Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Decizia 203/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMI ȘOARA operator 2711
SECȚIA PENAL
DECIZIA PENAL Nr. 203
Ședința public de la 22 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Florin Popescu
JUDECTOR: - - -
JUDECTOR: -
GREFIER:
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul DIICOT - Serviciul Teritorial Timi șoara.
Pe rol se afl judecarea recursului formulat de inculpatul G împotriva încheierii penale nr. 25/CC/18.02.2010 pronunțat de Tribunalul Timi ș în dosarul nr- din 16.02.2010.
La apelul nominal fcut în ședința public se prezint inculpatul personal, în stare de arest preventiv asistat de avocat ales
Procedura legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, dup care, s-a luat declarație inculpatului, aceasta fiind consemnat în proces - verbal, atașat separat la dosar.
Instanța vzând c nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, constat recursul în stare de judecat și acord cuvântul în fond.
Aprtorul ales al inculpatului solicit, în principal, admiterea recursului, casarea încheierii recurate și cercetarea inculpatului în stare de libertate. În subsidiar, solicit înlocuirea msurii arestrii preventive cu aceea de a nu prsi localitatea sau țara, întrucât inculpatul nu a fcut parte dintr-un grup infracțional organizat iar infracțiunea reținut nu este înșelciune ci este vorba de o convenție, un contract civil. A se reține c acesta are 4 copii, soția sa nu lucreaz, este singurul întrețintor de familie, nu s-ar sustrage de la cercetri și se dorește repunerea prții vtmate în situația anterioar. Arat c tribunalul nu a analizat dac temeiurile care au determinat arestarea, mai subzist și în prezent, sau dac au aprut probe noi, iar în referatul de prelungire al parchetului se menționeaz faptul c este necesar prelungirea în vederea finalizrii urmririi penale, astfel c propunerea prelungire nu este motivat, invocând în susținerea cuvântului practic judiciar CEDO.
Procurorul solicit respingerea recursului, artând c exist probe și indicii analizate prin încheierea anterioar, acestea menținându-se, precum și c prima instanț a fcut trimitere și la practica
Inculpatul solicit lsarea sa în stare de libertate, artând c trebuie s se opereze și c are copii.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de faț, constat urmtoarele:
Prin încheierea penal nr. 25/CC/18.02.2010 pronunțat de Tribunalul Timi ș în dosarul nr-, în baza art. 159 alin. 7.C.P.P. raportat la art. 155.C.P.P. și cu aplicarea art. 143.C.P.P. si art. 148 alin. 1 lit. f C.P.P. a fost admis propunerea formulat de Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casatie și Justitie - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizat și Terorism - Serviciul Teritorial Timi șoara și prelungit starea de arest a inculpaților:, G, pentru o perioad de 30 de zile, începând cu data de 23.02.2010 pân la data de 24.03.2010.
În baza art. 139 alin. 1 p Cod Penal, au fost respinse cererile inculpaților G si, formulat prin aprtori, privind înlocuirea msurii arestului preventiv cu msura preventiv a obligrii de a nu prsi țara.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut urmtoarele:
Prin propunerea introdus și înregistrat la Tribunalul Timi ș sub nr- la data de 16.02.2010, Ministerul Public - Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casatie și Justitie-Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizat și Terorism - Serviciul Teritorial Timi șoaraa solicitat prelungirea arestrii preventive a inculpaților, G si, pe o perioada de 30 de zile.
În motivarea cererii s-a artat c inculpații sunt cercetați sub aspectul comiterii infracțiunilor de constituire, aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat în vederea comiterii de infracțiuni, lipsire de libertate, înselciune, splare de bani, complicitate la fals intelectual și la uz de fals, fapte prevzute și pedepsite de art. 7 din Legea 39/2003, art. 215 alin. 1, 2 și 3.Cod Penal, art. 23 lit. a, b din Legea 656/2002, art. 26, art. 289 alin. 1.Cod Penal, art. 26, 290.Cod Penal, art. 189 alin. 1, 2 și 5.Cod Penal, totul cu aplicarea art. 41 alin. 2.Cod Penal și art. 33 lit. a Cod Penal
În fapt, s-a reținut în sarcina inculpaților c în ultimii ani de zile inculpatul a constituit un grup infracțional specializat în racolarea și pgubirea prin inducerea în eroare și mijloace frauduloase a mai multor persoane fizice.
La acest grup au aderat inculpatii, C, învinuita și alte persoane, fiecare având un rol determinat (capul gruprii -, nu apare în nici un document, ci inculpatul, inculpatul se ocup de racolarea btrânilor și imobilizarea prții vtmate într-o zon izolat și servirea cu alcool în exces a prții vtmate ) pentru realizarea scopului - însușirea pe nedrept de fonduri bnești.
Una din prțile vtmate a fost pe care, prin inducere în eroare și întocmire de contracte false, gruparea l-a deposedat de imobilul situat pe str. - din Acest grup a procedat la lipsirea de libertate a prții vtmate ținându-l captiv într-o localitate din județul B pân când se însușesc banii pe imobil și proprietatea asupra imobilului este dobândit de o alt persoan, astfel încât contractul inițial s nu poat fi anulat. Asemenea demersuri au întreprins ajutați fiind de o firm de intermedieri imobiliare.
Imobilul obținut de suspecți a fost transferat pe numele altei persoane pentru ascunderea sau disimularea originii lui ilicite și împiedicrii anulrii contractului dintre partea vtmat și inc..
În prezent, gruparea a identificat o alt persoan care locuiește pe str. - în T și pe care, în spital fiind, prin aceleași manopere încearc s-l deposedeze de imobil.
Organele de urmrire penal au apreciat c prelungirea arestrii preventive se impune avându-se în vedere complexitatea cauzei și necesitatea completrii materialului de urmrire penal, urmând ca pentru finalizarea cercetrilor s fie efectuate urmtoarele acte procesuale și procedurale: finalizarea demersurilor de recuperare a prejudiciului, audierea martorilor asistenti și a altor martori importanti, obtinerea documentelor de la O, obtinerea documentelor de la notarul public din O, jud. B, audierea notarului public, precum și efectuarea unor verificri la Camera notarilor publici în raport cu activitatea notarului.
În probațiune s-a atașat la dosarul cauzei dosarul nr.11/D/P/2010 al Ministerului Public - Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casatie și Justitie - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizat și Terorism - Serviciul Teritorial Timi șoara. Analizând materialul probator administrat în cauz, prima instanț a reținut urmtoarea situație de fapt:
Prin ordonanța nr.11/D/P/2010 din data de 25.01.2010 Ministerul Public - Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizat și Terorism Serviciul Teritorial Timi șoaraa dispus punerea în mișcare a acțiunii penale faț de inculpații, sub aspectul comiterii infracțiunilor de constituire, aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat în vederea comiterii de infracțiuni, lipsire de libertate, înșelciune, splare de bani, complicitate la fals intelectual și la uz de fals prev. de art. 7 din Lg. 39/2003 art. 215 alin. 1,2,3, art. 23 lit. a, b din Lg. 656/2002, art. 26, 289 alin. 1,art. 26, 290. art. 189 alin. 1,2,5, totul cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal și art. 33 lit. a, G, sub aspectul comiterii infracțiunilor de constituire, aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat în vederea comiterii de infracțiuni, lipsire de libertate, înșelciune, splare de bani, fals uz de fals prev. de art. 7 din Lg. 39/2003 art. 215 alin. 1,2,3, art. 23 lit. a, b din Lg. 656/2002, art. 288 alin. 1,art. 290. art. 189 alin. 1,2,5 totul cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal și art. 33 lit. a, sub aspectul comiterii infracțiunilor de constituire, aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat în vederea comiterii de infracțiuni, lipsire de libertate, înșelciune, splare de bani, complicitate la fals material și intelectual și la uz de fals respectiv fals în înscrisuri sub semntur privat prev. de art. 7 din Lg. 39/2003 art. 215 alin. 1,2,3, art. 23 lit. a, b din Lg. 656/2002, art. 26, 288 al. 1, 289 alin. 1,art. 26, 290, 291. art. 189 alin. 1,2,5 totul cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal și art. 33 lit. a Cod Penal, reținându-se în sarcina inculpaților c au constituit, respectiv aderat și sprijinit, un grup infracțional specializat în racolarea și pgubirea, prin inducerea în eroare și folosirea unor mijloace frauduloase, unor persoane fizice, ulterior victima fiind imobilizat într-o zon izolat, dup anihilarea acesteia prin servirea cu alcool în exces, în vederea realizrii scopului urmrit - însușirea pe nedrept de bunuri prin deposedarea prților vtmate.
În același timp, organele de urmrire penal au solicitat arestarea preventiv a inculpatilor, G, și C, asupra propunerii Tribunalul Timi ș pronunțând-se prin încheierea penal nr. 13/CC/26.01.2010 în sensul admiterii ei și arestrii preventive a inculpatilor, G și, în consecinț fiind emise și mandatele de arestare preventiv nr.9, 10, 11 din data de 26.01.2010 al Tribunalului Timi
În ceea ce o priveste pe inculpata C, Tribunalul Timi ș, prin aceeasi încheiere penal, a respins propunerea de arestare preventiv faț de aceast inculpat, dispunând luarea msurii preventive a obligrii de a nu prsi localitatea de domiciliu.
De asemenea, s-a dispus ca, pe durata msurii obligrii de a nu prsi localitatea, inculpata C s respecte urmtoarele obligații: s se prezinte la organele de urmrire penal sau instanța de judecat, ori de câte ori va fi chemat;s se prezinte la organele de poliție din localitatea de domiciliu, creia li se încredințeaz supravegherea, ori de câte ori va fi chemat;s nu își schimbe locuința fr încuviințarea instanței de judecat sau procurorului; s nu dețin, s nu foloseasc și s nu poarte nici o categorie de arme; s nu se apropie de ceilalți inculpați, învinuiți sau martori, prți vtmate din dosar și s nu comunice cu aceștia în mod direct sau indirect.
În baza 145 al. 3.C.P.P. s-a atras atenția inculpatei C asupra consecințelor nerespectrii obligațiilor impuse pe durata msurii obligrii de a nu prsi localitatea.
Potrivit dispozițiilor art.155 în C.P.P. cursul urmririi penale, arestarea inculpatului poate fi prelungit dac temeiurile care au determinat arestarea inițial impun în continuare privarea de libertate sau exist temeiuri noi care s justifice privarea de libertate.
Având în vedere probele administrate în cursul urmririi penale, respectiv declarațiile inculpatilor, declaratia victimei, declaratiile martorilor, procesele verbale de perchezitie și actele de constatare întocmite în cauz, precum și notele de redare a convorbirilor telefonice, din care rezult suficiente indicii rezonabile referitoare la posibilitatea ca inculpații s fi comis mai multe fapte prevzute de legea penal și sancționate cu închisoarea mai mare de 4 ani, prima instanț a constatat c temeiurile care au determinat arestarea preventiv nu s-au modificat, justificând în continuare privarea de libertate a celor trei inculpați.
Este evident c raportat la modalitatea de comitere a faptelor, la natura acestora, se poate observa faptul c lsarea în libertate a inculpaților prezint un pericol concret pentru ordinea public, în contextul în care din datele existente rezult presupunerea rezonabil c aceștia au desfșurat activitți cu repercusiuni dintre cele mai grave asupra relațiilor sociale, lsarea inculpaților în libertate putând avea un impact negativ asupra desfșurrii în continuare a cercetrilor, astfel c menținerea lor în arest este o premis necesar pentru a se asigura aflarea adevrului în cauz și buna desfșurare a procesului penal.
Pe de alt parte, așa cum a subliniat Curtea European a Drepturilor Omului în cauza Kemmache împotriva Franței, în situația în care msura arestrii preventive a fost dispus pentru protejarea ordinii publice, aceasta este legitim doar atâta timp cât ordinea public este efectiv amenințat. Or, în prezenta cauz, fiind vorba de înclcarea brutal a libertții de mișcare, precum și a libertții morale a unei persoane, precedat de desfșurarea unor manopere dolosive în vederea privrii acesteia de unul dintre drepturile fundamentale de care se bucur personalitatea uman - dreptul de proprietate, instanța apreciaz c lsarea în libertate a celor trei inculpați, prin gravitatea deosebit a activitții acestora și prin reacția opiniei publice referitoare la persoanele implicate în asemenea acțiuni, este susceptibil de a conduce la o tulburare a ordinii publice.
Prima instanț a înlturat susținerile aprtorilor inculpaților potrivit crora propunerea de prelungire a strii de arest nu a fost motivat. În cuprinsul acesteia procurorul a indicat atât starea de fapt reținut în sarcina inculpaților, cât și temeiurile care au condus la arestarea preventiv a inculpaților. De asemenea, procurorul a menționat și considerentele pentru care urmrirea penal nu a putut fi finalizat, indicând și actele procesuale și procedurale ce urmeaz a fi efectuate în perioada urmtoare. În consecinț, prima instanț a apreciat c opinia potrivit creia propunerea de prelungire a strii de arest nu a fost motivat nu poate fi acceptat, actul procurorului fiind întocmit cu respectarea dispozițiilor art.156 alin.1
C.P.P.Pentru aceste considerente, constatând c prelungirea duratei arestrii preventive este premisa efecturii cu celeritate a actelor indicate în cuprinsul propunerii, în vederea finalizrii cercetrilor, pentru aflarea adevrului, în condițiile în care temeiurile care au determinat privarea de libertate a inculpatilor, nu s-au schimbat, în baza art.159 C.P.P. prima instanț a admis propunerea formulat de Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casatie și Justitie-Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizat și Terorism - Serviciul Teritorial Timi ș și va dispune prelungirea arestrii preventive a inculpatilor cu înc 30 zile.
În contextul în care s-a apreciat c temeiurile care au determinat inițial luarea msurii arestrii preventive nu s-au modificat, în baza art. 139 alin.1 tribunalul C.P.P. a respins cererea formulat de inculpatii G si, prin aprtori, de înlocuire a msurii arestrii preventive cu msura obligrii de a nu prsi țara.
Împotriva încheierii penale nr. 25/CC/18.02.2010 pronunțat de Tribunalul Timi ș în dosarul nr- din 16.02.2010 a declarat recurs în termen, pentru inculpatul G-, aprtorul ales, înregistrat pe rolul Curții de Apel Timi șoara - Secția Penal sub nr- din 19.02.2010, solicitând casarea încheierii și, în principal, respingerea propunerii de prelungire a arestrii preventive, iar în subsidiar înlocuirea arestrii preventive cu obligarea de a nu prsi localitatea sau țara.
În motivarea recursului, se arat c: referatul nu conține o argumentație logic și juridic, pertinent și convingtoare pentru a susține ideea de prelungire a arestrii; deși procurorul nu a precizat dac se mențin temeiurile arestrii sau dac au aprut temeiuri noi, instanța a suplinit și rolul acestuia, analizând dac sunt îndeplinite condițiile legale pentru a se cere și admite prelungirea arestrii; administrarea mijloacelor de prob se poate face cu inculpatul în stare de libertate; o persoan nu poate fi menținut în arest doar pe baza gravitții faptei de care este acuzat; inculpatul depune eforturi ca apartamentul s reintre în proprietatea prții vtmate. S-au invocat cauzele Goral Polonia și Al Kadi Bulgaria (filele 3-5).
La termenul de judecat de azi, instanța de recurs a fcut aplicarea disp. art. 1403alin. 3.proc.pen. inculpatul artând îns c nu d declarație.
Din analiza încheierii recurate, prin prisma motivelor de recurs invocate și a celor analizate din oficiu potrivit art. 38510alin 2 și 3. proc. pen. precum și examinând întreaga cauz sub toate aspectele conform art. 3856alin. 3. proc. pen. Curtea constat c recursul este nefondat, pentru urmtoarele considerente.
Potrivit art. 155 alin. 1. proc. pen. arestarea inculpatului dispus de instanț poate fi prelungit, în cursul urmririi penale, motivat, dac temeiurile care au determinat arestarea inițial impun în continuare privarea de libertate sau exist temeiuri noi care s justifice privarea de libertate.
Prima instanț a fcut o corect apreciere a condițiilor de legalitate și temeinicie privind luarea msurii arestrii preventive faț de inculpat, constatând c exist indicii c inculpatul a svârșit infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și c exist probe c lsarea sa în libertate prezint un pericol concret pentru ordinea public.
Astfel, în mod just Tribunalul a considerat c exist presupunerea rezonabil c inculpatul a svârșit infracțiunile de lipsire de libertate în mod ilegal, înșelciune, splare de bani, complicitate la fals intelectual și la uz de fals, fapte prevzute și pedepsite de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. 1, 2 și 3.Cod Penal, art. 23 lit. a), b) din Legea nr. 656/2002, art. 26 rap. la art. 289 alin. 1.Cod Penal, art. 26 rap. la art. 290.Cod Penal, art. 189 alin. 1, 2 și 5.Cod Penal, totul cu aplicarea art. 41 alin. 2.Cod Penal și art. 33 lit. a Cod Penal, constând în aceea c a aderat la un grup infracțional constituit în ultimii ani și specializat în racolarea și pgubirea prin inducerea în eroare și prin mijloace frauduloase a mai multor persoane fizice, una din prțile vtmate fiind, pe care, prin inducere în eroare și întocmire de contracte false, gruparea l-a deposedat de imobilul situat pe str. - din T, procedând la lipsirea de libertate a prții vtmate ținându-l captiv într-o localitate din județul B pân când se însușesc banii pe imobil și proprietatea asupra imobilului este dobândit de o alt persoan, astfel încât contractul inițial s nu poat fi anulat, demersuri în care fptuitorii au fost ajutați de o firm de intermedieri imobiliare.
Din declarațiile date de persoana vtmat, inculpat și coinculpați, martori, din procesele-verbale de percheziție domiciliar, din antecontractul și contractele de vânzare-cumprare, împrumut, antrepriz, din extrasele de carte funciar, precum și din notele de redare a convorbirilor telefonice rezult indicii suficiente care fac ca inculpatul s fie bnuit de svârșirea faptelor reținute de procuror în sarcina sa prin ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale.
Nu poate fi primit critica în sensul c referatul cu propunerea de prelungire a arestrii preventive nu conține o argumentație logic și juridic, pertinent și convingtoare pentru a susține ideea de prelungire a arestrii, iar deși procurorul nu a precizat dac se mențin temeiurile arestrii sau dac au aprut temeiuri noi, instanța a suplinit și rolul acestuia, analizând dac sunt îndeplinite condițiile legale pentru a se cere și admite prelungirea arestrii. Art. 156 alin. 1. proc. pen. prevede c prelungirea duratei arestrii preventive se dispune pe baza propunerii motivate a procurorului. În cauz, referatul cu propunerea de prelungire a duratei arestrii preventive a fost motivat corespunztor de procuror, acesta indicând starea de fapt pe care organele de urmrire penal au reținut-o pe baza materialului probator administrat pân în prezent, a precizat temeiul de drept al propunerii și a indicat actele și activitțile ce urmeaz a fi îndeplinite. Instanța de recurs observ c, prin analiza pe care a fcut-o asupra temeiurilor arestrii, prima instanț a apreciat în mod implicit c propunerea de prelungire a arestrii preventive este motivat convingtor, nesubstituindu-se sub acest aspect procurorului. Prin urmare, în acord cu jurisprudența se consider c autoritțile judiciare au demonstrat convingtor justificarea prelungirii perioadei de detenție provizorie.
Tribunalul a reținut în mod corect pericolul social al faptelor svârșite (lipsire de libertate în mod ilegal, înșelciune, splare de bani, complicitate la fals intelectual și la uz de fals), dar și pericolul concret pe care îl prezint lsarea în libertate a inculpatului ( faț de modul de operare - caracterul organizat al activitții infracționale ce se reține în sarcina inculpaților, numrul persoanelor implicate în presupusa activitate infracțional și a celor care au suportat consecințele acesteia; lipsa garanțiilor c inculpații ar abandona comportamentul infracțional - caracterul de durat al activitții infracționale și numrul faptelor penale imputate).
Curtea consider c sunt întrunite cumulativ exigențele imperative ale art. 148 alin. 1 lit. f) Cod procedur penal, în sensul c exist indicii temeinice c inculpatul a svârșit infracțiuni care sunt pedepsite de legea penal cu închisoare mai mare de 4 ani și exist probe c lsarea lui în libertate prezint un pericol concret pentru ordinea public.
Prima instanț a fcut o analiz atent a împrejurrilor care constituie indicii c inculpatul ar fi svârșit fapta penal de care este acuzat, precum și a împrejurrilor ce constituie probe c lsarea inculpatului în libertate prezint un pericol concret pentru ordinea public.
În ceea ce privește respectarea dreptului la libertate al inculpatului, în sensul c msura arestrii preventive are un caracter excepțional, starea de libertate fiind cea normal, instanța de recurs reține c aprecierea necesitții lurii și prelungirii unei msuri preventive trebuie s se fac luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecrui caz, pentru a se constata în ce msur exist indicii precise cu privire la un interes public real care are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecrii în stare de libertate, fr a se aduce atingere prezumției de nevinovție, în sensul de a se urmri existența unui just echilibru între msura arestrii preventive, pe de o parte, și interesul public de protecție a cetțenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de svârșire a faptelor cu privire la care exist indicii c au fost comise de inculpat, pe de alt parte.
În condițiile de faț, Curtea apreciaz c la acest moment procesual interesul general prevaleaz în raport cu interesul inculpatului recurent de a fi cercetat în stare de libertate. Astfel, se reține c presupunerea rezonabil privește fapte grave, c aceste fapte au un impact social deosebit prin repercusiunile pe care le genereaz.
De asemenea, instanța de recurs apreciaz c lsarea în libertate a inculpaților recurenți ar genera creșterea sentimentului de nesiguranț al cetțenilor și ar fi de natur a conduce la scderea încrederii populației în capacitatea de protecție a organelor statului, acesta având obligația pozitiv de a adopta o legislație penal, dublat de mecanismul care s asigure aplicarea sa, capabil s descurajeze comiterea de fapte ce pun în pericol libertatea cetțenilor, patrimoniul acestora și relațiile privind încrederea de care trebuie s se bucure înscrisurile autentice și înscrisurile sub semntur privat, valori sociale fundamentale aprate de legea penal.
Faț de cele reținute, se consider și c lsarea inculpatului în libertate ar încuraja svârșirea unor fapte similare celei imputate prin actul de inculpare atât de ctre inculpat, cât și de ctre alte persoane ce ar percepe lsarea în libertate a fptuitorului ca pe o lips de reacție corespunztoare a autoritților.
Totodat, se constat c luarea msurii arestrii preventive este premisa efecturii cu celeritate și în bune condiții (fr posibilitatea alterrii) a actelor procesuale în cursul urmririi penale.
În consecinț, prima instanț a fcut o just apreciere a necesitții prelungirii msurii arestrii preventive faț de inculpat.
Pentru aceleași motive care vizeaz prelungirea arestrii preventive se apreciaz c aceast msur procesual nu poate fi înlocuit cu alt msura preventiv.
Având în vedere cele expuse, în baza art. 38515pct. 1 lit. b) proc. pen. va fi respins ca nefondat recursul declarat de inculpatul G- împotriva încheierii penale nr. 25/CC/18.02.2010 pronunțat de Tribunalul Timi ș în dosarul nr- din 16.02.2010.
Vzând și disp. art. 192 alin. 2. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515pct. 1 lit. b) proc. pen. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul G- împotriva încheierii penale nr. 25/CC/18.02.2010 pronunțat de Tribunalul Timi ș în dosarul nr- din 16.02.2010.
În temeiul art. 192 alin. 2. proc. pen. oblig inculpatul recurent la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare ctre stat în recurs.
Definitiv.
Pronunțat în ședinț public, azi, 22.02.2010.
PREȘEDINTE: Florin Popescu - - | Judector, - - - | Judector, - |
Grefier,
Red: FP/22.02.10.
Dact: 2 exempl/24 Februarie 2010
Prim instanț: Tribunalul Timi
Jud:
Președinte:Florin PopescuJudecători:Florin Popescu, Codrina Iosana Martin, Constantin
