Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 280/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
1976/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
ÎNCHEIERE NR.280
Ședința publică din data de 19 august 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Liliana Bădescu
JUDECĂTOR 2: Sofica Dumitrașcu
JUDECĂTOR 3: Ioana Alina
GREFIER -
.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat prin PROCUROR
Pe rol judecarea recursurilor declarate de recurenții-inculpați și împotriva Încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 6 august 2009 Tribunalului București - Secția a II-a Penală, din Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-inculpat, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător ales, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.407.242/19.VIII.2009, și recurentul-inculpat, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător ales, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.309.311/19.VIII.2009.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care recurentul-inculpat, prin apărătorul ales, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri în circumstanțiere referitoare la activitatea economică desfășurată și la faptul că este unicul întreținător al familiei, precum și o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Recurentul-inculpat, prin apărătorul ales, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri în circumstanțiere, respectiv înscrisuri cu caracter medical.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu încuviințarea probelor.
Curtea, după deliberare, încuviințează proba cu înscrisuri în circumstanțiere formulată de recurenții-inculpați, apreciind-o utilă cauzei, și procedează la administrarea acesteia.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Apărătorul ales al recurentului-inculpat arată că pericolul social pentru ordinea publică a fost prezumat și nu dovedit cu probe, cu atât mai mult cu cât inculpatul s-a prezentat benevol la organul de urmărire penală ori de câte ori a fost citat și a ajutat la aflarea adevărului, având în vedere faptul că a recunoscut participația sa și a arătat că o parte din foloase ajungeau la coinculpatul. Mai mult decât atât, de 2 luni și J nu a fost efectuat nici un act de urmărire penală cu sau în legătură cu inculpatul, activitatea infracțională a luat sfârșit și nu mai există posibilitatea reluării acesteia, întrucât instituțiile statului au redus termenul de obținere a transcrierii certificatelor de naștere pentru copii născuți în străinătate de la 6 luni la 2 săptămâni, nu există probe care să justifice temerea că va săvârși alte fapte prevăzute de legea penală sau că s-ar sustrage procesului penal.
Pe de altă parte, încadrarea juridică în infracțiunea de trafic de influență nu este corectă, întrucât nu sunt îndeplinite, cumulativ, cele două condiții cerute de textul legal, respectiv inculpatul nu avea influență asupra vreunui funcționar public, nu a intrat în legătură cu un astfel de funcționar, nici măcar nu știa ce reprezintă Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor, ci numai a apelat la o persoană care avea o relație la această instituție și, pe de altă parte, cumpărătorii de influență sunt cercetați în stare de libertate.
În egală măsură, trebuie avute în vedere și circumstanțele sale personale, faptul că este unicul întreținător al familiei, societatea comercială pe care o deține și care are ca obiect de activitate transportul de marfă are credite bancare pe care nu le mai poate returna, întrucât nu realizează suficiente venituri, precum și dispozițiile comunitare în materia arestării preventive, care prevăd judecarea într-un termen rezonabil, cu posibilitatea menținerii în arest a persoanei cercetate, după trecerea unui timp, numai dacă există o complexitate a cauzei determinată de probatoriul administrat sau de restituiri la alte organe judiciare.
Concluzionând, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, punerea în libertate a inculpatului.
Apărătorul ales al recurentului-inculpat arată că temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive nu mai subzistă, respectiv cercetarea în stare de libertate a inculpatului nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere poziția sa procesuală sinceră, faptul că este singurul inculpat care a făcut un denunț, în cuprinsul căruia a descris, în mod explicit, activitatea infracțională și arătat că nu a luat legătura cu persoanele care solicitau urgentarea transcrierii certificatelor de naștere, întrucât documentele îi parveneau prin poștă, și a recunoscut a remis actele coinculpaților și pentru efectuarea transcrierii. Mai mult decât atât, nici martorii nu -au plâns că ar fi fost prejudiciați în vreun fel, în dosar nu au mai fost efectuate noi acte de urmărire penală, iar funcționarii publici de la Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor nu au fost arestați nici măcar pentru o zi.
În egală măsură, trebuie avută în vedere și starea precară de sănătate a inculpatului, care a efectuat 5 intervenții chirurgicale și era programat pentru o altă intervenție în cursul lunii iunie, care nu a mai avut loc, faptul că și- întrerupt recuperarea medicală și, la acest moment, poartă cârje, elemente în raport cu care apreciază că poate fi judecat în stare de libertate, întrucât nu există temerea sustragerii sau împiedicării bunei desfășurări a procesului penal, astfel că solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, revocarea măsurii arestării preventive și înlocuirea acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi țara, prevăzută de art.136 alin.1 lit.c Cod procedură penală.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca nefondate, a recursurilor, arătând că, pe de o parte, subzistă temeiurile prevăzute de art.143 Cod procedură penală și de art.148 lit.f Cod procedură penală, având în vedere perioada destul de întinsă a activității infracționale, din luna ianuarie a anului 2007 până în luna aprilie a anului 2009, denunțurile depuse de martori, interceptările discuțiilor telefonice și celelalte acte de urmărire penală cuprinse în cele 25 de volume, iar, pe de altă parte, prelungirea duratei măsurii arestării preventive este necesară în vederea efectuării actelor de urmărire penală redate în referatul procurorului, și anume: identificarea și audierea martorului învinuitei, efectuarea de recunoașteri de pe planșe foto, extinderea cercetărilor cu privire la alte infracțiuni și la alți făptuitori, prezentarea materialului de urmărire penală, întocmirea rechizitoriului și sesizarea instanței de judecată.
În replică, apărătorul ales al recurentului-inculpat arată că activitatea infracțională a acestuia s-a desfășurat pe o perioadă de 8 luni, cu începere din anul 2008, recunoașterea de pe planșe foto nu este o probă și poate fi efectuată cu inculpatul în stare de libertate, iar învinuita și concubinul său nu au nicio legătură cu inculpatul pe care îl apără.
Recurentul-inculpat, personal, arată că nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, este de acord cu concluziile puse de apărătorul ales și solicită să fie cercetat în stare de libertate.
Recurentul-inculpat, personal, arată că nu mai prezintă pericol pentru ordinea publică, solicitând admiterea recursului și cercetarea sa în stare de libertate.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea de la 6.08.2009, Tribunalul București Secția a II-a Penală a admis propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive și de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligația de a nu părăsi țara, formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București.
În temeiul art.155 și urm. Cod procedură penală a dispus prelungirea duratei măsurii arestării preventive a inculpaților și,pe o durată de câte 30 de zile,fiecare de la 10.08.2009 până la 09.-09.2009,inclusiv.
În baza art.139 Cod procedură penală a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive luată față de inculpatul,cu obligarea de a nu părăsi țara pe o perioadă de 30 de zile,de la 20.08.2009 până la 09.09.2009 inclusiv.
Pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara,inculpatul este obligat să respecte următoarele obligații:
a)să se prezinte la organul de urmărire penală sau la instanța de judecată,ori de câte ori este chemat;
b)să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea, respectiv Poliția sector 4 B,conform programului de supraveghere întocmit de organele de poliție sau ori de câte ori este chemat de acestea;
c)să nu-și schimbe locuința fără încuviințarea instanței;
d)să nu dețină,să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme.
Pentru a dispune astfel,instanța de fond a reținut că prin referatul întocmit la data de 05.08.2009 în dosarul 2069/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureștia fost făcută propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive față de inculpații:, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 pen. și, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 pen. și propunerea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi tara pe o perioada de 30 de zile privind pe inculpatul cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la trafic de influența prev. de art. 26 rap. la art.257 pen, reținându-se în fapt în sarcina acestora că în perioada ianuarie 2007 - aprilie 2009, inculpații, și au primit mai multe sume de bani de la persoane din provincie pentru a interveni pe lângă funcționarii IN. în vederea urgentării transcrierii unor certificate de naștere pentru copii minori născuți în străinătate. În acest sens, învinuiții și l-au contactat pe învinuitul, fost angajat - Serviciul Regim Permise Auto și Certificate de înmatriculare care avea influență pe lângă învinuita, referent în cadrul Din probele administrate în cauză a rezultat că în scurt timp (2-3 zile) de la primirea sumelor de bani de către învinuiții și, funcționarii IN. au transmis avizele pentru transcrierea certificatelor de naștere primăriilor de la domiciliul solicitanților. În mod obișnuit, această procedură durează 60-90 zile.
Reține,de asemenea,instanța de fond că față de gravitatea faptelor comise precum și față de atitudinea inculpaților,care nu recunosc faptele ce li de rețin în sarcină,se impune prelungirea duratei arestării preventive.
Împotriva acestei încheieri,în termen legal,au declarat recurs inculpații și criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie motivând că în mod greșit instanța de fond a prelungit durata arestării preventive cât timp nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
Inculpatul arată că încadrarea juridică fată faptei nu este corectă nefiind îndeplinite cumulativ cele două condiții cerute de textul legal,respectiv el nu avea influență asupra vreunui funcționar public. De asemenea arată că instanța de fond nu avut în vedere circumstanțele personale.
Inculpatul arată că instanța de fond nu a avut în vedere poziția sa procesuală sinceră precum și starea precară a sănătății sale.
Ambii inculpați solicită admiterea recursurilor și cercetarea lor în stare de libertate.
Criticile aduse nu sunt fondate.
Analizând legalitatea și temeinicia încheierii recurate prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu conform art.3856alin.3 Cod procedură penală sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea apreciază că recursurile nu sunt fondate urmând a fi respinse ca atare,pentru considerentele ce urmează:
În mod corect instanța de fond a admis propunerea Parchetului dispunând prelungirea duratei arestării preventive pe o perioadă de 30 de zile în cauză fiind întrunite condițiile prev.de art.155,art.136, art.143 și art.148 lit.f Cod procedură penală.
În cauză sunt îndeplinite condițiile prev.de art.143 Cod procedură penală,existând la dosar indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au comis faptele pentru care sunt cercetați.
Și condițiile prev.de art.148 lit.f Cod procedură penală sunt îndeplinite cumulativ în cauză, lăsarea în libertate a inculpaților în acest moment procesual nefiind favorabilă pentru bunul mers al procesului penal față de împrejurarea că aceștia au dat dovadă de nesinceritate.
Prelungirea duratei arestării preventive se impune în raport de gravitatea faptelor comise,modalitatea și împrejurările comiterii faptelor respectiv aceștia,în schimbul unor sume de bani,își foloseau influiența,pe care o aveau asupra unor funcționari din cadrul,pentru a-i determina să urgenteze transcrierea unor certificate de naștere pentru copii miori născuți în străinătate.
Nu,în ultimul rând Curtea reține că motivele invocate de parchet în susținerea cererii de prelungire a duratei arestării preventive sunt întemeiate, actele de urmărire penală ce urmează a fi efectuate impunând menținerea în stare de aret preventiv a inculpaților.
Aspectele invocate de inculpați referitoare la încadrarea juridică a faptelor ca și circumstanțele personale favorabile nu pot fi luate în considerare în această fază procesuală,aceste aspecte urmând a fi avute în vedere la individualizarea pedepselor în cadrul unei eventuale condamnări.
Față de considerentele arătate,Curtea urmează ca în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală să respingă,ca nefondate, recursurile inculpaților.
Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge,ca nefondate, recursurile declarate de inculpații și împotriva încheierii de ședință din data de 6 august 2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a penală,în dosarul nr-.
Obligă pe recurenții inculpați la 100 lei fiecare cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 19 august 2009.
PREȘEDINTE JUDECATOR JUDECATOR
GREFIER
-
Red.SD
Dact.IE/2 ex/2.09.2009
Trib.2
Președinte:Liliana BădescuJudecători:Liliana Bădescu, Sofica Dumitrașcu, Ioana Alina
