Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 205/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(1279/2009)
ÎNCHEIERE NR. 205R
Ședința publică de la 22 iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Elena Ursulescu
JUDECĂTOR 2: Silvia Cerbu
JUDECĂTOR 3: Lucia Rog
GREFIER - - -
Cu participarea MINISTERULUI PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI reprezentat de procuror.
Pe rol urmează soluționarea recursului declarat de către inculpatul, împotriva încheierii de ședință din 21.05.2009, pronunțată de către Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat recurentul-inculpat, cercetat în stare de arest preventiv, personal și asistat de avocat desemnat din oficiu, în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. -/01.06.2009, atașată la fila 15/dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței atașarea dosarului de urmărire penală nr. 1295/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul recurentului-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință atacată și pe cale de consecință, continuarea urmăririi penale cu inculpatul în stare de libertate, având în vedere că nu există probe sau indicii temeinice care să conducă la concluzia că lăsat în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
În circumstanțiere, apărarea arată că inculpatul are un copil minor în întreținere.
Reprezentantul MINISTERULUI PUBLIC, având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca nefondat, menținerea încheierii de ședință atacată ca legală și temeinică, considerând că, în mod judicios instanța de fond a apreciat că se impune prelungirea stării de arest preventiv a inculpatului, apreciind că și la acest moment subzistă temeiurile care au determinat arestarea inițială a inculpatului. Se apreciază că, în continuare sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 Cod procedură penală, întrucât există suficiente probe și indicii temeinice că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat, relevante în acest sens fiind declarațiile părții vătămate, raportul de expertiză medico-legală, declarațiile martorilor, procesele-verbale de recunoaștere de pe planșa foto și fotografiile aferente.
De asemenea, apreciază că sunt îndeplinite cumulativ și condițiile prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta săvârșită este mai mare de patru ani, iar lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, urmând a se avea în vedere natura și gravitatea faptei reținute în sarcina inculpatului, modalitatea concretă de comitere a faptei, gradul crescut de pericol social al faptei săvârșite, consecințele suferite de către partea vătămată, atitudinea inculpatului, care a susținut că el a fost lovit de către partea vătămată, susținere ce a nu fost confirmată de către declarațiile martorilor.
De asemenea, apreciază că prelungirea măsurii arestării preventive inculpatului este necesară și pentru efectuarea actelor de urmărire penală menționate în referatul parchetului.
Pentru aceste considerente, solicită respingerea recursului, ca nefondat și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Recurentul-inculpat, având cuvântul, arată că lasă pronunțarea soluției la aprecierea instanței cu precizarea că s- aflat în legitimă apărare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față:
Prin încheierea de ședință din 21.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția I penală în dosarul nr-, s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul București și s-a dispus prelungirea duratei arestării preventive a inculpatului cu 30 de zile, de la 26.05.2009 la 24.06.2009, inclusiv.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor prev.de art.20 raportat la art.174-175 lit.i Cod penal, impun în continuare privarea lui de libertate dar și pentru efectuarea actelor de urmărire penală necesare finalizării ei, măsura se impune.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, în termen, inculpatul solicitând cercetarea sa în stare de libertate întrucât nu prezintă pericol pentru ordinea publică, s-a aflat în legitimă apărare când a acționat lovind pe partea vătămată, are un copil minor în întreținere.
Examinând încheierea atacată sub aspectul criticilor formulate cât și din oficiu prin prisma dispozițiilor art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul de față nu este fondat și va fi respins.
Inculpatul este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la omor prev.de art.20 raportat la art.174-175 lit.i Cod penal, reținându-se că la data de 10.05.2009 a lovit în mod repetat pe victima cu un corp contondent în zona membrelor și a corpului, provocându-i multiple leziuni urmare cărora a fost internată de urgență, în spital, în stare de inconștiență și supusă intervenției de specialitate.
Inculpatul a fost arestat preventiv la data de 11.05.2009 prin nr. 97/UP emis de Tribunalul București - secția a II-a penală reținându-se a fi întrunite dispozițiile art.136, art.148 lit.a și f Cod procedură penală, art.1491Cod procedură penală.
Din analiza dosarului cauzei, Curtea constată că cererea Parchetului de prelungire a arestării preventive întemeiată pe disp.art.155 Cod procedură penală a fost pe deplin justificată și în mod corect admisă de instanță.
Inculpatul se află în situația prev.de art.148 lit.f Cod procedură penală întrucât a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani iar lăsarea lui în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de tentativă la omor se situează între 7,6 și 12,6 ani iar condiția referitoare la existența probelor din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol pentru ordinea publică fost corect apreciată în contextul violențelor cu care a acționat acesta lovind cu sălbăticie victima în mai multe zone ale corpului folosind un obiect contondent.
Prin urmare, prin prisma disp.art.155 alin.1 Cod procedură penală, s-a apreciat corect că arestarea preventivă a inculpatului se impune a fi prelungită în condițiile în care temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri nu s-au schimbat dar și pentru buna desfășurare a procesului penal prin actele pe care procurorul le are de finalizat.
În temeiul dispozițiilor art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat și în baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală îl va obliga la cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 21.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția I penală în dosarul nr-.
Obligă recurentul inculpat la 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Proces-verbal
pentru jud. - aflată în,
semnează PREȘEDINTELE SECȚIEI,
GREFIER,
Red.
Dact. L: 2 ex./28.07.2009
Președinte:Elena UrsulescuJudecători:Elena Ursulescu, Silvia Cerbu, Lucia Rog
