Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 311/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

2106/2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I PENALĂ

ÎNCHEIERE NR. 311

Ședința publică din data de 14 septembrie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Moroșanu Raluca

JUDECĂTOR 2: Stan Niculae

JUDECĂTOR 3: Bădescu Liliana

GREFIER - G -

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este reprezentat de procuror.

Pe rol se află judecarea recursului declarat de inculpata împotriva încheierii de ședință din data de 01.09.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-inculpată, în stare de arest și asistată de apărător desemnat din oficiu, cu delegație de substituire.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

La întrebarea Curții, dacă inculpata mai dorește să dea declarație, aceasta răspunde că nu mai are nimic de adăugat în plus față de cele învederate în fața Tribunalul București.

Nefiind cereri de formulat, probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs:

Apărătorul din oficiu pentru recurenta-inculpată, solicită admiterea recursului formulat împotriva încheierii de ședință din data de 01.09.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr. 34817/3/200, respingerea propunerii de arestare preventivă și judecarea inculpatei în stare de libertate, având în vedere că a avut o atitudine sinceră, are un domiciliu stabil, era încadrată în muncă, nu este cunoscută cu antecedente penale și are un copil minor în întreținere. De asemenea solicită să se aibă în vedere că în cauză nu există indicii temeinice că odată pusă în libertate, ar impieta în vreun fel bunul mers al cercetării judecătorești.

Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursului formulat de către recurenta-inculpată ca neîntemeiat, întrucât sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 148 lit. f Cod de Procedură penală în sensul că lăsarea în liberate a inculpatei prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere modalitatea și gradul de pericol social al infracțiunii de trafic de droguri, în condițiile prev. de art. 14 lit. c din legea 143/2000 inculpata încercând să introducă droguri într-un penitenciar de maximă siguranță sfidând autoritatea instituției statului.

Circumstanțele personale ale inculpatei nu pot fi reținute nefiind suficiente pentru a fi apreciate la analizarea stării de arest a inculpatei.

Pentru motivele arătate solicită respingerea recursului ca nefondat.

Recurenta-inculpată solicită judecarea în stare de libertate.

CURTEA

Prin încheierea de ședință din data de 1.09.2009 pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a Penală, s-a dispus arestarea preventivă pentru o perioadă de 29 de zile, de la data de 1.09.2009 la 29.09.2009, inclusiv, a inculpatei.

Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul a reținut următoarele:

Prin referatul întocmit în dosarul nr. 2085/D/P/2009 la data de 1.09.2009 de DIICOT - Serviciul Teritorial Bucureștia fost formulată propunerea de arestare preventivă a inculpatei, cercetată sub aspectul infracțiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 al.2 cu aplic. art. 14 lit.c din Legea 143/2000.

Prin ordonanța din 31.08.2009 emisă în dosarul nr. 2085/D/P/2008 s-a dispus reținerea inculpatei pentru o durată de 24 de ore.

La aceeași dată s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale cu privire la inculpată.

În fapt s-a reținut în sarcina acesteia că la data de 31.08.2009 inculpata a fost depistată cu ocazia controlului de specialitate efectuat de lucrătorii din cadrul Penitenciarului d e Maximă Siguranță transportând în interiorul vaginului 12 doze cu heroină în scopul introducerii în penitenciar.

Tribunalul a reținut că în cauză există probe și indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpata a săvârșit infracțiunea pentru care este cercetată, relevante în acest sens fiind procesele verbale întocmite de organele de cercetare penală, rapoartele de constatare tehnico-științifică, procesul - verbal de percheziție și declarațiile inculpatei și ale martorilor audiați în cauză.

Tribunalul a constatat totodată că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 148 lit.f respectiv C.P.P. pedeapsa prev. de lege este închisoarea mai mare de 4 ani, și există probe că lăsarea în libertate a inculpatei prezintă pericol concret pentru ordinea publică, pericol derivat din modalitatea de săvârșire a infracțiunii, de atitudinea inculpatei care a comis infracțiunea deși cunoștea faptul că penitenciarul este o locație în care paza și controlul sunt stricte.

Tribunalul a constatat că inculpata este cercetată pentru o infracțiune ce prezintă un grad de pericol social deosebit de ridicat, ce rezultă din limitele mari de pedeapsă stabilite de legiuitor, din modalitățile și împrejurările concrete de săvârșire a faptei, faptul că traficul de droguri de mare risc a luat o amploare deosebită și consecințele negative ale unei asemenea fapte asupra sănătății publice.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpata, cu motivarea că a avut o atitudine sinceră, are un domiciliu stabil, era încadrată în muncă, nu este cunoscută cu antecedente penale și are un copil minor în întreținere, iar în cauză nu există indicii temeinice că, odată pusă în libertate, ar impieta în vreun fel bunul mers al cercetării judecătorești.

Examinând recursul declarat de inculpată, Curtea constată că acesta este neîntemeiat.

În mod corect instanța de fond a reținut că în cauză există indicii temeinice în sensul art. 143 coroborat cu art. 68 ind.1 C.P.P. având în vedere probatoriul administrat până la acest moment, respectiv declarațiile inculpatei, procesele-verbale aflate la dosarul cauzei, raportul de constatare tehnico-științifică, procesul verbal de percheziție corporală din care rezultă că în vaginul inculpatei au fost găsite 12 doze de heroină, modalitatea în care a fost depistată, în flagrant, declarațiile sale de recunoaștere.

De altfel, inculpata nu a contestat existența indiciilor temeinice și îndeplinirea condiției prev. de art. 143.C.P.P. ci a invocat lipsa pericolului concret pentru ordinea publică.

Referitor la acest aspect, în mod just prima instanță a apreciat că lăsarea în libertate a inculpatei prezintă pericol pentru ordinea publică având în vedere modalitatea și în mod special locația în care a acționat aceasta, respectiv într-un penitenciar, prin introducerea în vagin a nu mai puțin de 12 doze de heorină, pe care urma să le predea unui deținut.

inculpatei rezultă din propriile declarații, în care arată că a acționat la simpla solicitare a unui anume "", care i-a spus că "este nevoie de droguri în penitenciar" și care i-a dat instrucțiuni cu privire la modalitatea de introducere a acestora. De asemenea, inculpata recunoaște că a fost consumatoare de droguri și că a colaborat anterior cu organele de urmărire penală pentru prinderea unor traficanți de droguri; cu toate acestea, deși cunoștea foarte bine prevederile legale, inculpata a acționat împotriva legii, împrejurare care conduce la concluzia că lăsarea inculpatei în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, întrucât aceasta ar putea comite infracțiuni de același gen.

Tribunalul a constatat în mod corect că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 148 lit.f respectiv C.P.P. pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani, și există probe că lăsarea în libertate a inculpatei prezintă pericol concret pentru ordinea publică, pericol derivat din modalitatea de săvârșire a infracțiunii, de atitudinea inculpatei și care generează un sentiment de insecuritate în rândul opiniei publice.

De asemenea, inculpata este cercetată pentru o infracțiune ce prezintă un grad de pericol social deosebit de ridicat, ce rezultă din limitele mari de pedeapsă stabilite de legiuitor, cu reținerea agravantei prev. de art. 14 lit.c din Legea -, din modalitățile și împrejurările concrete de săvârșire a faptei, faptul că traficul de droguri de mare risc a luat o amploare deosebită și consecințele negative ale unei asemenea fapte asupra sănătății publice.

Referitor la circumstanțele personale ale inculpatei, care este necunoscută cu antecedente penale, Curtea apreciază că acestea pot fi avute în vedere de instanța de judecată la individualizarea pedepsei, în situația în care inculpata va fi trimisă în judecată, însă la acest moment procesual aceste circumstanțe personale nu justifică punerea în libertate a inculpatei, în raport de gravitatea faptei pentru care aceasta este cercetată.

Așa fiind, probele administrate până la acest moment conduc la concluzia că lăsarea inculpatei în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Pentru aceste considerente, Curtea urmează a respinge recursul declarat de inculpată, ca nefondat.

În temeiul art. 192 alin.2 Cod procedură penală va obliga pe recurentul - inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata împotriva încheierii din 1 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a Penală.

Obligă pe recurenta - inculpată la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariul avocatului din oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 14.09.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

G

Red.

Ex.2 /30.09.2009

Tribunalul București Secția a II-a Penală//Jud.

Președinte:Moroșanu Raluca
Judecători:Moroșanu Raluca, Stan Niculae, Bădescu Liliana

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 311/2009. Curtea de Apel Bucuresti