Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 274/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- (1961/2009)
ÎNCHEIERE NR. 274R
Ședința publică de la 26 august 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Florică Duță
JUDECĂTOR 2: Elena Ursulescu
JUDECĂTOR 3: Iuliana Ciolca
GREFIER - - -
Cu participarea MINISTERULUI PUBLIC - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - reprezentat de procuror.
Pe rol urmează soluționarea recursurilor declarate de către inculpații, și, împotriva încheierii de ședință din 31.07.2009, pronunțată de către Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-au prezentat recurentele-inculpate si, cercetate în stare de arest preventiv, personal și asistata de avocat ales in baza imputernicirii avocatiale nr. -/26.08.2009, atasata la fila 50/dosar, recurenții-inculpati, și, cercetați în stare de arest preventiv, personal și asistați de avocat desemnat din oficiu, în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. -/14.08.2009, atașată la fila 30/dosar, recurentul-inculpat, cercetat in stare de arest preventiv, personal si asistat de avocat ale, in baza imputernicirii avocatiale nr. -/26.08.2009, atasata la fila 49/dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
In fata instanței se prezintă dl. Interpret de limba bulgara, care va asigura traducerea pentru inculpatul.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau exceptii de invocat, Curtea constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul in susținerea recursurilor.
Aparatorul recutentelor-inculpate si, avand cuvantul, solicita admiterea recursurilor, casarea încheierii de ședinta atacata si punerea de indata in libertate a inculpatelor.
In subsidiar, se solicita inlocuirea masurii arestarii preventive cu o alta masura preventiva, respectiv masura obligarii de a nu parasi tara, considerand ca temeiurile care au determinat arestarea preventiva la acest moment nu se mai justifica si nu mai impun prelungirea acestei măsuri.
In circumstantiere, arata ca, inculpata nu este cunoscuta cu antecedente penale, a avut o pozitie sincera pe tot parcursul procesului penal si are un copil minor in intretinere.
In ceea ce o priveste pe recurenta-inculpata, aceasta are doi copii minori in intretinere, iar unul dintre acestia a suferit un accident si necesită îngrijirea mamei, astfel ca lasata in libertate nu exista temerea ca aceasta s-ar sustrage de la urmarirea penala.
Aparatorul recurentilor-inculpati, si, avand cuvantul, solicita admiterea recursurilor, casarea incheierii de sedinta recurata si pe fond respingerea propunerii de prelungire a masurii arestarii preventive, avand in vedere ca toate actele de urmarire penala, la care se face referire in referatul parchetului nu ii vizeaza pe acesti inculpati.
Arata ca toti inculpatii au copii in intretinere, astfel ca nu exista temerea lasati in libertate se vor sustrage de la urmarirea penala.
Inculpata nu este cunoscuta cu antecedente penale, este insarcinata, iar nu este cunoscut cu antecedente penale.
Aparatorul recurentei-inculpate, avand cuvantul, solicita admiterea recursului, casarea incheierii atacate si pe fond respingerea propunerii de prelungire a masurii arestarii preventive, avand in vedere ca aceasta nu recunoste savarsirea faptei pentru care este cercetata si nu exista probe sau indicii temeinice care sa conduca la concluzia ca lasta in liberatate prezinta pericol pentru ordinea publica.
Mai arata ca, propunerea de prelungire a masurii arestarii preventive s-a solicitat pentru finalizarea unor acte de urmarire penala, care nu au nici o legatura cu acesta inculpata. Mai mult decata atat, referatul parchetului nuneste motivat.
Aparatorul recurentului-inculpat, avand cuvântul, solicita admiterea recursului, casarea incheierii de sedinta atacata, pe care o considera nelegala, avand in vedere ca motivarea referatului parchetului este una generala si se fundamentează pe dispozițiile art. 148 lit. f pr.pen. iar incheirea instantei de fond o este o copie fidelă a acestuia. La dosar ar trebui sa existe probe si indicii temeinice din care sa rezulte cu certitudine ca inculpatul prezinta pericol pentru ordinea publica, pentru ca pericolul social nu se prezumă, ci trebuie dovedit, iar instanta nu trebuie sa se prevaleze de o prevedere legala ci trebuie sa dovedească cu probe. De asemenea, considera ca nici celelalte argumente pe care isi intemeiaza instanta de fond motivarea nu stau in picioare, cată vreme asupra inculpatului nu s-a gasit nimic cu ocazia efectuarii perchezitiei, iar inregistrarea convorbirilor telefonice depuse la dosar nu fac referire la acest inculpat. Cu toate acestea, inculpatul este arestat de aproape 2 luni si nu s-a facut nici un act de urmarire care să îl privească pe acesta
Mai mult decât atat, in fata instantei de fond s-a sustinut ca in situatia in care inculpatul ar fi cercetat in stare de libertate, familia acestuia i-ar putea asigura un domiciliu stabil in B, susținere ce a fost ignorată de către instanța de fond.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, expune pe scurt situatia de fapt si solicită respingerea recursurilor fomulate de catre cei sapte inculpati ca nefondate si mentinerea incheierii de sedinta atacata ca legala si temeinica, considerand ca este motivata suficient.
Astfel, prelungirea masurii arestarii preventive se impune pentru buna desfasurare a urmaririi penale, având în vedere numărul mare de participanți implicați in traficul de droguri si efectuarea actelor de urmarire penala, ce au fost mentionate in referatul parchetului,
Cu privire la inculpatul, acesta nu are nici un fel de legătură cu Romania, nu are un domiciliu stabil in Romania, asfel ca lăsat in libertate exista temerea ca acesta să se sustragă de la urmărirea penala.
Recurentele-inculpate, si, avand, pe rand, cuvantul, solicita continuarea procesului penal in stare de libertate.
Recurentii-inculpati, si, avand, pe rand, cuvantul, arata ca lasa pronuntarea solutiei la aprecierea instantei.
Recurentul-inculpat, avand cuvantul, solicita cercetarea sa in stare de libertate, urmand sa se prezinte ori de cate ori va fi nevoie. Desi momentan nu are un domiciliu stabil in Romania, in situatia in acre s-ar dispune lasarea sa in libertate, familia sa ii poate un domiciliu in
CURTEA,
Cu privire la recursurile penale de față, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 31.07.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr- în baza art. 155 Cod procedură penală s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților;, G, și pe o perioadă de 30 zile de la 18.08.1009 până la 5.09.2009 inclusiv, și a inculpaților și pe o perioadă de 19 zile de la 18.08.2009 până la 5.09.2009 inclusiv.
Pentru a dispune astfel prima instanță a reținut că, inculpații au fost arestați preventiv în baza mandatelor emise de Tribunalul București - Secția a II-a Penală - în dosarul nr- în sarcina acestora reținându-se săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de droguri de mare risc și trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003 și art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cp. ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cp. a infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de droguri de mare risc și trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003 și art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cp. toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cp. a infracțiunii de complicitate la săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 26 Cp. rap. la art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cp. a infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cp. respectiv a infracțiunilor de complicitate la introducere în țară de droguri de mare risc, prev. de art. 3 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cp. și trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cp. ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cp.
De asemenea, s-a arătat că inculpații și au fost arestați preventiv conform mandatelor de arestare preventivă nr. 155/UP/20.06.2009 și 156/UP/20.06.2009, emise de Tribunalul București, Secția I Penală, în dosarul nr-, în sarcina acestora reținându-se săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, respectiv a infracțiunilor de introducere în țară de droguri de mare risc, prev. de art. 3 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, și trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cp.
În motivarea propunerii s-a susținut că, până la acest moment procesual, urmărirea penală nu a fost finalizată, întrucât în cauză urmează să fie îndeplinite următoarele activități: transcrierea și atașarea la dosar a tuturor convorbirilor telefonice înregistrate în mod autorizat și care au relevanță în cauză, extinderea cercetărilor cu privire și la alte persoane implicate în rețeaua de narcotraficanți, reaudierea inculpaților, prezentarea materialului de urmărire penală și întocmirea rechizitoriului.
De asemenea, s-a mai susținut că privarea de libertate în continuare a inculpaților este necesară, având în vedere faptul că pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele comise este mai mare de 4 ani închisoare, iar lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Din analiza dosarului cauzei s-a constatat că cererea Parchetului este întemeiată, inculpații aflându-se în situația prev. de art. 148 lit. f C.P.P. întrucât faptele pentru care sunt cercetați sunt pedepsite de lege cu închisoare mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea acestora în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Astfel, în cauză există indicii temeinice, în accepțiunea dată acestei noțiuni de art. 68/1 C.P.P. care să justifice presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile reținute în sarcina lor prin referatul Parchetului.
că inculpații au comis faptele pentru care sunt cercetați are la bază: procesele-verbale întocmite de investigatorii sub acoperire, procesele-verbale de redare a declarațiilor colaboratorilor, rapoartele de constatare tehnico-științifică, procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice, precum și a discuțiilor și a imaginilor înregistrate audio/video în mediul ambiental, procesul-verbal de recunoaștere din planșa foto, declarațiile inculpaților, precum și celelalte mijloace de probă existente la dosarul cauzei.
Cât privește condiția referitoare la existența în cauză a probelor din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, s-a constatat că și aceasta este îndeplinită. Astfel, în lipsa unei definiții legale a noțiunii de pericol pentru ordinea publică, în practică sunt avute în vedere mai multe aspecte (care constituie totodată criterii complementare de care se ține cont la alegerea măsurii preventive, conform art. 136 alin. final C.P.P.), printre care natura și gravitatea faptelor săvârșite, urmările produse, circumstanțele personale ale inculpatului etc.
Or, în speță, s-a constatat ca inculpații sunt cercetați pentru infracțiuni ce prezintă un grad de pericol social deosebit de ridicat, ce rezultă nu numai din limitele mari de pedeapsă stabilite de legiuitor, ci și din modalitățile și împrejurările concrete de săvârșire a faptelor pentru care inculpații sunt cercetați, de numărul de persoane implicate, de cantitatea de droguri traficată, de faptul că inculpații au acționat într-un mod foarte bine organizat, într-o perioadă îndelungată de timp, luându-și multiple măsuri de precauție pentru desfășurarea într-un sistem de "întreprindere" a activității infracționale, de urmarea produsă și de rezonanța socială negativă a infracțiunilor de acest gen și care generează o stare de neîncredere și insecuritate în rândul societății.
Toate aceste împrejurări justifică susținerea că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta, în continuare, un pericol concret pentru ordinea publică, astfel că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive se mențin, iar în ceea ce privește circumstanțele atenuante personale ale inculpaților, acestea vor fi avute în vedere, cu siguranță, la momentul pronunțării pe fondul cauzei.
Prin prisma celor mai sus arătate, s-a constatat că măsura prelungirii măsurii arestării preventive a inculpaților, G, și se impune pentru o mai bună desfășurare a procesului penal, conform art. 136 al. 1.C.P.P. în vederea finalizării actelor de urmărire penală constând în: transcrierea și atașarea la dosar a tuturor convorbirilor telefonice înregistrate în mod autorizat și care au relevanță în cauză, extinderea cercetărilor cu privire și la alte persoane implicate în rețeaua de narcotraficanți, reaudierea inculpaților, prezentarea materialului de urmărire penală și întocmirea rechizitoriului.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, și criticând-o pentru netemeinicie, motivând că lăsarea lor în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, în raport de circumstanțele lor personale
Curtea examinând încheierea atacată pe baza materialului probator din dosar constată nefondate recursurile.
În speță, există indicii temeinice că inculpații au comis faptele pentru care sunt cercetați penal, fiind totodată îndeplinite și cerințele art. 148 lit. f Cod procedură penală.
Astfel pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani iar lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, aspect ce rezultă din natura și gravitatea faptelor comise, dar și din modalitatea concretă de săvârșire a acestora.
Privarea de libertate a inculpaților se impune în continuare, pentru a se asigura buna desfășurare a urmăririi penale sunt necesare și efectuarea actelor de urmărire penală indicate în propunerea parchetului.
În cauză fiind îndeplinite cerințele art. 155 Cod procedură penală se constată că încheierea atacată este legală și temeinică, considerente față de care recursurile urmează a fi respinse ca nefondate în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 și 3 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge, ca nefondate recursurile inculpaților, și declarate împotriva încheierii de ședință din 31.07.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.
Obligă pe inculpații și la câte 100 lei cheltuieli judiciare statului și pe inculpații, și la câte 200 lei cheltuieli judiciare statului, din care onorariu avocat oficiu câte 100 lei se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Onorar translator de limbă bulgară pentru trei ore se suportă din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 26.08.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact.
2 ex.-01.09.2009
Președinte:Florică DuțăJudecători:Florică Duță, Elena Ursulescu, Iuliana Ciolca