind pusă la îndoială totodată și identitatea substanței ce formează obiectul infracțiunii.
Se solicită ca, în rejudecare, respingerea cererii de prelungire a măsurii arestării preventive și înlocuirea acesteia cu măsura de a nu părăsi localitatea.
Recursurile declarate de inculpați sunt nefondate.
Din verificarea încheierii de ședință a instanței de fond și analiza probelor existente la dosar, Curtea constată că măsura dispusă în sensul prelungirii măsurii arestării preventive este temeinică și legală.
Din probele existente rezultă că sunt indicii temeinice că inculpații au comis fapte prevăzute și pedepsite de legea penală, dar și faptul că temeiurile avute în vedere la momentul arestării inculpaților nu au dispărut, ele continuând să subziste.
Se observă, de asemenea, că de la data arestării celor doi inculpați nu au apărut elemente noi, esențiale, care să modifice situația de fapt, temeiurile sau indiciile că nu inculpații ar fi aceia care au comis fapte penale.
Faptul că procesul-verbal nu ar fi fost semnat de 2 martori nu răstoarnă proba științifică certă care se referă la faptul că substanța descoperită de organele de anchetă și care face obiectul cauzei penale este un drog de mare risc (cocaină) cu care inculpații făceau trafic pe raza Municipiului G (fila 8 dosar urmărire penală - proces-verbal din 7 octombrie 2008).
De asemenea, din adresa nr. - din 13 octombrie 2008 (fila 39 dosar urmărire penală) referitor la cantitatea de 55 grame substanță solidificată rezultă potrivit analizelor de laborator că acestea conțin cocaină.
Din ambele situații rezultă așadar că sunt indicii temeinice că inculpații au traficat droguri de mare risc pentru care legea penală prevede pedepse foarte severe și care sunt mai mari de 4 ani (art. 148 lit. f Cod procedură penală).
Faptele inculpaților fac parte din categoria infracțiunilor cu un grad de pericol social deosebit de ridicat în care situația înlocuirii măsurii arestării preventive nu se impune, temeiurile avute în vedere la arestarea acestora nemodificându-se.
Față de aceste considerente și având în vedere dispozițiile art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală urmează să se respingă ca nefondat recursul declarat de inculpați.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală vor fi obligați inculpații la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
RESPINGE ca nefondate recursurile declarate de inculpații (fiul lui și, născut la data de 16 septembrie 1982 în G, CNP -, domiciliat în G,-, - 11,. 95, în prezent deținut în Arestul G)și (fiul lui și, născut la data de 28 iunie 1977 în G, CNP -, domiciliat în G,-, - 17,. 1,. 1,. 5, în prezent deținut în Arestul G) împotriva încheierii de ședință din data de 6 2008 a Tribunalului Galați pronunțată în dosar nr-.
Obligă pe fiecare inculpat recurent la câte 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.Av.
Tehnored.
2 ex./13 2008,
Fond:
Președinte:Ion AvramJudecători:Ion Avram, Mița Mârza, Marius Marcian