Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 32/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 32/R/2009
Ședința publică din data de 19 martie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ioana Cristina Morar judecător
JUDECĂTORI: Ioana Cristina Morar, Săndel Macavei Chitidean
-
GREFIER:
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj reprezentat prin PROCUROR:
S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații ( ) și împotriva încheierii penale nr. 7 din 13 martie 2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Sălaj, cauza având ca obiect propunerea de prelungire a măsurii arestului preventiv.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul ( ) -, aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărător ales, av., cu delegație avocațială la dosar și inculpatul, aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărători aleși, av. și, cu delegații avocațiale la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpații ( ) și, av., cu delegație avocațială la dosar, care solicită acordarea onorariului avocațial parțial, pentru studiu și prezență în instanță.
Inculpații ( ) și, întrebați fiind de către instanță, arată că își mențin recursurile declarate în cauză.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților în dezbaterea recursului.
Apărătorul inculpatului, av., solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și punerea inculpatului în stare de libertate, apreciind că nu se mențin condițiile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv. Constată că la momentul pronunțării încheierii de arestare și menținerea acesteia de instanța de recurs, Curtea de APEL CLUJ, s-au avut în vedere anumite afirmații și supoziții ale Parchetului referitor la activitatea infracțională a inculpatului, însă în acest moment elementele avute în vedere la arestare nu se mai mențin, deoarece la acea dată și până în prezent acele supoziții nu au fost confirmate.
Astfel, solicită a se avea în vedere că în cauză s-a reținut că există anumite rapoarte informative, din care ar rezulta presupunerea că inculpatul ar fi săvârșit anumite infracțiuni, însă consideră că de la data luării măsurii arestului preventiv aceste supoziții ar fi trebuit să fie confirmate prin indicii temeinice și mijloace de probă. Mai mult, la această dată ar trebui să se poată analiza o situație schimbătoare sub aspect probator, însă cei doi martori audiați în cauză și inculpații nu menționează nimic referitor la acele supoziții, indicii sau temeiuri că ar fi săvârșit faptele imputate.
Se reține că în perioada februarie - martie 2008 inculpatul s-ar fi deplasat în Germania și a desfășurat activități infracționale, dar solicită a se avea în vedere că această informație nu este verificată prin niciun fel de mijloc de probă. Inculpatul s-a deplasat într-adevăr în Germania, însă nu a comis nicio faptă penală.
Totodată, solicită a se avea în vedere situația inculpatului prin comparație cu situația altor persoane din dosar, cu privire la care există înregistrări video și fotografii, iar pentru inculpatul nu există decât supoziții. Dacă aceste supoziții ar fi fost adevărate, la această dată, după trei luni de la momentul luării măsurii arestului preventiv, ar fi fost confirmate prin mijloace de probă.
Apărătorul inculpatului, av., în completarea concluziilor colegului său, solicită a se face o comparație între propunerea de prelungire a stării de arest și încheierea pronunțată de Tribunalul Sălaj, încheiere care în opinia sa este o copie a motivelor invocate în cererea prelungire; unele din frazele din încheiere fiind copiate din propunerea de prelungire.
Referitor la conținutul și motivele pentru care s-a prelungit măsura arestului, respectiv că în vederea dovedirii vinovăției inculpaților ar mai trebui audiați coinculpații din alt dosar, disjuns, cu privire la rolul inculpatului în legătură cu numitul """. Cu privire la numitul """ constată că inițial există o altă persoană identificată sub acest nume, iar mai apoi se reține că ar fi vorba de inculpatul. Faptul că cei doi inculpați se cunosc nu înseamnă nimic în opinia sa, pentru că este recunoscut dreptul fiecărei persoane de a-și stabili cercul de relații. Se reține că inculpații se cunosc între ei, dar faptul că se cunosc nu este o infracțiune, chiar dacă s-a dovedit că o parte din inculpați au comis fapte de natură penală nu înseamnă că și inculpatul a săvârșit aceste fapte, mai ales că nu există nicio probă că a participat la săvârșirea faptelor imputate. Apreciază că este o lipsă totală de vinovăție a inculpatului.
De asemenea, constată că în încheierea de prelungire a stării de arest se reține ca motiv de prelungire și necesitatea audierii martorei, care de fapt este audiată și nu a dat relații cu privire la participarea sau nu a inculpatului la faptele penale imputate. Un al treilea motiv de prelungire a stării de arest a fost identificarea numitului "", însă consideră că nimeni din acest dosar nu poate identifica această persoană, chiar dacă se reține că ar putea furniza date importante de vinovăție a inculpatului.
Învederează instanței că în cauză s-a dispus audierea mai multor persoane, printre care și a numitului G, inculpat în alt dosar, din a cărui declarație rezultă că inculpatul nu se ocupa cu falsificarea de carduri.
Pentru aceste motive consideră că până în acest moment s-au adunat doar indicii și supoziții, fără ca aceste indicii să fie materializate în mijloace de probă, astfel că menținerea stării de arest preventiv în aceste condiții este nelegală și aduce atingere dreptului la libertate al inculpatului.
Cu privire la temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv, respectiv art. 148 lit. f pr.pen. referitor la teza a doua a acestui articol arată că inculpatul s-a prezentat de bună voie la organele de anchetă și nu s-a sustras urmăririi penale. Chiar dacă inițial s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului și în baza art. 148 lit. a pr.pen. arată că acest temei a fost înlăturat de către Curtea de APEL CLUJ, stabilindu-se că nu există motive în acest sens.
Apărătorul inculpatului ( ) consideră că există trei probleme cu privire la hotărârea atacată raportat la dispozițiile art. 136, 143 și 148.pr.pen. Pentru art. 136.pr.pen. constată că aceste dispoziții în mod clar prevăd scopul pentru care poate fi luată orice măsură pentru a împiedica sustragerea și pentru a garanta bunul mers al procesului penal, însă deși inculpatul a fost arestat și pentru temeiul prev. de art. 148 lit. a pr.pen. acesta s-a prezentat la DIICOT de bună voie și nu a intenționat să se sustragă de la orice răspundere. Învederează instanței că de la ultima prelungire a arestului preventiv activitatea DIICOT Saf ost sporadică, deoarece s-au audiat mai multe persoane și atât, astfel că în aceste condiții se poate solicita o nouă prelungire a stării de arest, invocându-se necesitatea administrării unui supliment de probatoriu, când o bună parte a culpei aparține DIICOT -S, pentru că nu au făcut nimic în ultimele două săptămâni. . acestei practici va conduce în opinia sa la împlinirea termenului de 180 de zile prevăzut de CEDO. În aceste condiții, prin prisma dispozițiilor art. 136.pr.pen. consideră că nu se justifică prelungirea măsurii arestului preventiv.
Referitor la dispozițiile art. 143.pr.pen. apreciază că din acest punct de vedere au intervenit cele mai importante schimbări de la data luării măsurii arestului preventiv. Astfel, dacă inițial s-a pornit de la alt dosar, disjuns și s-au copiat anumite declarații, pentru a se verifica corectitudinea acestora s-a dispus reaudierea acestor persoane, fără însă a se obține ceva în afară de o repetare a declarațiilor inițiale. Din punctul său de vedere în dosar există două entități diferite și anume inculpatul și numitul "", care inițial a fost identificat de coinculpatul în persoana coinculpatului, iar ulterior, cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală acesta a revenit și a arătat că din eroare l-a confundat cu inculpatul ( ). În opinia sa i se pare imposibil de a se confunda cele două persoane, deoarece nu există nicio apropiere fizică între cei doi. În acest moment declarația coinculpatului este singura declarație împotriva clientului său, iar făcând aplicarea dispozițiilor art. 79.pr.pen. orice declarație trebuie coroborată cu alte probe de la dosar, care în cazul de față nu există. În dosar s-a dispus interceptarea convorbirilor telefonice și efectuarea unor percheziții domiciliare, rezultând că niciuna dintre convorbirile telefonice nu a fost purtată de inculpat sau cu inculpatul, iar la domiciliul acestuia nu s-a găsit nimic. Organele DIICOT au mai reținut că inculpatul l-a recunoscut pe inculpatul ( ) ca fiind numitul "", dar inculpatul i-a spus că nu l-a văzut în viața sa pe coinculpatul. În aceste condiții, din probele existente la dosar nu rezultă cu certitudine că inculpatul ( ) este în realitate "".
Cu privire la art. 148.pr.pen. constată că inițial s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului în baza art. 148 lit. a și f pr.pen. Solicită a se avea în vedere că inculpatul s-a prezentat de bună voie la organele de urmărire penală, iar faptul că dosarul a fost disjuns nu se poate imputa clientului său, care nici măcar nu a fost cercetat până când inculpatul nu l-a identificat ca fiind numitul "". Art. 148 lit. f pr.pen. nu este îndeplinit, deoarece nu s-a administrat nicio probă din care să rezulte că, comunitatea - în condițiile în care DIICOT a reținut că activitatea infracțională a grupului infracțional organizat s-a desfășurat în România și în străinătate și fără a specifica care - ar fi speriată sau traumatizată dacă inculpatul ar fi cercetat în stare de libertate.
Apreciază că în urma readministrării probei cu martorii s-au lămurit chestiuni esențiale cu privire la participarea infracțională a inculpatului, în sensul că ultimele declarații reprezintă o schimbare în ceea ce privește o potențială participare.
Recursul fiind fondat, solicită admiterea acestuia și punerea inculpatului în stare de libertate.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea ca nefondate a recursurilor declarate în cauză, menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate, apreciind că Tribunalul Sălaj în mod legal și temeinic a admis propunerea de prelungire a DIICOT S și a dispus prelungirea arestului preventiv pentru 30 de zile, constatându-se că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv, respectiv art. 143.pr.pen. având în vedere probele administrate până în prezent și art. 148 lit. f pr.pen. în raport cu limitele de pedeapsă și în aprecierea că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, raportat la modul de acționare, la amploarea activității infracționale, întinderea în timp și spațiu și urmările faptelor. Se impune prelungirea măsurii arestului preventiv raportat la complexitatea cauzei și având în vedere că din motive obiective urmărirea penală nu a putut fi finalizată.
Inculpatul ( ), având ultimul cuvânt, arată că susține cele precizate de apărătorul său, lăsând la aprecierea instanței soluționarea recursului.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că achiesează concluziilor apărătorului său și că lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului.
CURTEA
Prin încheierea penală nr.7 din 13 martie 2009 a Tribunalului Sălaj, în baza art.155 alin.1 Cod procedură penală s-a admis propunerea formulată de - Biroul Teritorial Sălaj și în consecință s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive luată prin Încheierile penale nr. 2/C din 22.01.2009, 3/C din 27.01.2009 ale Tribunalului Sălaj, pe o perioadă de încă 30 de zile, astfel, pentru inculpații:
- ). ) - (fiul lui și, născut la data de 31.03.1978 în B, județul B, cetățenie română, studii Școala profesională, ocupația administrator, domiciliat în B,-,.B,.11, județul B, CNP -) de la data de 20.03.2009, ora 1700până la data de 18.04.2009, ora 1700.
- (fiul lui și, născut la data de 11.10.1974 în G, jud. G, domiciliat în G,-, -.5,.114, jud. G, cetățean român, CNP -) de la data de 25.03.2009, ora 1600până la data de 23.04.2009, ora 1600.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin sesizarea - Biroul Teritorial Sălaj se propune prelungirea arestării preventive a inculpaților ). ) - și, în prezent deținuți în Arestul Inspectoratului de Poliție Județean S, pentru o perioadă de încă 30 de zile.
În motivare s-a arătat că în cauză cercetările nu sunt finalizate fiind necesară efectuarea următoarelor acte de urmărire penală: audierea învinuiților - și, membrii ai aceluiași grup infracțional cu privire la rolul deținut de către - și în furnizarea echipamentelor de citire a benzii magnetice a cardurilor, de clonare a cardurilor precum și de ridicare de numerar de la -uri din România și Germania; audierea martorei - cu privire la activitatea infracțională desfășurată de învinuitul - împreună cu inculpatul ). ) -; identificarea și audierea persoanei cunoscută sub numele de "" care se ocupa cu accesul neautorizat într-un sistem informatic pentru obținerea de date informatice pe care le comunica mai apoi inculpatului; audierea lui cu privire la activitatea infracțională desfășurată de către inculpații ). ) - și întrucât așa cum rezultă din procesele verbale de interceptare a convorbirilor telefonice acesta percepea un comision din retragerile de numerar efectuate de membri grupului infracțional; calculul prejudiciului și constituirea de parte civilă din partea Germania, societate de asigurare care a despăgubit persoanele vătămate ale infracțiunilor informatice; prezentarea materialului de urmărire penală a inculpaților ). ) - și, având în vedere că acesta reprezintă un nr. de aproximativ 18 volume, cu un nr. de aproximativ 1.900 file; întocmirea rechizitoriului și sesizarea instanței de judecată.
De asemenea, s-a mai arătat în motivare că din probele administrate în cauză rezultă că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpaților - și subzistă și în continuare impunându-se menținerea stării de arest. Astfel, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care sunt cercetați este închisoarea mai mare de 4 ani iar pericolul concret pentru ordinea publică se apreciază atât în raport de datele referitoare la persoana inculpaților cât și la datele referitoare la faptă, respectiv natura și gravitatea infracțiunii comise și rezonanța negativă produsă în comunitate ca urmare a săvârșirii acesteia. Infracțiunile pentru care sunt cercetați inculpații prezintă un grad ridicat de pericol social, atât datorită modalității de comitere cât și a scopului urmărit și numărului mare de persoane angrenate în activitatea infracțională. Gravitatea infracțiunilor comise de inculpați reiese și din cuantumul prejudiciului cauzat, acesta ridicându-se la suma de aproximativ 1.000.000 euro.
S-a mai arătat în motivare că inculpatul ). ) - a fost unul dintre liderii grupului, acesta având rolul de a coordona activitățile celorlalți membrii și de a le furniza aparatură electronică artizanală de citire a benzii magnetice a cardurilor, percepând cel mai mare procent din sumele de bani obținute, confecționa mai multe echipamente de skimming pe care le-a pus la dispoziția altor membrii ai grupului infracțional în schimbul unor sume de bani sau procent din datele de identificare ale instrumentelor de plată obținute prin activitatea de skimming și clona cardurile. Inculpatul a fost unul dintre membrii grupului infracțional organizat acesta având rolul de a monta aparatură artizanală de citire a benzii magnetice a cardurilor, percepând un procent din sumele de bani obținute.
Asupra sesizării de față s-au reținut următoarele:
- Biroul Teritorial Sălaja sesizat instanța pentru prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților ). ) - și.
Potrivit art.155 alin.1 Cod procedură penală arestarea inculpaților dispusă de instanță poate fi prelungită în cursul urmăririi penale motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
Arestarea preventivă a inculpaților a fost dispusă în baza art. 146, 148 lit.f, 149, 151 Cod procedură penală, apreciindu-se că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de aceste dispoziții legale.
Inculpatul ). ) - este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art.42 alin.1 din Legea nr.161/2003, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.42 alin.2 din Legea nr. 161/2003, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal; art.24 alin.1 din legea nr. 365/2002, cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal, art.24 alin.2 din legea nr. 365/2002, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal; art.25 din legea nr. 365/2002; art.26 Cod penal raportat la art.27 alin.1 din Legea nr. 365/2002, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.26 Cod penal raportat la art.27 alin.2 din Legea nr. 365/2002, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal; art.7 din Legea nr. 39/2003, totul cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.
Prin încheierea penală nr.2/C din 22 ianuarie 2009 Tribunalului Sălajs -a dispus arestarea preventivă a inculpatului ). ) - pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 22.01.2009 ora 1700până la data de 19.02.2009 ora 1700.
Măsura arestării preventive a inculpatului a fost dispusă în cursul urmăririi penale în temeiul dispozițiilor art.148 lit.a) și f) Cod procedură penală, pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina sa fiind mai mari de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Acest pericol rezultând din natura infracțiunilor pentru care există indicii că au fost săvârșite de inculpat, modalitatea și împrejurările comiterii lor, raportându-se și la persoana inculpatului.
Prin încheierea penală nr.6/C din 16 februarie 2009 s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului ). ) - pe o perioadă de încă 30 de zile până la data de 20.03.2009.
Astfel infracțiunile pentru care există indicii temeinice că au fost săvârșite de inculpat prezintă un grad sporit de pericol social datorită modalității în care au fost săvârșite, fiind antrenate un număr mare de persoane în activitatea infracțională și datorită urmărilor produse, infracțiunile depășind granițele statului român și producând prejudicii însemnate. De asemenea inculpatul a fost unul dintre liderii grupului, acesta având rolul de a coordona activitățile celorlalți membrii și de a le furniza aparatură electronică artizanală de citire a benzii magnetice a cardurilor, percepând cel mai mare procent din sumele de bani obținute, confecționa mai multe echipamente de skimming pe care le-a pus la dispoziția altor membrii ai grupului infracțional în schimbul unor sume de bani sau procent din datele de identificare ale instrumentelor de plată obținute prin activitatea de skimming și clona cardurile.
Pericolul pentru ordinea publică se raportează astfel atât la gravitatea sporită a faptelor cât și la periculozitatea inculpatului având în vedere modul organizat de acțiune.
Se apreciază astfel că lăsarea în libertate a inculpatului ar crea un sentiment de insecuritate în rândul cetățenilor prezentând un pericol pentru siguranța și respectarea drepturilor acestora. De asemenea lăsarea în libertate a inculpatului ar putea încuraja și alte persoane în săvârșirea unor fapte similare deosebit de grave.
Față de gravitatea faptelor și de împrejurările în care se presupune că au fost comise, de durata de timp a activității infracționale și de valoarea prejudiciului, se apreciază că temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri nu s-au modificat sau încetat.
Inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art.42 alin.1 din Legea nr.161/2003 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și aplicarea art.37 lit.b Cod penal; art.42 alin.2 din Legea nr.161/2003 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și aplicarea art.37 lit.b Cod penal; art.24 alin.1 din Legea nr.365/2002 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și aplicarea art.37 lit.b Cod penal; art.24 alin.2 din Legea nr.365/2002 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și aplicarea art.37 lit.b Cod penal; art.27 alin.1 din Legea nr.365/2002 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și aplicarea art.37 lit.b Cod penal; art.27 alin.2 din Legea nr.365/2002 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.37 alin.b Cod penal; art.7 din Legea nr.39/2003 și aplicarea art.37 lit.b Cod penal.
Prin încheierea penală nr.3/C din 27 ianuarie 2009 Tribunalului Sălajs -a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 27.01.2009 ora 1600până la data de 24.02.2009 ora 1600.
Prin încheierea penală nr.6/C din 16 februarie 2009 s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului pe o perioadă de încă 30 de zile până la data de 25.03.2009.
În fapt s-a reținut că începând cu anul 2005, inculpații împreună cu alți inculpați au constituit un grup infracțional organizat, având ca obiect infracțiuni săvârșite prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice sau de comunicații. Astfel, aceștia au utilizat instrumente de plată electronică sau date de identificare ale unor deținători de instrumente de plată electronică, au falsificat instrumente de plată electronică cu care, ulterior au retras numerar din bancomate de pe teritoriul României, Franței, Olandei, Italiei și Germaniei. Inculpatul a fost unul dintre membrii grupului infracțional organizat acesta având rolul de a monta aparatură artizanală de citire a benzii magnetice a cardurilor, percepând un procent din sumele de bani obținute.
Aceste fapte s-au derulat pe o perioadă lungă de timp, au avut loc în mod repetat, astfel încât au demonstrat existența unui grup infracțional structurat, în cadrul căruia fiecare membru avea rolul său bine determinat, primind în compensație o cotă parte din sumele de bani obținute în urma desfășurării activităților infracționale.
La data luării măsurii arestării preventive a inculpatului s-a reținut că în cauză sunt suficiente indicii temeinice, în accepțiunea dată de art.681Cod procedură penală, că inculpatul ar fi comis faptele pentru care este cercetat, cum ar fi: prezența inculpatului alături de unii din membri grupului, afirmațiile unor inculpați privind montarea de skimmere de către acesta pe -uri, prezența acestuia în mai multe locuri din țară și în străinătate împreună cu unii membrii ai grupării infracționale.
Instanța a reținut că existența acestor indicii temeinice, subzistența și în prezent a condițiilor reglementate de art.148 lit.a) și f) Cod procedură penală, impun în continuare privarea de libertate a acestuia.
De asemenea, prelungirea duratei arestului preventiv, în ambele cazuri, este necesară și pentru faptul că în cauză se impune: audierea învinuiților - și, membrii ai aceluiași grup infracțional cu privire la rolul deținut de către - și în furnizarea echipamentelor de citire a benzii magnetice a cardurilor, de clonare a cardurilor precum și de ridicare de numerar de la -uri din România și Germania; audierea martorei - cu privire la activitatea infracțională desfășurată de învinuitul - împreună cu inculpatul ). ) -; identificarea și audierea persoanei cunoscută sub numele de "" care se ocupa cu accesul neautorizat într-un sistem informatic pentru obținerea de date informatice pe care le comunica mai apoi inculpatului; audierea lui cu privire la activitatea infracțională desfășurată de către inculpații ). ) - și întrucât așa cum rezultă din procesele verbale de interceptare a convorbirilor telefonice acesta percepea un comision din retragerile de numerar efectuate de membri grupului infracțional; calculul prejudiciului și constituirea de parte civilă din partea Germania, societate de asigurare care a despăgubit persoanele vătămate ale infracțiunilor informatice; prezentarea materialului de urmărire penală a inculpaților ). ) - și, având în vedere că acesta reprezintă un nr. de aproximativ 18 volume, cu un nr. de aproximativ 1.900 file; întocmirea rechizitoriului și sesizarea instanței de judecată.
Împotriva încheierii menționate au declarat recurs în termen inculpații () și.
Inculpatul recurent a motivat că nu se mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, deoarece la acea dată s-au avut în vedere afirmațiile și supozițiile organului de cercetare penală referitoare la activitatea infracțională desfășurată de recurent, care însă nu se mai mențin deoarece până la această dată nu au fost confirmate; a precizat că rapoartele informative ar fi trebuit să fie întărite prin indicii temeinice și mijloace de probă în sensul că în perioada februarie - martie 2008, inculpatul s-ar fi deplasat în Germania și a efectuat retrageri neautorizate din bancomate.
Pe de altă parte s-a arătat că motivele pentru care s-a solicitat de către parchet prelungirea arestării nu sunt suficiente pentru că faptul că recurentul este cunoștință a altor persoane implicate în comiterea de infracțiuni, nu poate duce la concluzia că acesta a comis și el acele infracțiuni.
A invederat că s-a prezentat de bună voie la organele de anchetă și nu s-a sustras urmăririi penale, iar lăsarea sa în libertate nu prezintă nici un pericol concret dovedit pentru ordinea publică.
Celălalt recurent, inculpatul (), a susținut în esență aceleași motive de recurs precizând însă că în mod eronat a fost identificat de către ceilalți coinculpați ca fiind numitul "", care ar fi pus la dispoziția acestora aparatură de citire a cardurilor bancare, ca atare temeiurile ce au stat la baza arestării sale sunt greșite.
Pe de altă parte, a motivat că lăsarea sa în libertate nu prezintă nici un pericol concret pentru ordinea publică, deoarece nici comunitatea națională nici cea internațională, nu s-a dovedit că ar fi afectate de punerea acestuia în libertate.
Examinând încheierea atacată din perspectiva motivelor de recurs invocate, precum și - conform art.385/6 al.3 pr.pen. - sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată următoarele:
În mod temeinic prima instanță a reținut că recurenții sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art.42 al.1 și 2 din Legea nr.161/2003 cu aplic.art.41 al.2 pen. art.24 al.1 și 2 din Legea nr.365/2002 cu aplic.art.41 al.2 pen. art.27 al.1 și 2 din Legea nr.365/2002 cu aplic.art.41 al.2 pen. și prev.de art.7 din Legea nr.39/2003 cu reținerea art.37 lit.b pen. față de recurentul, constând în aceea că începând cu anul 2005 recurenții împreună cu alți 15 coinculpați au constituit un grup infracțional organizat având ca obiect comiterea infracțiunilor prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice, utilizând instrumente de plată electronice și date de identificare ale unor deținători de asemenea instrumente, obținute în mod nelegal și falsificând instrumente de plată electronice cu care au retras numerar din bancomate de pe teritoriul României, Franței, Olandei Italiei și Germaniei.
Susținerea recurenților că s-au modificat temeiurile ce au stat la baza arestării preventive în sensul că nu este certă identificarea inculpatului recurent () ca fiind numitul "" care furniza grupului infracțional aparate de citire a cardurilor, ca atare nefiind dovedită nici implicarea recurentului nu poate fi primită pentru că, în primul rând, rapoartele informative furnizate de către poliție, bazate pe supravegherea membrilor grupului infracțional constituie indicii suficiente ce pot justifica luarea și prelungirea măsurii arestării preventive.
Faptul că unii dintre inculpați au revenit asupra declarațiilor și au arătat că în mod greșit au făcut identificarea recurentului () ca fiind persoana poreclită "" care punea la dispoziția grupului skimmere, nu sunt de natură să conducă la concluzia schimbării temeiurilor inițiale ce au determinat arestarea preventivă.
În acest sens nu pot fi ignorate procesele verbale de interceptare a convorbirilor telefonice, din care rezultă că inculpatul Gap urtat mai multe discuții cu inculpatul cu privire la achiziționarea skimmerelor, montarea acestora și despre partea cuvenită din sumele de bani ce urmau a fi retrase neautorizat din bancomate.
Recurentul a avut discuții similare cu învinuitul din care rezultă că ultimul îi furniza aparatura respectivă la un preț de 8.000 euro.
Față de inculpatul recurent (), a fost reținut temeiul de arestare prev.de art.148 al.1 lit.a pen. temei justificat de faptul că acesta s-a sustras de la chemarea organelor de cercetare penală în vederea audierii sale, în ceea ce privește incidența cazului de arestare prev.de art.148 al.1 lit.f pr.pen. Curtea reține că lăsarea în libertate a recurenților prezintă pericol concret dovedit pentru ordinea publică prin aceea că simpla acuzație de apartenență la un grup infracțional organizat cu privire la care există indicii suficiente că a efectuat retrageri neautorizate din bancomate de pe teritoriul mai multor țări, este suficientă pentru conturarea riscului pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a acestora; astfel, aceasta ar fi de natură să creeze în mod cert sentimentul de neîncredere al membrilor comunității în siguranța operațiunilor - retrageri și transfer - efectuate prin intermediul cardurilor bancare, nesiguranță ce ar avea un impact negativ concret asupra utilizării cardurilor bancare.
Așa fiind, în baza art.385/15 pct.1 lit.b pr.pen. va respinge ca nefondat recursurile declarate în cauză.
Va stabilit suma de câte 50 lei onorariu parțial pentru fiecare apărător desemnat din oficiu pentru studiul dosarului.
Văzând și disp.art.192 al.3 pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge ca nefondate recursurile declarat de inculpații ( fost ) și arestati in Arestul IPJ S împotriva încheierii penale nr. 7 din 13 martie 2009 a Tribunalului Sălaj.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpații recurenți să plătească în favoarea statului suma de câte 250 lei cheltuieli judiciare, din care câte 50 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 19 martie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Ioana Cristina Morar, Săndel Macavei Chitidean
- - - - - -
GREFIER
RED.VC/MR
24.03.09/5 EX.
Președinte:Ioana Cristina MorarJudecători:Ioana Cristina Morar, Săndel Macavei Chitidean
