Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 312/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr. 8425/2/2009
2114/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I PENALĂ
ÎNCHEIERE NR. 312
Ședința publică din data de 14 septembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Moroșanu Raluca
JUDECĂTOR 2: Stan Niculae
JUDECĂTOR 3: Bădescu Liliana
GREFIER - G -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror.
Pe rol se află judecarea recursului declarat de recurenții-inculpați și împotriva încheierii de ședință din data de 01.09.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții-inculpați, personal, în stare de arest și asistat de apărător ales și personal, în stare de arest și asistat de apărător ales, cu delegație în dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri de formulat, probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs:
Apărătorul ales al recurentului-inculpat solicită admiterea recursului formulat împotriva încheierii de ședință din data de 01.09.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-, casarea Încheierii Tribunalului București, având în vedere că temeiurile care au stat la baza arestări preventive nu mai subzistă, iar din materialul probator administrat în cauză nu rezultă probe certe și nici indicii că inculpatul se face vinovat de săvârșirea faptei pentru care este cercetat.
Apărătorul solicită să se aibă în vedere că inculpatul nu a fost audiat în faza de cercetare penală, iar din perchezițiile domiciliare și informatice efectuate în cază nu au rezultat date sau indicii care să probeze săvârșirea infracțiunii pentru care este cercetat inculpatul.
La dosar nu există probe cu privire la caracterul fraudulos al retragerii de bani. În cauză există indicii doar pentru săvârșirea de către inculpat a infracțiunii prev. de art. 25 din Legea 365/2004, respectiv deținerea de echipamente în scopul falsificări a instrumentelor de plată electronică, infracțiune pe care inculpatul a și recunoscut- În ceea ce privește săvârșirea celorlalte fapte de către inculpat nu există probe și nu s-a dovedit caracterul fraudulos al retragerii.
Pentru considerentele solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, având în vedere faptul că inculpatul a recunoscut și regretat fapta, este tânăr, nu este cunoscut cu antecedente penale.
Apărătorul ales al recurentului-inculpat solicită admiterea recursului formulat împotriva încheierii de ședință din data de 01.09.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-, să se constate că măsura arestării preventive a încetat de drept, având în vedere că prelungirea duratei arestării preventive s-a solicitat din data de 06.09.2009 până la data de 05.10.2009, fiind soluționată de către Tribunalul București la data de 01.09.2009, iar la data de 02.09.2009 a fost înregistrat recursul împotriva încheierii prin care s-a dispus prelungirea arestării preventive, la Curtea de APEL BUCUREȘTIs -a înregistrat pe rol recursul la data de 03.09.2009, acordând termen de judecată la data de 07.09.2009, în cazul în care cu data de 05.09.2009 a încetat de drept măsura arestării preventive a inculpatului, în acest sens, apărătorul invocă decizia 25/02.06.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție în sensul că prevederile art. 159 alin. 8 teza a III-a, respectiv recursul împotriva încheierii de prelungire a duratei arestării preventive trebuie soluționată înainte de expirarea termenului măsurii preventive.
Pentru aceste considerente, solicită să se constate că încheierea Tribunalului București este nelegală și solicită să se constate ca fiind încetată de drept măsura arestări preventive.
Pe motive de netemeinicie a Încheierii Tribunalului București arată că s-a reținut în sarcina inculpatului trei infracțiuni pentru care s-a emis mandatul de arestare preventivă. situația de fapt, arată că inculpatul a fost depistat în flagrant pentru deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată. În ceea ce privește cea de a treia infracțiune reținută, arată că nu poate fi avută în vedere, întrucât dispozitivul de copiat montat pe bancomat i-a aparținut inculpatului.
- se aibă în vedere că pentru inculpatul nu s-a efectuat niciun act de urmărire penală, nefiind nimic administrat, întrucât acesta nu a mai participat.
Pentru motivele arătate solicită admiterea recursului formulat de către inculpat, revocarea măsurii arestării preventive și punerea de îndată a inculpatului în libertate.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursurilor formulate de către recurenții inculpați ca nefondate, menținerea soluției instanței de fond de prelungire a măsurii arestări preventive ca fiind legală și temeinică, considerând că măsura arestării preventive nu a încetat de drept, acestea fiind prevăzute expres de dispozițiile art. 140 Cod de Procedură penală, în ceea ce privește decizia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a prevăzut că ar intervenit încetarea de drept în situația în care recursul împotriva Încheierii privind prelungirea arestării preventive nu se judecă înaintea de expirarea duratei arestării preventive.
Termenul la care s-a făcut referire este un termen procedural, nu substanțial. Astfel încât apreciază că în cauză măsura arestării preventive nu a încetat, fiind dispusă anterior până la data de 05.09.2009, nefiind incident în cauză nici un caz de încetarea a măsurii arestării preventive.
Consideră că în cauză existe probe și indici temeinice de săvârșire a faptei de către inculpați, aceștia fiind prinși în flagrant, în timp ce ridicau dispozitivele de memorare a codurilor pin și dispozitive de memorare a datelor de identificare.
- se aibă în vedere numeroasele plângeri depuse la dosarul cauzei, de către persoanele care au fost prejudiciate.
Având în vedere probatoriul administrat în cauză, respectiv declarațiile martorilor audiați, procesele-verbale întocmite în urma vizionării imaginilor video, perchezițiile efectuate în cauză, rezultă că acestea sunt suficiente probe și indicii că inculpați se fac vinovați de săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor, consideră că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 148 lit. f Cod de Procedură penală, inculpații prezentând un pericol concret pentru ordinea publică, motiv pentru care solicită respingerea recursurilor ca nefondate.
Apărătorul ales al inculpat, în replică arată că inculpații nu e fac vinovați de săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor.
Recurentul-inculpat solicită judecarea în stare de libertate.
Recurentul-inculpat solicită admiterea recursului și judecarea în stare de libertate.
CURTEA
Asupra cauzei penale de față reține următoarele:
Prin încheierea din 01.09.2009, Tribunalul București - Secția a II-a Penală în ședința din camera de consiliu a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul București și în temeiul art. 155 și urm. Cod procedură penală a prelungit arestarea preventivă a inculpaților și pe o perioadă de 30 zile, de la 06.09.2009 până la 05.10.2009 inclusiv, reținând că aceștia sunt cercetați penal pentru comiterea infracțiunilor de falsificarea instrumentelor de plata electronica și punerea în circulație a instrumentelor de plată electronica falsificate, deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plata electronica și efectuarea de operațiuni financiare cu instrumente de plata electronice fără consimțământul titularului prevăzute de art. 24 alin. 1 si 2, din Legea 365/2002, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, de art. 25 din Legea 365/2002, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 27 alin.1 din Legea 365/2002, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, toate cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal constând în acea că în ziua de 08.07.2009, au fost prinși in flagrant la bancomatul Post din B, Drumul nr. 80 sector 6, în timp ce ridicau de pe bancomat un dispozitiv de culoare gri, ce se afla instalat in partea superioara a -ului, deasupra displayului, în forma de bagheta destinata memorării codului PIN si un altul de forma dreptunghiulara ce se afla montat pe fanta -ului ce servea la copierea datelor si informațiilor aflate pe magnetica a cardurilor bancare.
Instanța a constatat că în cauză există probe în sensul art. 143 Cod procedură penală din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații - și, împreună cu alte persoane rămase neidentificate au dispus de echipamente electronice de copiere a informațiilor de pe cardurile bancare confecționate artizanal special pentru modelul de tip, echipamente ce au fost montate în perioada decembrie 2007- iulie 2009 pe bancomate aparținând Post și altor bănci ce dețin același tip de -uri modelul împrejurare în care a fost posibilă copierea mai multor carduri bancare aparținând titularilor, clienți ai băncilor și s-au efectuat retrageri frauduloase fiind prejudiciate 291 persoane. Inculpații au fost prinși in flagrant la bancomatul Post din B, Drumul nr. 80 sector 6, in timp ce ridicau de pe bancomat un dispozitiv de culoare gri, ce se afla instalat in partea superioara a -ului, deasupra displayului, in forma de bagheta destinata memorării codului PIN si un altul de forma dreptunghiulara ce se afla montat pe fanta -ului ce servea la copierea datelor si informațiilor aflate pe magnetica a cardurilor bancare.
În aprecierea îndeplinirii acestei condiții, Tribunalul a avut în vedere procesul - verbal de prindere în flagrant, rezultatele perchezițiilor informatice asupra datelor rezultate de pe CD-ul și -ul ridicate de la domiciliile inculpaților, listingurile apelurilor efectuate de la și către posturile telefonice utilizate de inculpați, procese-verbale întocmite după vizionarea imaginilor video cu inculpații în momentul instalării dispozitivelor de la și în momentul în care se retrage fraudulos numerar de pe cârdurile copiate, declarațiile martorilor, fotografiile judiciare întocmite.
Tribunalul a constatat, de asemenea că, în cauză, este incident cazul prevăzut de art. 148 lit. f Cod procedură penală fiind îndeplinite condițiile cumulativ prevăzute de lege atât sub aspectul minimului de gravitate impus cât si sub aspectul existenței pericolului concret pentru ordinea publică. In aprecierea acestei ultime condiții, Tribunalul a avut în vedere natura si gravitatea infracțiunilor pentru care inculpații sunt cercetați având in vedere că asemenea fapte prin recrudescența cunoscută în ultimul timp aduc atingere liberei circulații și nevoii de dezvoltare în condiții de securitate a serviciilor societății informaționale legate de emiterea și utilizarea instrumentelor de plată electronică precum și de utilizarea datelor de identificare în vederea efectuării de operațiuni cu instrumente de plată electronică. In contextul întăririi atitudinii de combatere a acestui fenomen negativ presupunerea săvârșirii unei atare infracțiuni (având în vedere circumstanțele comiterii și urmarea produsă) este suficient de gravă pentru a justifica privarea de libertate, fiind necesară o reacție ferma împotriva celor bănuiți de comiterea unor asemenea fapte.
Totodată, împrejurarea că inculpații au acționat împreună cu alte persoane - rămase neidentificate - pe o perioadă mare de timp, perioadă în care presupusa lor activitate a avut ca scop obținerea de venituri ilicite cu consecința prejudicierii patrimoniului unui important număr de persoane, cu rezultatul cauzării unor prejudicii semnificative, justifică presupunerea că lăsarea lor in libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
S-a apreciat că menținerea măsurii privative de libertate este în continuare necesară în vederea bunei desfășurări a fazei de urmărire penală prin efectuarea actelor procesuale arătate în propunerea parchetului.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații și criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurentul inculpat susține că temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive nu mai subzistă și nici nu au apărut noi temeiuri care să o justifice în continuare.
Din probele administrate nu rezultă date sau indicii care să dovedească comiterea infracțiunilor, inculpatul fiind sincer și recunoscând că a deținut echipament în scopul falsificării instrumentelor de plată electronică, aceasta însă nejustificând arestarea preventivă.
Recurentul inculpat susține în primul rând că măsura preventivă a încetat de drept la 05.09.2009 întrucât recursul nu a fost soluționat până la expirarea măsurii preventive dispuse prin încheierea anterioară. Se invocă decizia nr. 25/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite și art. 159 alin. 8 Cod procedură penală.
Ca motive de netemeinicie a măsurii preventive se invocă faptul că cea de a treia infracțiunile nu poate fi reținută, întrucât dispozitivul de copiat montat a aparținut inculpatului.
Ambii inculpați solicită revocarea măsurii preventive.
Curtea, examinând recursurile inculpaților potrivit art. 3856alin. 3 Cod procedură penală constată că acestea nu sunt întemeiate.
În privința motivului de nelegalitate a încheierii invocat de inculpatul se constată că acesta nu este fondat și nu poate conduce la constarea încetării de drept măsurii.
Într-adevăr, art. 159 alin. 8 teza a III-a prevede că recursul se soluționează înainte de expirarea duratei arestării preventive dispuse anterior încheierii atacate, iar prin decizia nr. 25/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite s-a stabilit că acest termen este un termen imperativ și nu de recomandare, însă în niciuna dintre reglementările menționate nu s-a stabilit sancțiunea procedurală ce se aplică în cazul nerespectării.
Art. 140 alin. 1 lit. a Cod procedură penală prevede cazurile de încetare de drept a măsurii arestării preventive pentru nerespectarea termenelor legale, dar situația în discuție nu se circumscrie cazurilor prev. de art. 140 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, așa încât pe acest temei nu poate fi constatată încetarea de drept a măsurii, chiar dacă recursul a fost soluționat după expirarea duratei arestării preventive dispusă anterior.
În cauză se constată că recursul a fost înregistrat la Curtea de APEL BUCUREȘTI la 03.09.2009, fiind fixat în mod aleatoriu termen la 07.09.2009 când inculpatul a solicitat amânarea cauzei pentru a fi asistat juridic de avocat ales.
Dacă s-ar absolutiza consecința nerespectării dispozițiilor art. 159 alin. 8 teza a III-a Cod procedură penală s-ar ajunge ca urmare unor măsuri administrative ce privesc circuitul dosarelor să se ajungă la nesocotirea unor termene procedurale, chiar în pofida nestabilirii unei sancțiuni procedurale, ca în cazurile la care se referă art. 140 alin. 1 lit. a Cod procedură penală.
În privința criticilor de netemeinice aduse de recurenții inculpați încheierii recurate se constată că sunt nefondate.
Instanța a verificat legalitatea și temeinicia măsurii preventive prin prisma cerințelor prev. de art. 681Cod procedură penală, art. 143 și art. 148 lit. f Cod procedură penală, cu referire la art. 155 Cod procedură penală care prevede că "arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate", dar și la art. 1403alin. 7 Cod procedură penală care prevede că instanța de recurs "când consideră că măsura preventivă este nelegală sau nu este justificată.dispune revocarea ei și punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză".
Or în cauză există indicii temeinice în sensul art. 681și art. 143 Cod procedură penală că inculpații au comis faptele penale pentru care sunt cercetați (ceea ce nu echivalează cu stabilirea vinovăției). Apărările inculpaților nu pot conduce la modificarea, până la dispariție a temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, necesitatea de a administra noi probatorii fiind chiar una din susținerile cererii parchetului.
Rezultă de asemenea existența unui pericol concret pentru ordinea publică prin lăsarea în libertate a inculpaților, relevat de natura și gravitatea infracțiunilor, împrejurările comiterii și urmările faptelor, modul organizat avut în vedere de inculpați, dar și poziția procesuală a inculpaților care, deși recunosc împrejurările comiterii, diminuează mult gravitatea unor asemenea fapte care afectează credibilitatea în modalitatea electronică de efectuare a tranzacțiilor bancare și de păstrare a recurselor financiare.
Măsura dispusă este justificată atât pentru prezervarea ordinii de drept, asigurarea unei bune desfășurări a procesului penal, dar și pentru a se efectua actele de urmărire penală menționate în referatul parchetului, nefiind depășite nici limitele termenului rezonabil prev. de art. 159 alin. final Cod procedură penală.
Așa fiind, urmează a respinge, ca nefondate, recursurile inculpaților potrivit art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
Urmează a face aplicarea art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge ca nefondate, recursurile declarate de inculpații și împotriva încheierii din 01.09.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
Obligă pe fiecare din recurenții - inculpați la câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 14.09.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
G -
Red.
Dact./01.10.2009.
2 ex.
Red. - Tribunalul București - Secția a II-a Penală
Președinte:Moroșanu RalucaJudecători:Moroșanu Raluca, Stan Niculae, Bădescu Liliana
