Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 24/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
ÎNCHEIEREA PENALĂ Nr. 24/2009
Ședința publică de la 06 August 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leontin Coraș
JUDECĂTOR 2: Marius Aurel Motolea
JUDECĂTOR 3: Alina
Grefier
DIICOT - Serviciul Teritorial Albaa fost reprezentat de
Procuror -
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de inculpații, C -, -, -, și împotriva încheierii penale nr. 59/04 august 2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns:
- inculpatul recurent, în stare de arest preventiv în cadrul IPJ asistat de apărători aleși, av. și av.;
- inculpatul recurent, în stare de arest preventiv în cadrul IPJ asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat -;
- inculpatul recurent, în stare de arest preventiv în cadrul IPJ asistat de apărător ales, av.;
- inculpatul recurent, în stare de arest preventiv în cadrul IPJ A asistat de apărător ales, av. ales;
- inculpatul recurent, în stare de arest preventiv în cadrul IPJ Sibiu asistat de avocat în substituirea apărătorului ales, av.;
- inculpatul recurent, în stare de arest preventiv în cadrul IPJ A, asistat de apărător ales, av.;
- inculpatul recurent C -, în stare de arest preventiv în cadrul IPJ A asistat de apărător ales, av.;
- inculpatul recurent, în stare de arest preventiv în cadrul IPJ A asistat de apărător ales, av.;
- inculpatul recurent -, în stare de arest preventiv în cadrul IPJ Sibiu asistat de avocat în substituirea apărătorului ales, av.;
- inculpatul recurent -, în stare de arest preventiv în cadrul IPJ Sibiu asistat de apărător ales, av.;
- inculpatul recurent, în stare de arest preventiv în cadrul IPJ Sibiu asistat de apărător ales, av.;
- inculpatul recurent, în stare de arest preventiv în cadrul IPJ A asistat de apărător ales, av..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care, apărătorul ales al inculpaților recurenți și, av. depune la dosar memoriu cu motivele de recurs.
Reprezentantul DIICOT a depus la dosar declarația unei părți vătămate din care rezultă aceasta a fost amenințată de către unii dintre inculpați.
Avocat, față de împrejurarea că ședința de judecată este publică, solicită ca instanța să-și dea acordul să intre în sală aparținătorii inculpaților.
Instanța, față de împrejurarea că ședința de judecată este publică, permite aparținătorilor inculpaților accesul în sala de ședință.
Instanța pune în vedere inculpaților dreptul acestora de a fi ascultați de către instanța de recurs.
Avocat a depus la dosar delegația de substituire a doamnei avocat.
În temeiul art. 140/3 alin.3 pr.penală instanța a procedat la audierea inculpaților recurenți, declarațiile lor fiind consemnate în procese verbale separat atașate la dosar.
Nefiind alte cereri de formulat, instanța a acordat cuvântul în dezbateri.
Avocat în susținerea recursurilor declarate de inculpații - și solicită admiterea acestora, casarea încheierii penale atacate și rejudecând a se constata că nu se mai impune prelungirea arestării preventive. A precizat că acuzația de bază pentru toți inculpații constă în comiterea mai multor fapte de violență, dar în sarcina inculpaților și nu au fost reținute asemenea fapte și, de principiu, celelalte fapte nu prezintă pericolul social pentru se dispune arestarea inculpaților, măsura arestării fiind o măsură de excepție, făcând trimitere la cazuri similare - clanul și al - dosare în care inculpații sunt în libertate și nu există acel sentiment de insecuritate.
Pentru inculpatul s-a reținut comiterea infracțiunilor de lipsire de libertate și șantaj dar pentru aceste infracțiuni nu subzistă vinovăția astfel că inculpatul este ținut în arest în mod abuziv. Activitatea pe care a desfășurat-o în sensul de a-și recupera bunul - banii împrumutați - nu este infracțiune și mai mult de atât inculpatul este la prima confruntare cu legea penală.
Inculpatul este fermier, este căsătorit și are copii, iar inculpatul este student, există la dosarul cauzei o caracterizare foarte, foarte bună a acestuia și nu are antecedente penale.
În concluzie, arată că din toate punctele de vedere este justificată continuarea cercetărilor cu inculpații în stare de libertate.
Avocat, în susținerea recursului declarat de inculpatul învederează instanței că nu sunt întrunite elementele constitutive ale laturii subiective ale infracțiunii de asociere în vederea constituirii unui grup infracțional organizat, este inadmisibil a fi luate în considerare doar prezumțiile cât timp nu rezultă, fără echivoc, înțelegerea.
Mai mult de atât prelungirea arestării preventive s-a făcut la grămadă, ceea ce nu poate fi admis, se impune examinarea pentru fiecare inculpat în parte a existenței probelor sau a indiciilor temeinice.
La dosarul cauzei nu există vreo dovadă că inculpatul ar fi șeful grupului organizat, nu s-a făcut dovada vreunei legături și tocmai în sarcina lui s-au reținut 4 infracțiuni.
Arată că nu pot fi primite argumentele din propunerea de prelungire în sensul că s-ar putea influența desfășurarea urmăririi penale deoarece asta trebuie dovedit. Mai mult, temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive a arestării nu mai subzistă, iar temeiuri noi nu sunt.
În concluzie, a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și punerea de îndată în libertate a inculpatului.
Avocat -, desemnat din oficiu pentru inculpatul a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate deoarece în mod nejustificat s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive.
În subsidiar a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea prev. de art. 145.pr.penală.
A precizat că din probele administrate în cauză nu rezultă cu certitudine că inculpatul a săvârșit infracțiunile reținute în sarcina lui, iar arestarea preventivă este cea mai aspră măsură; lăsarea inculpatului în libertate nu ar impieta desfășurarea cercetărilor; arestarea de impunea dacă era un grup infracțional organizat, ceea ce nu s-a dovedit. A mai precizat că își însușește concluziile expuse de ceilalți apărători aleși în cauză.
Avocat a solicitat admiterea recursurilor formulate de inculpații pe care-i reprezintă, casarea încheierii penale atacate și procedând la rejudecare, a se constata că nu se mai impune prelungirea măsurii arestării preventive. A precizat că în nici un fel nu s-a probat existența grupului infracțional organizat, la dosarul cauzei existând convorbirile interceptate din faza premergătoare urmăririi penale, urmărire care a început la data de 06 iunie 2009, inculpații au fost aduși în fața organului de urmărire penală la data de 10 iunie 2009. Inculpații pe care îi reprezintă la data de 10 iunie 2009 se aflau la C N, au primit telefon de la procurorul de caz, au venit, iar ulterior au fost arestați.
Susținerile din propunerea de prelungire nu pot constitui temeiuri de prelungire a măsurii preventive a arestării în condițiile în care nu întrunesc cerințele legale - limita minimă de pedeapsă să fie de 4 ani.
A arătat că a depus la dosar dovezi cu privire la împăcarea intervenită pentru infracțiunile de lovire și distrugere dar nu s-a luat act de ele. Inculpatul nu a participat niciodată la comiterea infracțiunii de tâlhărie.
Solicită a se aplica un tratament judiciar egal tuturor inculpaților, față de împrejurarea că o parte dintre ei sunt în libertate (inc. ) deoarece nu se poate arăta care este neliniștea, insecuritatea publică prin lăsarea tuturor inculpaților în stare de libertate.
Prezentul dosar s-a format din mai multe elemente adunate în timp, 2 sau 3 dintre inculpați sunt prieteni sau poate cunoscuți, nu s-a arătat cine ce făcea și cum se împărțea așa-zisul profit. A făcut trimitere la decizia CEDO din 1969 privind cazul Stogmuller vs Austria.
În concluzie a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și procedând la rejudecare a se respinge propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive și continuarea cercetărilor cu inculpații în stare de libertate pentru a-și putea face apărările.
În subsidiar a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara.
Avocat în susținerea recursurilor declarate de inculpații pe care-i reprezintă a solicitat admiterea acestora, casarea încheierii penale atacate și rejudecând a se respinge propunerea de arestare preventivă.
A precizat că în grup nu există o ierarhie, o coeziune, inculpatului, spre exemplu, i se rețin infracțiuni care nu fac obiectul legii speciale, astfel că nu există temeiuri pentru ca arestarea preventivă să continue.
Solicită egalitatea de tratament judiciar câtă vreme o parte dintre inculpați sunt în libertate, deoarece pentru o mare parte dintre fapte probatoriul este deja administrat, mai impunându-se doar efectuarea de expertize medico legale iar inculpații fiind în stare de libertate nu au cum să influențeze administrarea acestora; părțile vătămate și martorii au fost audiați.
A arătat că în cauză au intervenit împăcări cu părți vătămate dar cu toate acestea s-a venit și s-a spus că au fost amenințate părțile vătămate.
Este evident că în speță nu se regăsesc elementele ce caracterizează grupul infracțional organizat, este vorba despre aceleași infracțiuni de violență, aproximativ față de aceleași persoane, nu există o unitate de timp, probele nu se fac, se dispune arestarea inculpaților, pentru ca ulterior, nimeni să nu mai spună nimic despre ei.
Inculpatului i s-au reținut 2 infracțiuni de șantaj, una dintre ele este hilară, proba acesteia fiind o discuție telefonică; cea comisă în dauna părții vătămate - vânzarea mașinii s-a făcut în loc public; în ce-l privește pe inc. acesta nu a fost întrebat de alte fapte, nu a fost audiat niciodată astfel că nu există justificare pentru prelungirea arestării preventive a acestuia.
Inculpatului nu i se impută infracțiuni care pot atrage arestarea preventivă, este arestat de 2 luni și toate infracțiunile au ca părți vătămate aproximativ aceleași persoane.
În ce-l privește pe inculpatul - infracțiuni de șantaj în dauna părților vătămate, și - dar aceste persoane au fost deja audiate astfel că prelungirea arestării preventive fără a se face nimic în dosar nu se mai justifică.
Față de împrejurarea că, chestiunile pentru care se solicită prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților sunt universal valabile, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii penale atacate și punerea inculpaților în libertate.
Avocat în susținerea recursului declarat de inculpatul a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând a se respinge propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive.
În subsidiar a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi țara sau localitatea arătând că încheierea atacată este nelegală și netemeinică pentru că s-a făcut o preluare a motivelor prezentate de procuror în propunerea de prelungire și a fost o motivare globală.
Pericolul concret pentru ordinea publică nu coincide cu pericolul social al infracțiunii săvârșite, inculpatul a fost angajatul unei firme de pază și și-a exercitat în mod conștiincios atribuțiile de serviciu. Expertiza medico legală care se impune a fi efectuată la IML C N se poate realiza și cu inculpatul în stare de libertate, el neputând impieta asupra corectitudinii ei. Au fost reținute o serie de fapte cu încadrări ce nu pot intra în conținutul constitutiv al grupului infracțional organizat.
Avocat, în susținerea recursurilor declarate de inculpații pe care-i reprezintă a solicitat admiterea acestora, casarea încheierii penale atacate și rejudecând a se proceda la revocarea măsurii arestării preventive și punerea inculpaților în libertate.
În subsidiar a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea de domiciliu, precizând că după 8 luni nu s-au identificat toate părțile vătămate.
A arătat că inculpații sunt ținuți arestați pentru a se face expertiză medico legală pentru alți inculpați și alte persoane vătămate decât cei care aveau legătură cu inculpații și
Nici în prezent nu li s-a adus la cunoștința inculpaților noua încadrare juridică astfel că a fost încălcat dreptul la apărare. Nu există elemente care să susțină infracțiunile de grup infracțional organizat, lovire și șantaj reținute în sarcina inculpatului, mai mult instanța de fond l-a făcut recidivist deși inculpatul nu are antecedente penale; inculpatului Cis -a reținut lipsirea de libertate, amenințarea, lovirea sau alte violențe, șantajul, infracțiuni pentru care s-a motivat la modul general. Ce fel de prejudiciu material poate fi la infracțiunea de amenințare sau violare de domiciliu?
Inculpatul a recunoscut că a avut un cu capse, dar unde este arma?
Pericolul concret pentru ordinea publică pe care-l prezintă inculpații nu există, nu s-a arătat structura grupului, din arestarea preventivă a inculpatului s-a ajuns la arestarea grupului infracțional organizat și toate motivele au fost analizate pentru grupul infracțional organizat și nu individual.
Reprezentantul DIICOT a solicitat respingerea recursurilor ca fiind nefondate și menținerea ca legală și temeinică a încheierii penale atacate.
A precizat că la perchezițiile domiciliare s-au găsit o multitudine de arme albe, etc. Legea, datorită condițiilor sociale care sunt vătămate, incriminează grupul infracțional organizat și la dosarul cauzei există declarațiile mai multor persoane din care rezultă că mai multe persoane intrau în domiciliile părților vătămate. A arătat că cercetările sunt în curs, iar interceptările convorbirilor telefonice se fac în faza informativ investigativă și au fost autorizate. dintre inculpați au participat la săvârșirea faptei de bază, alte persoane dintre membrii grupării au participat la fapte pentru a determina părțile vătămate să-și retragă plângerile sau să-și schimbe declarațiile.
Existența datelor trebuie luată în considerare ca atare și nu ca probe, amenințarea lui este gravă, este de evidențiat modul în care s-au recuperat banii dați cu titlu de împrumut, dar la dosarul cauzei există declarații privind modul de recuperare și tot din interceptările convorbirilor telefonice rezultă că banii să "rămână băieților" numai să nu rămână părții vătămate. Inculpatul are o multitudine de fapte reținute în sarcină iar după ce a ascultat convorbirile telefonice a refuzat să dea declarație.
La data de 10 iunie 2009 au fost prezentate inculpaților toate actele de urmărire penală, ulterior unii dintre apărătorii aleși ai inculpaților au fost plecați în concediu și de aceea nu au mai fost audiați.
În ce privește împăcările cu părțile vătămate, reprezentantul DIICOT a precizat că la parchet nu avut loc asemenea împăcări, spre exemplu partea vătămată a fost audiat și a relatat că și-a recuperat prejudiciul dar nu și-a retras plângerea formulată.
În ce privește egalitatea de tratament judiciar, arată că într-adevăr inculpatul, după ce a fost exclus din grup nu a mai comis fapte. Redeschiderea mai multor dosare nu s-a avut în vedere la încadrarea juridică redeschiderea s-a făcut în conformitate cu normele procedurale, existând ordonanță la dosar. Certificatele medico legale prezintă concluzii îndoielnice astfel că se impune efectuarea expertizelor medico legale.
În ce privește mașinile vândute - mai mulți martori au afirmat că au fost folosite de membrii grupării; tot din declarațiile martorilor rezultă că au fost văzute mai multe mașini, ale celorlalți inculpați, la domiciliul inculpatului; inculpatul a refuzat inițial să dea o declarație și într-adevăr nu a mai fost audiat; inculpații și au fost audiați, inculpatul la fel, i s-a adus la cunoștință extinderile penale și în ce-l privește pe acesta din urmă, barul a fost închis astfel că nu mai poate fi vorba despre calitatea lui de angajat ca agent de pază.
În ce-l privește pe inculpatul, față de acesta s-a extins urmărirea penală, dar ancheta nu este la sfârșit și acesta a fost condamnat de mai multe ori; inculpatul a fost exclus din rândul grupării dar a continuat săvârșirea de infracțiuni, în ce privește arma există interceptări care se coroborează cu declarațiile inculpatului precum și date că această armă va fi găsită.
În concluzie solicită respingerea recursurilor precizând că toate prevederile reținute ale art. 148.pr.penală subzistă, arestarea preventivă s-a dispus atunci când au existat probe și s-a justificat, specificul grupul infracțional organizat era recuperarea de debite.
În replică avocat a precizat că nu arătat pentru ce s-a dispus extinderea urmăririi penală.
Avocat, în replică, a precizat că prelungirea arestării preventive se face prin prisma disp. art. 155.pr.penală care se face în două ipoteze și dacă nu sunt întrunite cerințele se impune admiterea recursurilor declarate în cauză.
Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat cercetarea în stare de libertate întrucât nu face parte din grupul organizat, nu i-a cunoscut pe ceilalți inculpați.
Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat cercetarea în stare de libertate și se va prezenta de câte ori va fi nevoie.
Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat cercetarea lui în stare de libertate întrucât nu sunt probe împotriva lui, este vorba despre dosare vechi.
Inculpatul având ultimul cuvânt solicită cercetarea în stare de libertate precizând că i s-a reținut în sarcină aceleași fapte ca și inculpatului care este liber, iar camioneta a cumpărat-o direct de la cetățeanul american.
Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat cercetarea în stare de libertate precizând că sabia nu a fost găsită la el.
Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat cercetarea lui în stare de libertate.
Inculpatul C - având ultimul cuvânt a solicitat cercetarea în stare de libertate precizând că nu a săvârșit infracțiunile reținute în sarcina lui. Mai mult de atât s-a aflat în loc public.
Inculpatul având ultimul cuvânt a precizat că în sarcina lui nu s-a reținut nicio fapte comisă cu violență iar mașinile vândute au fost pe numele soției lui.
Inculpatul - având ultimul cuvânt a solicitat admiterea recursului și cercetarea lui în stare de libertate deoarece nu este vinovat.
Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat cercetarea în stare de libertate precizând că nu face parte din gruparea infracțională.
Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat cercetarea lui în stare de libertate.
Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat cercetarea lui în stare de libertate întrucât este nevinovat.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor penale de față;
Prin încheierea nr. 59/2009 pronunțată de Tribunalul Alba - secția penală la 04.08.2009 în dosar nr- a fost admisă propunerea formulată de DIICOT - Serviciul Teritorial Alba și în temeiul art. 155, 159 Cod procedură penală, s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților, C -, -, -, si pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 09.08.2009 până la data de 07.03.2009.
Pentru a pronunța această hotărâre Tribunalul a reținut în esență că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate a inculpaților și mi mult, există temeiuri noi care justifică privarea de libertate.
Astfel, din actele dosarului rezultă în continuare indicii temeinice de vinovăție cu privire la fiecare inculpat și în cazul fiecăruia există cel puțin o faptă pentru care pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani.
, de asemenea, pericolul concret pentru ordinea publică, reprezentat de punerea inculpaților în libertate, generat de rezonanța socială negativă a faptului că persoane asupra cărora planează acuzația săvârșirii unor infracțiuni de o gravitate ridicată sunt cercetate în stare de libertate.
Gravitatea faptelor rezultă din modul și mijloacele de săvârșire, fiind totodată evidențiată și de prejudiciile cauzate, precum și de împrejurarea că unii dintre inculpați au antecedente penale sau sunt recidiviști.
Neexistând nici o împrejurare nouă care să ateste dispariția temeiurilor inițiale, tribunalul a apreciat că pentru buna desfășurare a procesului penal se impune prelungirea măsurii arestării.
Mai mult, s-a reținut de către judecătorul fondului că există temeiuri noi, în înțelesul art. 155 alin. 1 Cod procedură penală care justifică privarea de libertate și că există în continuare date din care rezultă că inculpații încearcă să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți sau martori și că pregătesc comiterea de noi infracțiuni.
Pentru aceleași considerente a fost respinsă și cererea formulată de inculpați vizând înlocuirea măsurii arestării cu o altă măsură preventivă.
S-a mai arătat că prelungirea arestării preventive se impune și pentru efectuarea unor acte de urmărire penală, respectiv: audierea unor martori și a altor persoane implicate în cauză și care au cunoștință despre faptele comise, audierea și reaudierea inculpaților cu privire la faptele reținute în sarcina lor, identificarea altor membri ai grupării, efectuarea unor expertize medico-legale în cauză și a unor suplimente de expertiză, efectuarea unor demersuri pentru conexarea unor dosare având legătură cu cauza dar aflate pe rolul altor parchete, efectuarea unor reconstituiri și procese verbale de conducere în teren.
Împotriva încheierii penale nr. 59/2009 a Tribunalului Alba au declarat recurs în termen inculpații, C -, -, -, si solicitând casarea încheierii atacate și în rejudecare să fie respinsă propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive sau, în subsidiar, să fie înlocuită măsura arestării cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara.
În expunerea scrisă a motivelor de recurs pentru inculpații și, se arată că acuzația de constituire a unui grup infracțional organizat nu a fost dovedită, astfel cum o cer dispozițiile art. 2 din Legea nr. 39/2003.
Se susține totodată că nu subzistă cazul prevăzut de art. 148 lit. b Cod procedură penală odată ce urmărirea penală a fost începută la 05.06.2009 iar inculpaților le-au fost prezentate învinuirile în 10.06.2009.
Cât privește interceptările convorbirilor telefonice se susține că acestea au fost în mare parte efectuate înainte de începerea urmăririi penale.
Se menționează totodată că există o diferență de tratament față de inculpatul, membru al grupării, față de care Curtea de Apel a apreciat că se poate lua măsura preventivă de a nu părăsi țara.
În acest context se arată că a doua condiție a art. 148 lit. f Cod procedură penală, nu este îndeplinită odată ce inculpații s-au prezentat de bună voie la procuror, sunt tineri, nu au antecedente penale iar procesul penal s-ar desfășura în bune condiții chiar cercetați în stare de libertate.
Sunt invocate și dispozițiile art. 3 paragraf 3 din CEDO, prin raportare la care se apreciază că măsura arestării preventive nu mai este oportună.
În expunerea orală a motivelor de recurs, referitor la inculpații și se arată că în sarcina acestora nu sunt reținute fapte de violență iar celelalte fapte nu prezintă pericol social pentru a se dispune arestarea inculpaților.
Cu privire la infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat se susține că nu este dovedită existența înțelegerii între membrii grupului și nici poziția de lider a inculpatului.
În ceea ce-l privește pe inculpatul se susține că nu subzistă vinovăția pentru cele două infracțiuni reținute în sarcina sa, este student și se află la prima confruntare cu legea penală.
Temeiurile care au stat la baza arestării preventive a celor doi inculpați nu mai subzistă, si nu există temeiuri noi motiv pentru care se apreciază că nu se mai justifică menținerea stării de arest.
În expunerea orală a motivelor de recurs pentru inculpatul se arată că din probele administrate în cauză nu rezultă cu certitudine că inculpatul a săvârșit infracțiunile reținute în sarcina lui și nu s-a dovedit existența grupului infracțional organizat. Se apreciază că lăsarea inculpatului în libertate nu ar impieta asupra desfășurării cercetărilor în cauză.
În expunerea orală a motivelor de recurs pentru inculpatul se arată că nu există indicii temeinice privitor la săvârșirea faptelor și nici motive pentru a se dispune prelungirea arestării preventive.
În expunerea orală a motivelor de recurs pentru inculpatul - se arată că acesta nu este acuzat de infracțiuni care să facă obiectul legii speciale, iar pentru cele imputate nu se poate lua măsura arestării preventive.
În expunerea orală a motivelor de recurs pentru inculpatul se arată că probațiunea referitoare la săvârșirea faptelor de către inculpat a fost administrată astfel încât nu se mai justifică prelungirea stării de arest.
În expunerea orală a motivelor de recurs pentru inculpatul se arată că acesta nu a fost audiat până în prezent și nu i se impută alte fapte, astfel încât nu se mai justifică prelungirea măsurii arestării.
Referitor la toți cei patru inculpați se invocă lipsa indiciilor temeinice privitoare la existența grupului infracțional și necesitatea respectării egalității de tratament cu inculpații cercetați în stare de libertate.
În susținerea orală a motivelor de recurs pentru inculpatul, se arată că judecătorul fondului a admis prelungirea reluând o serie din argumentele Parchetului, iar motivarea este una globală.
Punerea inculpatului în libertate nu poate impieta asupra probelor ce urmează a mai fi administrate iar pericolul social al infracțiunilor de care este acuzat nu coincide cu pericolul concret pentru ordinea publică
În expunerea orală a motivelor de recurs referitor la inculpații C - și - se arată că starea acestora de arest nu poate fi prelungită doar pentru a se administra probe ce nu au legătură cu faptele ce li se impută, nu s-a dovedit existența grupului infracțional, nu li s-a adus la cunoștință inculpaților, noua încadrare juridică și au fost analizate toate motivele prin prisma grupului și nu individual.
Se arată totodată că nu există pericol concret pentru ordinea publică în situația punerii inculpaților în libertate.
Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate prin prisma criticilor invocate de recurenții inculpați cât și din oficiu Curtea constată că recursurile deduse judecății sunt nefondate pentru considerentele ce vor urma:
Sub un prim aspect de ordin general se observă că existența indiciilor temeinice privitoare la săvârșirea faptelor pentru care s-a luat măsura arestării preventive față de inculpați, implicit cele referitoare la existența grupului infracțional organizat au fost analizate de către C prin încheierea penală nr.15/15.06.2009 motiv pentru care reiterarea acestor critici de către inculpați nu poate fi primită, atâta timp cât din materialul probator administrat ulterior nu rezultă netemeinicia concluziilor la care Curtea a ajuns.
Sub un al doilea aspect de ordin general, invocarea egalității de tratament cu inculpații și nu se justifică atâta timp cât motivele pentru care au fost respinse propunerile de arestare preventivă în cazul lor nu subzistă și în cazul celorlalți inculpați.
Potrivit art.155 alin.1 Cod procedură penală "arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate".
În speță, așa cum în mod corect a reținut tribunalul, de la ultima prelungire realizată la 04.07.2009, cel puțin sub aspectul temeiului prevăzut de art.148 lit. f Cod procedură penală se menține cu referire la fiecare inculpat necesitatea prelungirii detenției provizorii.
Argumentele privitoare la existența acestui temei ce au fost relevate de către C prin încheierea penală nr.21/2009 își mențin în continuare actualitatea.
Analiza actelor dosarului nu poate conduce la concluzia că pericolul concret pentru ordinea publică existent la data luării măsurii arestării în 11.06.2009 s-a disipat făcând necesară punerea în libertate sau luarea unei măsuri restrictive de libertate.
Chiar prin prisma jurisprudenței CEDO, raportat la caracterul organizat al pretinselor activități infracționale, multitudinea inculpaților, volumul probelor, complexitatea cauzei și pericolul influențării anchetei detenția preventivă se justifică în această fază ( Gladczak contra Poloniei, 14255/02,31.05.2007).
Referitor la pericolul influențării anchetei este de reținut că la dosar există date certe privind acțiunile de intimidare a martorilor și înlăturare a unor probe, realizate de către inculpații, și.
Separat de aceste considerente comune situației fiecărui inculpat, Curtea observă netemeinicia unor critici punctuale expuse de inculpați prin apărători.
Astfel, instanța observă că interceptările convorbirilor telefonice pot servi în această fază pentru furnizarea unor indicii temeinice atâta vreme cât din actele dosarului rezultă că au fost autorizate de către judecător.
Cu referire la situația inculpatului, Curtea observă că în sarcina sa a fost reținută acuzația săvârșirii infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri pentru care s-a luat măsura arestării preventive și a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, ce constituie infracțiune gravă în înțelesul art.2 din Legea nr.39/2003.
În ceea ce îl privește pe inculpatul -, temeiul pentru care măsura arestării preventive a fost prelungită la 06.07.2009 subzistă și în prezent și determină prelungirea acestei măsuri, chiar dacă probele ce urmează a se administra vizează cu deosebire situația altor inculpați.
Pentru toate aceste considerente care infirmă cele susținute de inculpați, în motivarea recursurilor, calea de atac promovată de aceștia împotriva încheierii penale nr.59/2009 a Tribunalului Alba - secția penală, urmează a fi respinsă ca nefondată, conform art.385/15 pct.1 lit. b Cod procedură penală.
În temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală inculpații recurenți vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Pentru aceste motive
În numele legii
DISPUNE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații -, -, -, -, -, C -, -, -, - -, -, - împotriva încheierii penale nr. 59/04 august 2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
Obligă pe inculpații recurenți -, -, -, C -, -, -, - -, -, - să plătească statului suma de câte 80 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs.
Obligă pe inculpatul - să plătească statului suma de 180 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 06 august 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - CO - - CO
Semnează președintele de complet Semnează președintele de complet
- - - -
Grefier,
Red. MM.
Tehnored. 2 ex/17.08.2009
Președinte:Leontin CorașJudecători:Leontin Coraș, Marius Aurel Motolea, Alina
