Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 304/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- (2166/2009)
ÎNCHEIEREA NR. 304
Ședința publică de la 14 septembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Andreea Cioată
JUDECĂTOR 2: Silvia Cerbu
JUDECĂTOR 3: Lucia Rog
GREFIER - - -
*********
Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - reprezentat de procuror.
Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 7 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat recurentul inculpat, în stare de arest și asistat de avocat desemnat din oficiu, în baza împuterniciri avocațiale nr. - emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
După ce i s-a pus in vedere dreptul la tăcere și conținutul acestui drept, recurentul inculpat arată că nu dorește să facă alte declarații în cauză.
Nefiind cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului, recurentul inculpat fiind de acord cu asistența juridică din oficiu.
Apărătorul recurentului inculpatsolicită admiterea recursului, casarea încheierii din 7 septembrie 2009 Tribunalului București - Secția I Penală și pe fond, respingerea propunerii parchetului de luare a măsurii arestării preventive, cu punerea în libertate a inculpatului, ținându-se cont că acesta a declarat încă de la începutul urmăririi penale că este nevinovat. În continuare, susține că nu există temerea că se va sustrage până la pronunțarea unei hotărâri de definitive, prin care să se stabilească cu certitudine activitatea infracțională. De asemenea, solicită a se ține cont de vârsta acestuia, de faptul că avea un loc de muncă și nu este cunoscut cu antecedente penale.
Reprezentantul parchetuluiconsideră încheierea pronunțată de Tribunalului București - Secția I Penală ca fiind legală și temeinică.
Astfel, susține că inculpatul s-a sustras de la urmărirea penală, fiind îndeplinite condițiile art. 148 lit. a Cod procedură penală, în sensul că acesta s-a ascuns în diferite locații pe raza Municipiului, cunoscând că este căutat. Pe de altă parte, urmează a se avea în vedere că ceilalți inculpați cu care recurentul a comis infracțiunea au fost arestați, iar acesta - fiind pe teritoriul României și cazul fiind mediatizat -, este imposibil a se susține că nu avea cunoștință despre faptul că se fac cercetări în dosar.
De asemenea, sunt îndeplinite și condițiile prevăzute de art. 148 lit.f Cod procedură penală, în sensul că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică, pericol ce rezidă din modalitatea continuată de săvârșire a infracțiunii. Din probele administrate până la acest moment rezultă că activitatea infracțională s-a întins pe o perioadă îndelungată de timp și a avut efecte și pe teritoriul altor state, inculpatul fiind urmărit și în Belgia pentru infracțiuni similare.
Cu privire la susținerea recurentului, în sensul că nu se face vinovat de comiterea faptei, arată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 68/1 Cod procedură penală, în acest sens făcând trimitere la înregistrările convorbirilor telefonice și la actele trimise de autoritățile belgiene și olandeze, din conținutul cărora rezultă că inculpatul este cunoscut pe teritoriul acestor țări ca fiind o persoană implicată în activități infracționale.
Pe cale de consecință, solicită respingerea recursului ca fiind nefondat.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu susținerile apărătorului din oficiu.
Dezbaterile declarându-se închise, cauza a rămas în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față.
Prinîncheierea de ședință din data de 7.09.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția I penală în dosarul nr-, a fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, fiul lui și a, născut la 30.12.1987, pe o perioadă de 29 zile, de la 7.09.2009 la 5.10.2009, inclusiv.
Tribunalul a reținut că prin propunerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 07.09.20 Ministerului Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat să se dispună arestarea preventivă față de inculpatul, pe o perioadă de 29 de zile de la data de 07.09.2009, până la data 05.10.2009, inclusiv.
In motivarea propunerii, s-a arătat că măsura este necesară întrucât di actele de urmărire penală efectuate până la acest moment, sunt îndeplinit dispozițiile art. 681Cod proc.pen, art. 143 și art. 148 lit.a, f Cod proc.pen pentru fapta săvârșită de acesta, astfel cum a fost descrisă în referau. parchetului și reținută spre cercetare de către organele de urmărire penală.
În fapt, s-a reținut că, inculpatul a aderat la o grupare infracțională cu principal obiect de activitate traficarea de vehicule rulate și utilaje folosite în țări ale Uniunii Europene.
Inculpatul a fost surprins, în interceptări telefonice, discutând cu alți membri ai rețelei infracționale despre modalități de valorificare a unor utilaje sustrase din țări ale Uniunii Europene. Este implicat în această rețea împreună cu rude ale sale ( T ).
Deși inculpatul orice urmă de participare și contestă veridicitatea convorbirilor telefonicei aspect care tine de fondul cauzei), Tribunalul a constatat că la percheziția domiciliară efectuata la locuința sa s-au găsit acte ale unui autoturism furat, chei de contact ale unor utilaje de construcții dar și ștampila unei societăți franceze, ștampila contrafăcută și, care a fost folosit la întocmirea mai multor scrisori de trăsură falsificate, elemente instrumentate și de organul de urmărire francez.
După începerea urmăririi penale au fost trimise mai multe citații și mandate de aducere pe numele învinuitului, acesta sustrăgându-se și ascunzându-se în diferite locații de pe raza județului
S-a apreciat că propunerea de arestare a inculpatului este întemeiată, materialul probator administrat în cauză, până la acest moment procesual, fiind edificator și conturând indicii temeinice privind săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa.
Au fost incidente, de asemenea, în cauză dispozițiile art. 148 lit. f Cod proc.pen. fapta săvârșită având o puternica rezonanță, creând o stare de temere în rândul opiniei publice.
Se impune și reținerea disp. art. 148 lit. a Cod proc.pen, având în vedere faptul că au fost depuse multiple demersuri pentru aducerea învinuitului în fata organelor de poliție, dar acesta s-a sustras, ascunzându-se în diferite locații ale orașului, județul
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, care a solicitat respingerea propunerii de arestare preventivă formulată de Ministerul Public, arătând că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor pentru care este cercetat. Acesta a cerut Curții să țină cont și de circumstanțele sale personale favorabile, respectiv de faptul că este tânăr, necunoscut cu antecedente penale și are un loc de muncă.
Examinând încheierea recurată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.385/6 alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată că aceasta este legală și temeinică.
Astfel, în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143 Cod procedură penală, existând indicii temeinice (în accepțiunea prevăzută de art. 681Cod procedură penală) ce justifică presupunerea rezonabilă că inculpatul a aderat la o grupare infracțională cu principal obiect de activitate traficarea de vehicule rulate și utilaje folosite la lucrări de construcții, furate din spațiul comunitar.
Inculpatul a susținut că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii ce i se impută, însă o atare ipoteză nu este confirmată de datele cauzei,cel puțin în acest stadiu procesual. În acest sens, prezintă relevanță probatoriul administrat până în prezent, la care a făcut referire, în mod întemeiat, judecătorul fondului, respectiv convorbirile telefonice purtate de inculpatul cu alți membrii ai grupării infracționale (T, zis, și alții), interceptate și înregistrate în condițiile legii (din care reiese, printre altele, că inculpatul a fost însărcinat cu încărcarea unui utilaj - tractor, aflat în zona S, ce urma să fie comercializat, dar și cu procurarea unei facturi nereale, pe care a înmânat-o inculpatului ), dar și procesul verbal întocmit cu ocazia efectuării unei percheziții la domiciliul inculpatului, în care se consemnează că au fost descoperite două chei de contact ale unor utilaje de construcții (în condițiile în care inculpatul nu deține în mod legal vreun astfel de vehicul), o ștampilă de origine franceză cu inscripția "" (despre care autoritățile franceze au comunicat faptul că aparține unei societăți reale, dar este contrafăcută și a fost folosită de la mai multe ori la întocmirea unor scrisori de transport falsificate, ce fac obiectul unei cercetări de către din ), dar și un certificat de înmatriculare de origine italiană al unui autoturism marca Peugeot, reclamat furat din cursul anului 2008.
Pe de altă parte, judecătorul fondului a apreciat pe deplin justificat că sunt îndeplinite și condițiile prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală, căci pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea prev. de art.7 din Legea 39/2003 este închisoare mai mare de 4 ani și la dosar există probe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Sub acest aspect, Curtea constată că în mod corect judecătorul fondului s-a raportat la natura și gravitatea faptelor ce fac obiectul cercetărilor, la împrejurările concrete în care se presupune că inculpatul a aderat la grupul infracțional organizat și s-a implicat în activitatea ilicită desfășurată de acesta (astfel cum s-a arătat mai sus) - dat fiind faptul că inclusiv în jurisprudența Curții (în special cu referire la unele cauze împotriva Franței, printre care și ), s-a admis că prin gravitatea deosebită și prin reacția particulară a opiniei publice, anumite infracțiuni pot suscita "o tulburare a societății", de natură să justifice o detenție preventivă.
Cât privește circumstanțele personale favorabile invocate de inculpat în susținerea recursului (vârsta tânără, lipsa antecedentelor penale, existența unui loc de muncă), Curtea subliniază că, deși relevante, acestea nu pot fundamentaîn mod exclusivaprecierea instanței asupra pericolului concret pentru ordinea publică pe care îl prezintă cercetarea în libertate a inculpatului.
Pe de altă parte, este adevărat că potrivit art.136 alin.8 Cod procedură penală, la alegerea măsurii preventive se ține seama și de datele ce caracterizează persoana inculpatului, însă în coroborare cu alte criterii, printre care gradul de pericol social concret al infracțiunii (în speță, unul ridicat), dar și scopul măsurii, astfel cum este definit acesta de dispozițiile art.136 alin.1 Cod procedură penală (asigurarea bunei desfășurări a procesului penal ori împiedicarea sustragerii inculpatului de la urmărire penală).
Or, în cauză se reține că inculpatul nu a înțeles să dea curs citațiilor emise de organele de urmărire penală, sustrăgându-se și ascunzându-se în diferite locații de pe raza județului M (acesta fiind, de altfel, motivul pentru care s-a constatat incidența și a dispozițiilor art.148 lit.a Cod procedură penală). În aceste condiții, este evident că singură măsura arestării preventive a inculpatului (iar nu altă măsură mai puțin restrictivă) poate conduce la atingerea scopului prevăzut de lege.
Pentru aceste considerente, în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, soluție în raport de care îl va obliga pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 7.09.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția I penală în dosarul nr-.
Obligă recurentul inculpat la 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezintă onorariul avocatului din oficiu, avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14 septembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./17.09.2009
Președinte:Andreea CioatăJudecători:Andreea Cioată, Silvia Cerbu, Lucia Rog
